197,391 matches
-
permanent de riscul confiscării oficiale. Dacă nu prin agresiune directă, oricum prin nenumărate forme de presiune subtilă. Din această pricină, puține sînt celelalte genuri artistice în care tensiunile istoriei, sau chiar energiile ei destructive, să se fi manifestat cu atîta evidență ca asupra statuarului. Dar tocmai această aventură a sculpturii noastre de for, de multe ori dramatică și hilară în același timp, semnalează prezența exemplară și, de multe ori patetică, a artistului în Oraș; ca o condiție a existenței Orașului și
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
la o „descriere uscată”, după cum își declară intențiile un poem din volumul care, după părerea mea, deschide cea de-a doua etapă (alte poesii, 1976). Mica ruptură de ritm și subtila diferență de tonalitate lirică mi se par de domeniul evidenței pentru un familiar (ca să nu zic un fan) al poeziei lui Mircea Ivănescu, ceea ce nu înseamnă că nu încap aici discuții în contradictoriu, mai ales pentru că e vorba despre o extrem de fină schimbare de registru. Care ar fi principalele caracteristici
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
printr-un fericit paradox, pe cît de surprinzătoare, pe atît de convingător expuse. Dincolo, de exemplu, de conflictul dintre Caragiale-tatăl și Caragiale-fiul, deci dintre scriitorul care își cultivă fantasme tihnit-burgheze și cel bîntuit de bovarisme aristocratice, semnificațiile abisale puse în evidență de hermeneut îi situează pe autorul Nopții furtunoase și pe cel al Crailor... într-o simptomatică consonanță de opțiuni estetico-temperamentale: datorită teoriei electricității și a privirii magnetice, tatăl și fiul își trădează deopotrivă “atracția lor către ’suprafiresc’”, iar prin cea
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
poezie de “mim desăvîrșit” (Barbu Cioculescu), care etalează, cu egală detașare și adaptabilitate histrionică, maniere lirice diferite. Pentru comparatistul prin excelență Ion Vartic, nu numai operele scriitorilor, ci chiar viețile lor par construite în așa fel încît să pună în evidență adevărate rezonanțe destinale. Apropierea insolită pe care criticul o face între Caragiale și Thomas Mann devine, în acest sens, nu numai justificată, ci și profund semnificativă pentru evoluția tipologiei artistice a fiecăruia în parte. Pentru Caragiale arta este o “meserie
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
au, deja, în momentul deschiderii discuției, o concluzie pe care se străduiesc să o argumenteze, Nicolae Manolescu nu are idei preconcepute, ajunge la concluzie în mod natural, pe baza raționamentelor, fapt ce îi permite să sesizeze și să pună în evidență inadvertențele și verigile lipsă din judecata preopinentului său. O polemică în jurul căreia a curs multă cerneală este cea purtată cu Norman Manea și Andrei Cornea în jurul noțiunii de rasism. Acuzat, împreună cu Gabriel Liiceanu că ar nutri sentimente antisemite, Nicolae Manolescu
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
referențialitate în sine? Nu este doar un mijloc de care s-a folosit Eliade? Marele merit al eseului lui Ștefan Borbely este acela de a te face să-ți hărțuiești certitudinile, de a te învăța să eviți constant pactul cu „evidențele”, pentru că altfel nu știi când poți intra pe făgașul codurilor exoterice, ratând astfel sublimul metafizic al fantasticului eliadesc. Ștefan Borbely, Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic, Ed. Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2003, 221 pag.
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
Dumitru Hurubă De-a lungul acestui an, prietenul meu Haralampy, având meteahna ținerii unor evidențe absolut inexplicabile pentru mine, a cules de prin emisiuni tv câteva date relativ interesante, și a alcătuit un fel de bilanț... Așa că, în prezent, stând noi în fața televizorului și tăifăsuind la gura caloriferului debranșat, înveliți în pături prin care se
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
deși cred că n-avea pe-atunci decît vreo patruzeci de ani). Discret, retras, tăcut. Serios, de încredere, fidel, din specia rară a celor pe care te poți baza fără nici o ezitare. Nu-l interesa absolut deloc să iasă în evidență. Dimpotrivă, parcă grija lui principală era să nu fie băgat în seamă. Cînd vorbea, o făcea cu propoziții scurte, economicoase, precise, rotunjite ceremonios. politicos, deferent, parcă-și cerea scuze că îndrăznește, dar - în același timp - avea un aer liniștit, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
mai gogonată e partea a doua a frazei: ceea ce în Raportul scris în engleză fusese o descriere admirativă („vasta capacitate intelectuală”) suferă, în varianta românească, o uluitoare metamorfoză: „remarcabil prin faptul că nu pierde nici o oportunitate de a pune în evidență demagogia discursului pseudo-intelectualist.” Chiar dacă greoaie și calchiată după limba engleză (în loc de „oportunitate” aș fi pus cu siguranță „prilej”), traducerea nu e propriu-zis traducere, ci referire la o cu totul altă realitate! Avem, așadar, de-a face cu un exemplu cras
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
pe scriitori precum Nichita Stănescu, Ștefan Bănulescu, Cezar Baltag, Nicolae Velea, Grigore Hagiu, Matei Călinescu) a fost Paul Georgescu, cel care i-a oferit primul post de corector la „Gazeta literară”. Portretul foarte nuanțat realizat de Gabriel Dimisianu pune în evidență personalitatea contorsionată a acestui scriitor, adesea greșit înțeles: „Relațiile cu tinerii ale lui Paul Georgescu (de fapt era el însuși tînăr în anii de care vorbesc, fiindcă nu împlinise 40 de ani) luau repede formele prieteniei. Nu arbora aere profesorale
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
tăvălugul, ei știu c-ar exista primejdia de-a fi pulverizați. Întreaga lor energie s-a îndreptat și se îndreaptă spre crearea unor supape cu desăvârșire controlate de ei. Ceea ce-l exasperează — și nu fără motiv — pe C. T. Popescu e evidența că rotițele supapei-mecanism ronțăie mai ales plevușca, dacă nu chiar indivizi care n-ar fi meritat tratamentul public la care sunt supuși. E, însă, inevitabil să se întâmple astfel. Atunci când ai pornit o operație chirurgicală, înainte de a ajunge la rana
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]
-
temele și motivele bacoviene sunt integrate într-o istorie particulară, descoperită de istoricul literar după îndelungi meditații și investigații. Se fac distincții extrem de interesante între târg și oraș, odaie și salon, cafenea și crâșmă, gol și vid. E pusă în evidență istoria concisă a unor teme ca pustiul și solitudinea, relevând originea lor biblică și transformarea lor radicală în simbolism. Havuzul dintr-un vers îl trimite pe critic până la prima lui atestare literară (unde? La Dinicu Golescu! - p. 278). Atomul din
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
prefață, note etc.), a sprijinit reeditările clasicilor într-un mod sistematic și înțelept. Această muncă de editor al clasicilor, de inițiator de colecții de istorie literară, nu va fi niciodată îndeajuns de apreciată și nici suficient de bine pusă în evidență. Din această postură și cu enorma experiență pe care o avea în domeniul editării, Z. Ornea a putut să-și exprime opiniile și despre munca altora. A și făcut-o ca un expert foarte necesar, într-un domeniu de foarte
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
pentru ca cititorul să fie pe deplin informat și orientat. Articolele au fost sistematizate, cum făcuse Z. Ornea și în celelalte volume ale sale de același fel, în câteva mari capitole: literatură română, filosofie-sociologie, istorie și varia. Sunt puse astfel în evidență principalele direcții de studiu și de expertiză editorială ale unuia dintre cei mai pricepuți istorici literari ai noștri în a aprecia corectitudinea, competența, erudiția sau nepriceperea și pripeala altora în inițiativa de a edita sau de a interpreta textele clasicilor
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
doi i sonanți)". Regula specială era constituită "ca să evităm prezența a trei i consecutivi, care chiar la pronunțare par incomozi (sau neeufonici). De aceea mulți dintre noi și spun, nu numai scriu, iei " (p. 80-81). Toată această discuție pune în evidență un singur lucru: în fond, scriem și pronunțăm teoriei - nu teoriii (cu doi i în rostire) nu dintr-o presiune clară a uzului sau dintr-un principiu rațional și analogic (dimpotrivă, analogia și regularitatea sistemului ar fi favorizat poate a
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
UDMR-ul se vede obligat să fie un element de stabilitate și, orice ar zice dușmanii săi, de fidelitate față de echipa Tăriceanu. Din acest motiv, nu cred că va întinde coarda pretențiilor prea mult și nici nu va ieși în evidență cu inițiative extravagante. În ce privește PRM-ul, anticipatele prezintă un risc enorm: de a pierde și mai usturător decât au făcut-o în noiembrie 2004. Într-o nouă campanie electorală, ei ar avea un competitor puternic în PSD, care nu se
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
nimic, din punctul de vedere al lui Lovinescu. Trebuia, neapărat, să-i consacre Lovinescu lui Slavici studii speciale? Cred că ar fi trebuit. Îndreptăm astăzi o maximă exigență spre o mare conștiință critică, datoare să cuprindă totul, să pună în evidență valorile estetice ale tradiției și ale actualității. Dacă ar fi vorba de un critic minor, întrebarea și răspunsul ar fi complet nerelevante. De ce, totuși, nu a contat deloc Slavici pentru Lovinescu? Încerc să înțeleg, iar nu să acuz. Am putea
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
viață și moarte a lui Marcel Proust..." (Proust murise nouă ani mai devreme), motto-ul este din Leopardi ("E fango č îl mondo"), iar studiul se deschide cu afirmația: Ecuația proustiană nu-i niciodată simplă." De ce? Astăzi poate părea o evidență - chiț că nimeni n-ar putea răspunde, scurt, la întrebarea: "De ce este o evidență?" -, dar Beckett oferă, cîteva fraze mai jos, răspunsul: pentru că, adoptînd "cronologia interioară a demonstrației proustiene", trebuie examinat mai întîi "acel monstru bicefal al mîntuirii și damnării
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
-ul este din Leopardi ("E fango č îl mondo"), iar studiul se deschide cu afirmația: Ecuația proustiană nu-i niciodată simplă." De ce? Astăzi poate părea o evidență - chiț că nimeni n-ar putea răspunde, scurt, la întrebarea: "De ce este o evidență?" -, dar Beckett oferă, cîteva fraze mai jos, răspunsul: pentru că, adoptînd "cronologia interioară a demonstrației proustiene", trebuie examinat mai întîi "acel monstru bicefal al mîntuirii și damnării care este Timpul." Simplu spus, " ecuația proustiană nu-i simplă" pentru că în ea - în
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
resentimente, cu seninătate și umor, detalii referitoare la operele sau biografiile unor scriitori, unele dintre ele perpetuate în forma lor eronată la nivelul opiniei publice. Ca un indicator de mare precizie criticul pune întotdeauna lucrurile la punct. El scoate în evidență voltele etice și estetice ale lui Tudor Arghezi din perioada postbelică, vorbește despre curajul unuia dintre stîlpii de susținere ai poeziei proletcultiste, Dan Deșliu, de a demisiona în anii '80 din partidul comunist și de a se opune deschis politicii
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
antipatiei lovinesciene s-a dezvăluit public în volumul II al Memoriilor, apărut în 1932. Portretul începe cu mici ironii despre "ofițerașul" Camil Petrescu (prima ipostază în care l-a cunoscut criticul), despre nervozitatea lecturilor sale în cenaclu, care punea în evidență defectele piesei Jocul ielelor, deși "cititorul nu-și explica Ťinsuccesulť decât prin insuficiența lecturii", despre naivitățile gazetarului în ziarul trilingv "Timișoara" și despre ridicolul unei înfrângeri electorale. Toate aceste elemente aparent disparate se adună însă într-un portret vitriolant al
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
teme "fierbinți" privind, în principiu, etapele destinului românesc și opțiunile politice din tinerețe ale lui Eugčne Ionesco, în contextul întregii generații '27, dar a și fost, într-o mare măsură, "deturnat" de la scopurile sale inițiale. Faptul este apăsat pus în evidență chiar în prezentarea editorului de pe cea de-a patra copertă a ediției franceze: "În ultimii ani, interesul unora pentru tinerețea petrecută în România a marelui dramaturg și om de litere francez Eugčne Ionesco a condus la numeroase interpretări eronate ale
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
lexicografic permite cumularea multor informații utile: ediția princeps, locul apariției, editura, anul, numărul de pagini, eventuale apariții fragmentare în reviste, rezumat, alte ediții, traduceri, premii, referințe critice. Spațiul cel mai mare este ocupat de descrierea analitică a romanului și de evidența receptării, cu diferențe considerabile de la un roman la altul, în funcție de valoare, dar și de alți parametri extraliterari. Indiciile de conținut pentru romanul contemporan (de exemplu) sunt date de categorisiri care oferă o imediată orientare a cititorului în câmpul vast al
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
avorturi sângeroase. Datorită strădaniilor regretatului Paul Caravia, el însuși fost deținut politic, aflat după 1989 în poziția de consilier al Inspectoratului de Cultură pentru Municipiul București, dispunem astăzi de informații ceva mai numeroase referitoare la anvergura acestui genocid cultural. Din evidențele sale reiese că poliția politică a sechestrat manuscrise, dactilograme, fotografii, desene etc. de la un număr de cel puțin 123 de autori, printre care: Radu Gyr, Petru Dumitriu, Petre }uțea, Ion Caraion, Victor Valeriu Martinescu, Petre Pandrea, Victor Frunză, Paul Goma
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
la capătul unei experiențe de douăzeci de ani petrecuți pe pămînt american că, inclusiv în Statele Unite, există mulți adversari ai culturii descinse din ideile corectitudinii politice. De fapt, observă cu justețe autorul român, specificitatea culturii americane a fost pusă în evidență încă de Tocqueville care scria, în 1830, că ea este "produsul a două elemente perfect distincte care, pe alte meleaguri, s-au războit perfect, dar pe care americanii au izbutit să le încorporeze cumva unul într-altul și să le
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]