474 matches
-
religioase și laice, cum este cazul în Statele Unite ale Americii, ajung să-și dispute pozițiile în spațiul simbolic prin mobilizarea diferitelor grupuri marcate de norme culturale diferite - de exemplu prin polemica în jurul sensurilor și politicilor privind educația sexuală sau predarea evoluționismului în școli, teme care ajung uneori să simbolizeze grupurile și vastele lor structuri atitudinale. Rezumattc " Rezumat" • Funcționalismul este concepția care explică fenomenele, instituțiile, prin presupuse nevoi ale sistemului social. În dezvoltarea sa - de la antropologia antebelică la sociologia contemporană -, funcționalismul a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
doar condiții care pot grăbi, încetini sau fixa schimbarea la o anumită formă. Dezvoltarea, inclusiv cea psihică, se prezintă ca o discontinuitate, cu secvențe calitativ diferite și care apar ca derulare a unui program intern. În psihologia dezvoltării, sub influența evoluționismului darwinist, se încadrează acestui model G. Stanley Hall (1848-1924), cu a sa teorie a recapitulării (stadiile dezvoltării ontogenetice repetă marile etape ale filoși antropogenezei); la fel și continuatorul său, A. Gesell (1880-1961), adeptul unei perspective maturizaționiste. Apropiate de pozițiile ineismului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Berger, 1975; Rainoff, 1929; Sheldon, 1979, 1980; Simonton, 1976c; Sorokin, 1937-1941; Sorokin și Merton, 1935). Cea mai inovatoare dintre tipurile de investigații enumerate este, probabil considerabila cercetare publicată de Martindale despre transformările stilurilor în artă. După prezentarea inițială a teoriei evoluționismului stilisticii creative (1984b, 1986a), Martindale a testat principalele ipoteze ale teoriei cu ajutorul metodelor complexe de analiză de conținut aplicate la produsele creative (de exemplu, Martindale, 1984a, 1986b; Martindale și Uemura, 1983). A demonstrat în mod convingător că presiunile sistematice impuse
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și originale privind interdependența între suprapopulația agricolă relativă, densitatea rurală, nivelul de trai al gospodăriilor țărănești și structura socială a țării, care infirma, nu de puține ori, presupozițiile teoretice ale sociologiei sale. Sociologia poporanistă a constituit „prima critică radicală a evoluționismului sociologic marxist” și cea dintâi afirmare a „rolului evoluționar al clasei mijlocii” (Bădescu, Dungaciu și Baltasiu, 1996, p. 82). Evaluând recent contribuția teoretică a sociologilor poporaniști și țărăniști, I. Bădescu apreciază efortul lor de a regândi legea standard a evoluției
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
teoretică a sociologilor poporaniști și țărăniști, I. Bădescu apreciază efortul lor de a regândi legea standard a evoluției capitaliste și de a formula, cu circa cinci decenii în avans față de neoevoluționiștii americani, ideea „potențialului evoluționar” al societăților țărănești, invalidând „mitul evoluționismului unilinear” (ibidem, pp.82-102, 161-165). Modelul dezvoltării sociale ca sinteză a modernizării și identității culturale În urmă cu opt decenii a fost creat Institutul Social Român (ISR), din inițiativa eminentului sociolog Dimitrie Gusti (1880-1955), cu sprijinul unor specialiști în știința
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sau a unor relații sociale nedrepte, bazate pe privilegii. De aici, nevoia de dreptate, de echitate socială, de cultură și democrație. Sub influența ideilor revoluționare din Franța, temperate de moderația ideologilor germani studiați în perioada berlineză, K. a fost adeptul evoluționismului social, al reformelor „blânde și graduale”. În condițiile apartenenței la o națiune asuprită, lipsită de independență și de posibilitatea unei organizări sociale adecvate, crezul lui K. va cuprinde emanciparea națională și socială a românilor, progresul economic și cultural. Istoria constituia
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
pluralist). Nu Îmi propun, prin conceptele de arhetip și anarhetip, să discut natura realității sociale, ci doar teoriile și scenariile prin care ideologiile respective Își propun să explice aceste realități. Nu discut istoria, ci modelul prin care comunismul explică istoria (evoluționismul, lupta de clasă etc.). Sanda Cordoș: Mi se pare foarte interesantă atât tema avansată de Ruxandra, cât și conceptul. Întâi de toate, eu aș propune, cel puțin În momentul de față, să nu așezăm ipoteza de astăzi a Ruxandrei sub
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
social. Opiniile teoretice privitoare la arta scrisului se înscriu în coordonatele doctrinei maioresciene privitoare la progres și adevăr. Conservator în politică, M. este tradiționalist și academizant în gândire, adversar tenace al formelor fără fond, etnicist în sens maiorescian. Adept al evoluționismului organic, aplică tezele pozitivismului și determinismului, cărora le adaugă principiile cauzalității și interdependenței. Respinge ideea de influență, recunoscându-i menirea numai în măsura în care este reclamată de nevoia de afirmare a fondului primar, autohton. Progresul poporului român, al spiritualității sale nu este
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
Începutul anilor ’80, au făcut obiectul unui studiu de antropologie culturală (Verdery, 1992). Atenția acordată acestei polemici merge dincolo de critică naționalismului. Teza capacității de anticipare a culturii române În raport cu cultura universală poate fi În definitiv citită că o sfidare lansată evoluționismului marxist sau că o manifestare de Încredere În capacitate de inovare artistică În raport cu normele sau codurile universale. Interesul dezbaterii reiese mai mult din punerea la Îndoială a căilor de modernizare a țării și a culturii sale. Adversarii «protocronismului» sunt, explicit
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
constituit un liant al întregii grupări. Încă de la înființare J. a arătat predilecție pentru problemele actualității. O mare atenție a acordat teoriilor lui Charles Darwin, pe care le-a popularizat prin „prelecțiuni”. În general, junimiștii s-au situat pe pozițiile evoluționismului englez și german și, mai puțin, pe cele caracteristice pozitivismului francez, prin prisma cărora au preluat și unele elemente ale criticismului lui Kant. Fără a-i accepta întru totul sistemul, au fost totuși înrâuriți și de filosofia lui Schopenhauer. Atitudinea
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
prezente începând cu cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea și au continuat în secolul XX. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sub influența romantismului, apar două direcții de gândire și atitudine ideologice noi: evoluționismul în biologie și socialismul în viață social-politică. Pornite cu cele mai bune intenții de reformă și progres social, ele au înregistrat pe parcursul istoriei numeroase eșecuri, care însă nu fac obiectul studiului nostru. Ceea ce ne interesează este faptul că doctrina evoluționismului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
evoluționismul în biologie și socialismul în viață social-politică. Pornite cu cele mai bune intenții de reformă și progres social, ele au înregistrat pe parcursul istoriei numeroase eșecuri, care însă nu fac obiectul studiului nostru. Ceea ce ne interesează este faptul că doctrina evoluționismului biologic și cea a socialismului reformator social-politic vor deveni surse ideologice care vor exercita o influență puternică asupra sferei igienei mintale, prin intermediul igienei sociale și ulterior prin igiena rasială. Ideile doctrinare le regăsim în lucrările lui Ch. Darwin (Originea speciilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
medicină a fost introdusă în sfera igienei generale, a igienei și medicinei sociale și, ulterior, a igienei mintale de mult dezbătutele „idei” și apoi „practici” de „selecție medicală” reprezentate prin eugenie și eutanasie. Ambele metode își au originea în doctrina evoluționismului, corelată cu ideea selecției naturale, conform căreia cei mai buni și cei mai puternici, cei perfecți supraviețuiesc celor mai slabi, mai vulnerabili. Selecția naturală, aplicată la societate, a dat naștere acțiunilor de „selecție (bio)-socială”, cu toate consecințele lor nefaste
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
importanța numărului indivizilor care transformă sectele în clase sociale; creșterea cantității tinde să împartă o clasă în noi formațiuni, ca, de pildă, „elita uvrieră”; lupta de clasă - factor de transformare a claselor; sociologia poporanistă a constituit „prima critică radicală a evoluționismului sociologic marxist” și cea dintâi afirmare a „rolului evoluționar al clasei mijlocii” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, p. 82). Ca alternativă la sociologia marxistă, observa Ilie Bădescu, sociologia poporanistă a formulat două teze fundamentale: 1) întreaga organizare socială ierarhică a omenirii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
teoretică a sociologilor poporaniști și țărăniști, Ilie Bădescu apreciază efortul lor de a regândi legea standard a evoluției capitaliste și de a formula, cu circa cinci decenii în avans față de neoevoluționiștii americani, ideea „potențialului evoluționar” al societăților țărănești, invalidând „mitul evoluționismului unilinear” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, pp. 82-102, 161-165). Perspective asupra unei sinteze a modernizării și identității culturale Autoorganizarea competențelor în cadrul Institutului Social Român Înzestrat cu un deosebit simț al problemelor sociale, Gusti a sesizat că împrejurările social-istorice de după războiul de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În virtutea teoriei lui H. Jackson, personalitatea umană reprezintă un sistem complex de instanțe structurale, dispuse ierarhic-stratificat de jos în sus, derivând unele din altele prin diferențiere și specializare funcțională. Acest punct de vedere care își are originea doctrinară în teoria evoluționismului darwinist, exprimă natura evolutiv-dinamică a personalității. Instanțele care formează personalitatea se distribuie în două sectoare principale, de jos în sus: 1) Sectorul somatic, corporal, reprezentat prin următoarele niveluri: a) nivelul visceral; b) nivelul endocrin; c) nivelul neurovegetativ. 2) Sectorul vieții
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ion Dragoslav. Se includ în sumar și câteva incursiuni de istorie literară: N. Pora dă articolul Cafeneaua literară, Petru T. Gâdei scrie despre scriitorul basarabean Dimitrie Moruzi, Stelian Dumbravă prezintă volumul Stropi de rouă de V. Militaru și semnează articolul Evoluționism literar, iar Constantin Asiminei - articolul Directive literare. Interesante sunt notele de călătorie în Argentina ale lui Iustin Stancovschi și compunerea epică în versuri, „în douăzeci și patru de cărți”, Cântarea neamului românesc de Constantin Asiminei, din care se publică câteva fragmente. La
RAZESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289153_a_290482]
-
a secolului al XIX-lea, tot în Anglia, dar și în SUA, a început să se dezvolte o puternică școală evoluționistă în antropologia culturală: Edward B. Taylor, Lewis Morgan, Edward Westermarck, James Frazer. Ocupându-se de cercetarea societăților arhaice, proiectul evoluționismului din antropologie consta în determinarea stadiilor universale prin care trece orice societate în evoluția sa de la starea de primitivitate la cea de civilizație. Teza lor fundamentală era existența unei ordini clare în evoluția societăților. De exemplu, schema celor trei stadii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
monogamă matriarhală la cea monogamă patriarhală. Și în antropologia culturală conceptul de evoluție era asociat cu judecăți de valoare. El implica totodată și progresul. Ideea că întreaga umanitate va progresa spre o civilizație de tipul celei europene, postulat fundamental al evoluționismului acestei perioade, a fost suspectatănu numai de ceea ce desemnează antropologia culturală prin termenul de „culturo-centrism”, ci, totodată, și de o puternică implicație ideologică. Voi reda pentru exemplificare doar caracterizarea usturătoare a lui Julian Steward (1973) a orientării evoluționiste din această
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evoluționiste din această perioadă: „Omul a evoluat de la condiția simplă de sălbatic amoral la starea civilizată a cărei ultimă realizare este englezul victorian, trăind într-o societate industrială și o democrație politică, crezând în imperiu și aparținând bisericii anglicane”. Acest evoluționism a trecut la începutul secolului nostru, în științele sociale, printr-o criză puternică. Atât în antropologia socială și culturală occidentală, cât și în sociologia nemarxistă, în prima jumătate a secolului XX, conceptul de evoluție, nemaivorbind de cel de progres, a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
istoriei lor, cât și asupra unor presupuse stadii comune au fost respinse ca pură speculație. Antropologul s-a abținut în mod auster de la orice tentație de a face paralele, comparații, de a stabili tipuri generale. Orientarea strcturalist-funcționalistă a fost opusă evoluționismului. Structuralism-funcționalismul pornea de la ideea că orice cultură reprezintă un sistem în care fiecare element are o funcție actuală. El poate fi explicat printr-o analiză sincronică. În sociologie s-a cristalizat o viziune de același tip. Ea este specifică în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociologia occidentală care a început, după mai bine de o jumătate de secol de antievoluționism programatic, să se constituie în anii ’60. Reprezentanții mai activi ai acestei orientări sunt Talcott Parsons, Marion Levy, Shmuel N. Eisenstadt. Teza fundamentală a acestui evoluționism este definirea evoluției ca „un proces de creștere a diferențierii structurale și a specializării funcționale”. Fiind o idee foarte simplă, s-a încercat să se pună la punct și un indicator empiric de măsură a evoluției pe baza măsurării complexității
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Școlii evoluționiste și ale Școlii istorice din antropologia americană și cea europeană; e) sistemul sociologiei axiologice, construit de E. Speranția pe baza premiselor filosofiei germane și a sociologiei franceze (Durkheim, Tarde). Elaborarea unor teorii sociologice: variantele românești ale pozitivismului și evoluționismului În lucrările lui S. Haret, G.D. Scraba, N. Porsena, H. Fundățeanu, H. Sanielevici; orientări sociologice elitist-etnocratice În opera lui T. Brăileanu, A.C. Cuza, N. Paulescu, N.C. rainic; sociologia culturii, moralei și educației elaborată de V.I. Bărbat, C. Dimitrescu-Iași, G.M. Marica
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Să admitem însă de îndată că termenii societate, istorie și tranziție sunt atât de cuprinzători încât trădează o anume vocație intrinsecă totalizatoare, care, în numele unei abordări „realiste”, riscă să aibă consecințe când reificatoare, când simplu deterministe sau asociate cu un evoluționism social pe cât de implacabil, pe atât de transindividual. Individul ca subiect istoric riscă astfel să fie eliminat aproape complet de pe scena istorică. Societățile particulare, de tipul statelor naționale sau al comunităților etnice, teritoriale sau culturale, indiferent de poziționarea lor geografică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în multe cazuri ar trebui să devină obiect al unei revizuiri de amploare. Să admitem că schimbările structurale ale modernității târzii sau recente, adică reflexive, s-ar asocia atât cu existența unor discontinuități în istoria modernității, cât și cu un evoluționism ce refuză fracturările istorice tranșante. Dar ce să alegi: discontinuitatea tranșantă sau continuitatea evolutivă? Întrebarea seamănă flagrant cu cea pe care și-o puneau mai înainte iluminiștii și urmașii lor imediați, deși în contexte sociale, politice și culturale diferite. Perspectiva
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]