158 matches
-
o liră în mână în mijlocul animalelor sălbatice, le îmblânzea prin sunetele acesteia. Sfinții părinți cunosc foarte bine problemele impactului cultural: cunosc fascinația cântecelor imorale și puterea contagioasă a cântecelor eretice; cunosc pericolele unor situații idolatrice care se ascund sub forța evocativă a unor melodii sau a unor sonorități instrumentale; nu ignoră nici seducția magică a anumitor practici, îndeosebi a dansului. De aici, rezultă atenționări și rezerve față de anumite situații particulare, din care reies elemente normative interesante pentru fiecare epocă. Interzicerea genului
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Însemne exact ceea ce dorește autorul respectiv să Însemne” (I. Strenski, 1987, p. 39). În bibliografia de specialitate (și nu numai) se intersectează definițiile și dezbaterile conceptuale serioase, bazate pe aprofundarea problematicii, cu aproximări pretențioase. Multe dintre acestea sunt metaforice, vag evocative, dar susținute de nume altfel prestigioase. De aceea, ele pot părea cititorului neavizat pline de miez, chiar revelatoare. Voi prezenta, pentru edificare, câteva asemenea situații: ...nu este cazul să dorim cu orice chip să separăm clar mitul de religie, mitul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu numai a spune sau a gândi ceva” (p. 7); c) stilizarea comportamentelor: „Acțiunile și simbolurile sunt extraordinare sau obișnuite, dar folosite În moduri neobișnuite” (p. 7); d) ordinea: ritul este organizat, are Început și sfârșit; e) stil de prezentare evocativ: „Ritualurile colective au ca scop să stârnească atenția, cel puțin, sau să producă o adeziune față de ceva. Ceremoniile obțin acest lucru prin manevrări ale simbolurilor sau ale unor stimuli senzoriali” (p. 8); f) dimensiunea colectivă: ritul este un act social
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
consacră o anumită geografie socială, care, la rândul ei, exprimă imaginea valorilor și ierarhiilor care Întemeiază ordinea comun acceptată. Procesiunile și paradele reafirmă importanța centrelor consacrate, centre marcate prin construcții ce evocă autoritatea instituțiilor religioase, politice sau militare. Uneori, puterea evocativă a construcției existente este dublată de construcții efemere (arcuri de triumf mobile, care alegorice, tribune ornamentate), care aduc un surplus de imagini și referințe legitimatoare. Linearitatea coloanelor exprimă ierarhiile sociale: În fruntea paradei sau aproape de obiectul sacru pus În mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Când, însă, în 1953, împrumutăm dimensiunea a treia a viziunii noastre asupra trecutului, folosind numai vechile simboluri generale (umbra lui Horia, cununa de flăcări a lui Doja, flăcările roșii călătoare, gorunul lui Iancu etc.), poezia capătă tonuri artificioase ori palid evocative (...) Când poezia lui Al. Andrițoiu înlătură din universul ei locul comun, ea capătă prospețime tinerească, realizată prin chiote sincere, printr-o curgere narativă plastică, bogată în culoare (...) Al. Andrițoiu este un poet veritabil și atunci când versul lui desemnează în adâncime
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Catolică s-a implicat în evoluția societății contemporane cu toate aspectele ei, acordând totuși o importanță sporită domeniului cultural educativ (instructiv). Următorul articol, intitulat În umbra aripilor tale, publicat în revista Jugendfreund la 1 iulie 1921, a avut o tentă evocativă: prezenta scena bombardamentului din 11 octombrie 1917 asupra clădirii Institutului Notre Dame de Sion din Galați 478. Acest moment l-a marcat pe Durcovici și din această cauză a scris articolul respectiv, pentru a împărtăși cititorilor acele clipe. Evenimentul dramatic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fondator religiostc "3. Alexandru din Abonotichos \: un profet și fondator religios" Ironiei desacralizatoare a lui Lucian, alimentată de motive de ranchiună personală, Îi datorăm, odată cu descrierea aventurii umane și religioase a „falsului profet” Alexandru, un fragment de o extraordinară eficacitate evocativă a unei părți ample a vieții spirituale a elenismului târziu. Aceasta este o perioadă care, În analogie cu experiențele străvechi ale Greciei arhaice și clasice - cu figurile ei de ghicitori itineranți și purificatori, taumaturgi și predicatori religioși, ca un Epimenides
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
exploatare a unei națiuni de către o clasă privilegiată" (Hervé, 1910, p. 30), s-a metamorfozat apostatic în adoratorul pătimaș al patriei în pericol (cartea post-sentențială, publicată în 1914, care a purtat marca dramaticei restructurări a convingerilor sale politice poartă titlul evocativ La Patrie en danger). Desfacerea "cutiei negre" pentru a pune în lumină obscurele procese ce se petrec înăuntrul minții subiecților care au suferit experiența liminală a apostaziei politice nu face obiectul analizei de față. Oricât de tentantă ar fi ispita
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]