13,980 matches
-
față în față, voia revanșa, voia să vă cucerească a doua oară, suprem, subtil, prin puterea de a fabula, prin puterea minții lui, dacă prima oară nu vă stăpânise decât prin violență. Poate. De unde își lua, mixându-le, detaliile atât de exacte? Cum precizam, dintr-o călătorie mai veche a sa la Paris. Se documentase, se pregătise atent pentru a doua întâlnire cu dumneavoastră, își construise un migălos eșafodaj al verosimilității. Eu cred, îmi permit să avansez această ipoteză: țelul său era
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
și alte scrieri), ni se spune: "între anii 1939 și 1940... ține cursuri de filozofie și istoria religiilor la Universitatea din București". Inexact - precizez eu. După martie 1938, Eliade n-a mai ținut nici o oră de curs sau seminar. Titlul exact al celor două volume de Memorii, apărute la Gallimard, e la singular: Memoire. Introducerea lui s final ca marcă a pluralului în peste 20 de "prezentări" nu o putem considera drept greșeală de tipar. E desigur un amănunt - capriciu al
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
lui Eliade în 1981, în sala 3 a Bibliotecii Academiei Române. Când am scris cartea Mircea Eliade - rădăcinile românești am apelat în unele cazuri la acele traduceri făcute în grabă în România și îmi dau seama acum că nu erau, întotdeauna exacte. Totuși, pe baza acestor pasaje, la care se adaugă citate din Jurnalul lui Mihail Sebastian, Adriana Berger, Norman Manea și alții și-au lansat atacul postum împotriva lui Eliade, acuzându-l că ar fi fost legionar și antisemit". (Ce dezvăluie
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Ilie Olteanu, care urmărea activitatea și deplasările lui Eliade, fiind stipendiat de ambasada română din America. "în același timp informa F.B.I.-ul din Detroit, despre toate cele raportate la Ambasada română. Agenții F.B.I. i-au cerut să țină o contabilitate exactă de banii primiți. După informarea dată la F.B.I. se ducea la confesorul lui, un iezuit care cu interes lua note despre activitatea lui de informator și triplu agent." Lipsa de seriozitate și improvizația celor ce fac afirmații gratuite mi-a
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
mare de la Hotelul «Regele Ungariei», în fața unui numeros și distins public. Credem că e superfluu a mai spune că a fost un rar prilej de a gusta arta adevărată pentru amatorii și pricepătorii de muzică de la noi”. Nu cunoaștem data exactă a concertului susținut de George Enescu la Lugoj în anul 1912. În articolul omagial dedicat lui Enescu, cu prilejul morții acestuia, în revista „Muzica”, dr. Iosif Willer nu oferă niciun reper cronologic, singurul indiciu fiind faptul că marele muzician venea
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
Încerc să fiu cât mai puțin analitic și cât mai puțin critic În timpul lecturii pentru a putea crede iluzia creată de autor. Devine din ce În ce mai greu cu trecerea anilor, mai ales pentru aceia dintre noi care construim o carieră În științele exacte unde cel mai important este simțul obiectiv al realității. Ștefania DUMBRAVĂ absolventă „Băncilă”, fostă olimpică la Istoria Artei Cronica unei morți anunțate, sau de la cât avem română azi? - Avem română azi?!... F&*k! Când e rost de descris cea mai
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
a pedalizării originale în sens scolastic (încercuită în exemplu), în locul bogăției de armonice a originalului. Concluzia autorilor citați este trimiterea la facsimile după manuscrise. Chiar dacă lucrul nu este practic realizabil pentru oricine, se vede acum, când analizele au devenit mai exacte și mai pertinente în ce privește semnificația detaliului, că nu tot ce se aude este ceea ce a intenționat compozitorul. Și aceasta, chiar în cazul celei mai bune credințe și probități a interpreților. Am ales special aceste exemple din opera lui Chopin, pentru că
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
rămâne supus eventual numai prejudecăților școlar-elementare. Cum spunea Sergiu Celibidache „nu ajunge să cunoști notele și procedeele instrumentale”<footnote S. Celibidache, interviu în Das Orchester, Mainz, 1976 footnote>, înțelegând prin aceasta că pentru muzicienii adevărați, unii chiar formați intuitiv, citirea exactă a partiturii aduce o mult mai mare bogăție de informație (nenumită ca atare) decât ar părea la prima vedere. Și Sviatoslav Richter repeta adesea că „în partitură e scris totul” și nu exagera. Dar omitea să completeze esențialul: „pentru cine
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
ascită. Formațiune expansivă ovoidală, net conturată, cu diametre maxime de aproximativ 9,8/5,8/6,2 cm dezvoltată paracardiac drept. Leziunea vine în contact cu hemidiafragmul drept și cu cordul, prezentând limite de demarcație nete față de aceasta. Apartenența sa exactă de organ este dificil de apreciat, punctul său posibil de plecare fiind la nivelul pleurei diafragmatice anterioare drepte. Pleurezie dreaptă în cantitate redusă. Multiple imagini chistice hepatice prezente în ambii lobi, cu diametre de la câțiva milimetri până la aproximativ 4 cm
Revista Spitalului Elias by NICOLETA BIBIRUŞ () [Corola-journal/Science/92037_a_92532]
-
După mai bine de 25 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, numărul românilor care și-au părăsit țara a depășit cifra de 3.000 000, dar nu există date oficiale exacte (ambasadele României nu au nici timpul și nici interesul, probabil, să monitorizeze numărul și modul de viață al românilor din diaspora), așa încât fostul președinte Traian Băsescu estima la ca. 8 milioane numărul românilor din diaspora. Nu știm câți români sunt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
mult nivelul concursului dintre orașe, concentrându-ne pe calitate și rezultate concrete pentru cetățeni. Pentru orașe a fost puțin mai greu să întocmească dosarele, procedurile au devenit mai complexe, ca să avem o monitorizare mai eficientă a orașelor și evaluări mai exacte ale politicilor în domeniu. Pentru prima dată în această competiție, același oraș a câștigat ambele etape, arătând nu numai că Timișoara este cel mai prietenos oraș din România, cu cetățenii și mediul, dar și că timișorenii sunt extrem de activi și
Timişoara, capitala EARTH HOUR 2013 [Corola-blog/BlogPost/94020_a_95312]
-
a fi încărcată de cinism, documentul ce a stat la baza scurtei rememorări a „Valului Nimicitor” ce s-a abătut asupra Ploieștiului la 1 August 1943 se încheie cu câteva rânduri ce redau, în cifre mai mult sau mai puțin exacte, drama umană din acea tristă după-amiază de vară: 15 militari morți (3 germani și 12 români) - un număr ce pare a fi aproape incredibil de mic; 60 de civili ce au pierit sub „ploaia de bombe”; 218 răniți (48 de
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
de clasificare pe categorii (parodia prin substituție, parodia-variantă, parodia sintetică). Autorul creează, chiar în textul lucrării, o parodie - nu prea ingenioasă - după Topîrceanu. Mai puțin ascuțit e tratată literatura parodistică de după 23 August. De asemenea mi se pare că sensul exact al parodiilor lui Topîrceanu după Arghezi n-a fost perceput, acestea fiind date ca parodii cu intenție satirică. Ele au apărut însă în Bilete de papagal, însoțite de rînduri omagiale la adresa lui Arghezi. Lucrarea este bine scrisă, cu vioiciune și personalitate
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
din gâtlejul îndesat cu reclame publicitare Doamnelor domnilor seara era năpădită de bubele stelelor să mori acum e un lux o afacere la sărăcia mea de paișpe carate sunt tot mai sceptic că tic-tacul de ceas al inimii indică ora exactă la care cioclii și preacucernicii părinți își vor lua onorariile elev pedepsit îți rostești numele la repetiția generală părinții și fiii mei decedați îți zâmbesc optimiști dintr-o fotografie kodak color las în întregime gloria acestei zile cernite văduvei mele
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
că mai există, că mai exist...că reușesc, iată!, să mai trăiesc o zi, o săptămînă, Doamne!, incredibil, încă o lună, ohoho...încă un an!!! Viața mea fusese vîndută unei patimi trufașe, chinuitoare: să scriu, să încheg rapoarte sumare, dar exacte, despre Îngeri! Cît de perfid mă bălăceam în gîndul că tocmai diavolul plătea cu bani grei timpul ăsta schingiuit de nesomn, hrănit cu pîine neagră și cafea amară, fără zahăr, timp îmbîcsit cu fel de fel de medicamente exotice... Însemnam
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
n-am reușit nimic pînă acum. Doar că iau tranchilizante mai multe. Și ce n-aș da să mă plimb printre "personaje", nu pritnre oameni! * Citesc cartea despre Labiș cu picătura. Parcă mi-aș turna elixirul încrederii, c-o pipetă exactă, în inimă. Pagini strălucite, tămăduitoare, care mă fac să-mi ridic, uneori, fruntea și să-mi spun, orice s-ar întîmpla, poate că voi fi un an doi, poet. . Cît de mult am visat. Ce mult m-am urît și
A fi poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12792_a_14117]
-
o zi, m-ați întîmpinat. Vă așteptam la Casa Scriitorilor. Erați cu Sorin Titel care-mi adusese cărțoiul. Mi-ați întins o mînă gravă. Fața avea ceva inchizitorial, nici o nuanță că m-ați mai fi văzut pe undeva! Ochii extrem de exacți, fără undă de milă. Am tresărit curentat de această nouă ipostază, necunoscută mie. Apoi, seara, cred că în aceeași seară a fost cu totul altceva. Trăsăturile s-au îndulcit, privirea parcă m-a recunoscut, ba chiar un fel de duioșie
A fi poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12792_a_14117]
-
deja într-o găselniță de invidiat, al bolilor cu transmitere textuală. Pot doar să sper că respect sloganul campaniei Love Plus: fac ce vreau, dar știu ce fac. Dan Stanca a numit povestirile tale, din recent apărutul "Bazar bizar", "developări exacte ale modului în care trăim de 14 ani încoace". Spune-ne cîteva cuvinte despre această carte. Ce ai vrut să transmiti oamenilor cu ea? Dan Stanca e un diagnostician priceput și n-o știm de azi, de ieri. El are
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
trăiesc oamenii de rând”, alcătuind “o elită de infirmi, fiind vecini sufletești, în parte, ai lui Hamlet și cu deosebire ai preaînvățatului Faust înainte de întinerire”. Ideile dintr-un asemenea studiu savant și plin de nuanțe, oferindu-ne definiții cât mai exacte și, în orice caz, sugestive, ale tipologiei literare, precum și din citatele Romanul roman și Note despre stil se regăsesc în bună măsură în cronicile lui Vladimir Streinu, confirmându-i, dacă nu cumva orientându-i punctele de vedere și judecățile de
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
eliberarea prin orice mijloace. Chimia este cu totul altceva. Este o tehnică pentru cunoaștere și stăpânirea lumii substanțiale, fizico-chimice”. Așadar, istoricii științelor făcuseră o dublă greșeală. Prima, de natură metodologică, era căutarea în documentele antice a adevărurilor științifice, a observației exacte și a experimentelor riguroase, neținându-se cont că această înțelegere a științelor naturii era o cucerire relativ recentă a spiritului omenesc; a doua greșeală - o consecință a primeia - este neînțelegerea incongruenței dintre unele tehnici pragmatice (argumente pentru teza alchimiei ca
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
în volumul precedent, ele totalizează respectabila cifră de 700. La fiecare epistolă se dă indicația bibliografică, numărul de inventar al manuscrisului sau datele calendaristice ale revistei, când nu a fost descoperit originalul. Notele și comentariile sunt extrem de informate, minuțioase și exacte. Ori de câte ori e nevoie de precizări sau clarificări suplimentare, se fac trimiteri la diverse volume anterioare ale ediției. Niculae Gheran corectează afirmații fără acoperire ale scriitorului, ca de exemplu, că ar fi urmat Facultatea de Litere la Budapesta și Viena sau
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
Nereușită pentru că un nemuritor nu poate fi ucis! Cred că vă amintiți că revolverul cu care Dunia încearcă să-l radă (și primul glonț chiar asta face, îi rade doar pielea craniului!) e al lui Sv., e, ca să fim mai exacți, strecurat de el tocmai pentru „bîlciul” ce va urma. Dunia, demnă soră a asasinului babei trage de două ori. O dată, prima, Sv. îi arată sîngele lui prea roșu, scurgîndu-i-se pe frunte. El știa că va trage, o și spune: „Știu
Cred că dînsul știe sigur că acolo-s chiar păianjeni by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13454_a_14779]
-
larg european, cu un orizont de cugetare remarcabil. Alături de G. Călinescu îi voi evoca pe Tudor Vianu, Șerban Cioculescu, pe Perpessicius, Vladimir Streinu. Între ei autorul Bietului Ioanide se distingea prin spectacolul personalității sale. Chiar dacă nu toate diagnozele se dovediseră exacte și chiar dacă nu avea antenă pentru avangardă, nefiind nici receptiv la o secțiune a prozei moderne (Joyce, Proust, Kafka), el fiind rezervat în consemnarea tragicului tot ce așternea pe hârtie însemna un regal de inteligență, de intuiție, și de ingeniozitate
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
abisală din cea rudimentară și invers. Se obține astfel una din cele mai tranșante radiografii epice ale perioadei comuniste (comparabile, ca acuitate, doar cu prozele autobiografice ale lui Paul Goma). Din această perspectivă, încărcate de referințe socio-politice directe, dure și exacte, atît Rebarbor, cît și volumele ulterioare de "reportaje în proză" ale lui Monciu-Sudinski oferă o dublă alternativă ficțională: pe de o parte, la idilismul social al prozei industrializării staliniste (gen Petru Dumitriu), pe de alta, la evazionismul etic al romanului
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
o petardă secretă amurg fără filosofie - nu are nevoie de sfinți metafizica ea există grație nuferilor ofeliei. din aforisme și glosse trăim în poarta Împăratului implacabil imposibilului găsindu-i sinonime posibile, cînd jocul rămîne joc sub efemeride luminații toate idiogramele exacte în caleidoscop ridicole sunt. uită că e poesia ghem de veselă moarte blondă gheață levitînd pretutindeni, lăudîndu-te te umple de vinovăție gura mea arsă în zadarnice adorații. fericită cale-ți pun înainte capătul tuturor e Bucuria dincolo de ea nu-i
Epistole by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/14016_a_15341]