342 matches
-
că-s nemții, s-au oprit tancurile la fiecare baracă: erau vreo 60 de barăci - am fost acolo 80-90.000 de deținuți, din care 22 am mai rămas În viață. Ceilalți au murit În chinuri. Iar noi am avut tifos exantematic. S-a Înființat carantina, am fost tratați și am văzut primii prizonieri nemți. Ei, dintre ăștia, dacă cumva nu-i supravegheau bine americanii, deținuții Își cam luat răsplata. Cum puteau. După aia comandantul american ne-a avertizat că-s prizonierii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În lagărul de la Bergen-Belsen din Germania. În aprilie 1945 am fost dus de la Bergen-Belsen În Theresienstadt, În Cehoslovacia, iar În primele zile ale lui mai am fost eliberat de trupele sovietice. Eram de acum bolnav, nu știam că am tifos exantematic. Am plecat cu un prieten la Praga, cu un camion sovietic, iar acolo am fost internat. La scurt timp după ce am stat În spital la Praga, În iulie 1945, m-am Întors În țară. Eram foarte slăbit... Mama, sora, toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
unde eram eu, care cuprindea circa 4.000 de oameni, cam 20-30 de oameni mureau zilnic. Nu mureau Împușcați, ci de epuizare sau de boală. Când am ajuns acolo, lagărul era de-acum plin de păduchi. Am făcut și tifos exantematic. Numai În germană se vorbea. Cine Înțelegea - Înțelegea, cine nu, Îi mai spunea altul. Dar numai În germană se vorbea. - Ați putea descrie lagărul? - O poartă mare pe care, ca de obicei, scria „Arbeit macht frei” - și era o alee
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am fost dus În așa-zisul lazaret: eram separat, nu mergeam la muncă... Lazaret Însemna spital, dar nu aveam medicamente, nu aveam nimic. Și ploua Înăuntru. Asta țin minte și acum. Și cred că În acea perioadă am făcut tifosul exantematic. Că nu mă mai spălam... - Probabil că erau mulți bolnavi acolo... - Nu vă pot spune. Cert este că În aprilie, cam pe 5 aprilie, când englezii se apropiau foarte mult de lagărul de la Bergen-Belsen, noi am fost scoși din lagăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
exact pe 5 mai, trupele sovietice au intrat În lagărul de la Theresienstadt. Deci eu pe 5-6 mai am fost eliberat, după care am fost internat la spitalul de boli infecțioase, unde am stat Într-un fel de tratament pentru tifos exantematic și abia la Începutul lunii iunie am ieșit din spital. - Revenind la baracă. Era o singură Încăpere sau erau mai multe? - Într-o baracă era o singură Încăpere. Doar Lageraltester-ul avea, la Începutul barăcii, o despărțitură foarte mică. El era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și nici dorință să comunicăm cu alții. Nu aveai ce păreri să schimbi cu ceilalți. Nici timp nu era suficient. Fiecare era preocupat cum să facă să apuce ziua de mâine. - Ce boli bântuiau? - Boala principală acolo a fost tifosul exantematic. - Deci majoritatea celor care au murit au murit din cauza tifosului? - Pot să vă spun că În perioada cât am stat În lagăr, cinci luni, de la Început, țin minte că zilnic vedeam acea căruță, de 2-3 ori pe zi, cu cadavre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
aranjat. Dar noi nu am beneficiat nici de bancă, nici de restaurant, de nimic -, eram În regim de lagăr. Eu, personal, la Theresienstadt am văzut destul de puțin, deoarece m-am Îmbolnăvit și la Theresienstadt Începusem să am simptome de tifos exantematic. Noroc că, foarte curând, au venit rușii și au eliberat lagărul, cam În jur de 5 mai, și imediat după aceea, tot cu ajutorul prietenului meu, m-am dus la Praga, unde am fost băgat Într-un spital normal. - Cam când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mai era asigurată de SS: erau bătrâni, fără câini, Wehrmacht... Sincer să spun, puteai fugi... Și după o zi de mers, o zi - o zi și jumătate, trecând prin localități, am ajuns la Gunskirchen - lagărul era Într-o pădure... Tifosul exantematic făcea ravagii: scoteai cămașa, omorai păduchii - asta era singura ocupație, să omori păduchii; nu mai era dezinfecție, iar după o oră eram fel. Noaptea, când mă așezam jos (nu În pat, cu nu era pat), dacă ridicam un picior nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să se Întoarcă pe dreapta și pe urmă pe stânga. Mai erau rele destule... Te gândeai la ai tăi, te gândeai la ce o să fie, la ce te așteaptă... Asta este groaznic. Murise prietenul meu de la Satu Mare, doctorul, de tifos exantematic... Am auzit că se fac selecții, așa-zise selecții, și atunci ne-am prezentat la selecții și ziceau: „La ce te pricepi?”. Și noi am aflat că se căutau, În perioada aia, tehnicieni din ăia care știu a strunji și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de americani, că ne-au dat conserve de pui... supă de pui, supă de nu știu ce... Aia le-am tot dat. Și din o sută și ceva de oameni numai unu-doi au murit. Unul a murit fiindcă a avut și exantematic, și dizenterie (ăsta a murit În spital); iar al doilea, din Timișoara, a avut tuberculoză galopantă - l-am trimis la dispensar sau, mă rog, la sanatoriul de la Blankenheim, nu departe de Buchenwald, și a murit acolo. Dar ceilalți, circa o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
noi. Unii au rămas, au venit cu noi Împreună - adică le-am fost de mare sprijin. Spuneau: „Păi, am fost Împreună cu sora ta... O săptămână mai trebuia să trăiască și scăpa. Nu a avut putere să trăiască. A făcut un exantematic și s-a vindecat. Și, În ultimele zile, a făcut și o dizenterie și...”. - Deci despre surori deja știați. Părinții... - Părinții au murit În ’36-’38. Din fericire, că altfel Îi chinuiau și pe ei În transporturi. - Dar spuneați că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În limita regiunii În care lucram, eram liber - spre deosebire de prizonierii ruși folosiți la lucru, care aveau un regim foarte strict; lucrau numai Între sârma ghimpată. N-am avut pierderi mari. Pierderi foarte mari am avut În ’43, dar din cauza tifosului exantematic. - Ați fost bolnav de tifos? - Sigur că da, Însă după aia am devenit imun. Cine scapă devine imun. Medicamente nu erau... - Corespondați cu familia? - Da, dar e un fel de a spune, pentru că poșta era foarte dezorganizată: trimiteam regulat, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
repede și nu stăteau la Revier. Dincolo, În lagărul următor... Păi, au murit vreo 40, cred, În lunile astea. Problemele de sănătate erau epuizarea și foamea. - Boli, epidemii au fost? - Nu, aici nu am avut. Mai târziu am avut tifos exantematic. - Dar aici spuneați că era apă și... - Dar păduchi aveam. Berechet. - Și igiena? - Nu exista igienă. Când am venit am fost tunși zero. Și bărbieritul era o problemă. Deci eram tunși zero, părul bineînțeles că a crescut - sigur că nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a rezolvat problema, deși nu au evadat; cei mai mulți, neobișnuiți cu munca pământului și slăbiți, nu puteau face față. Nu s-au putut asocia sufletește, căci erau orgolioși și egoiști, lipsiți de unitate morală și spirituală. I-a decimat și tifosul exantematic. Păduchele infectat este agentul patogen al acestei boli. Cel neinfectat nu este periculos. În Aiud nu erau bolnavi de tifos, dar „marii gânditori” pentru „binele omenirii” pentru a motiva moartea în masă a deținuților politici, au făcut un transport spre
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a circulat zvonul că cel pus deoparte aș fi fost eu. Nu este adevărat! Am povestit acest caz ca să dezmint; nu eu m-am învrednicit de această atenție divină. Eu mai aveam de ispășit păcate. Doctorul Uță, subdirectorul Mareș, tifosul exantematic și... un „șantaj sfânt” Primele victime au fost între cei de drept comun. Apoi au urmat și ai noștri. Doctorul Uță a alarmat administrația. Scopul stăpânilor era de a ne extermina, dar a vrut Dumnezeu să ne salveze altfel. S-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aveți inima sănătoasă și vrea Dumnezeu, scăpați. Cere-mi orice, a zis Mareș nerăbdător. Dacă mă scăpați pe mine din închisoare, scap numai eu de suferință. Dar dacă faceți ce vă spun, scăpați și dumneavoastră și toată închisoarea de tifos exantematic. Mai întâi vă fac control la inimă și, pentru că aveți familie, vă voi izola în rezerva spitalului penitenciar până vă faceți bine, ca să nu duceți vreun păduche acasă să pățiți ce a pățit acel gardian căruia i a murit copilul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
această manifestație triumfală pe care focșănenii o așteptau cu mare bucurie, a anulat în calitate de medic primar al orașului intrarea în oraș a regimentului pentru a preveni o contaminare în masă a populației, pe motiv că soldații prezintă simptoame de tifos exantematic. Regimentul urma să stea două săptămâni în carantină în afara orașului. Așa a lovit în amorul propriu toți ofițerii care se pregăteau să intre cu fast în oraș în aplauzele mulțimii. Și Rozin râdea cu satisfacție și era mândru de puterea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
jalnice, care sunau de parcă ar fi fost pline de toată tristețea stepei, cîntece înălțîndu-se în aerul tot mai rece al toamnei, care avea să se transforme curînd în viscole, ultima noastră apărare împotriva inerentei năvăliri a dușmanului"55. Iar tifosul exantematic se răspîndea deja. Iorga a încercat să interpreteze misterul neprietenosului vecin rus. Iorga, "luptătorul", însuflețit acum de împlinirea visului naționalist, nu înțelegea (sau nu putea înțelege) că soldatul rus încetase să priceapă sensul războiului și că nu mai avea decît
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
spălare și dezinfecție a acestora; - asigurarea unei ventilații, iluminat și încălzit corespunzătoare reglementărilor în vigoare. Capitolul 6 Normele de igienă privind înhumarea, transportul și deshumarea cadavrelor umane Articolul 81 În cazurile de deces prin boli transmisibile (holeră, ciumă, variolă, tifos exantematic și altele) se vor lua măsurile de prevenire a răspândirii infecției impuse de unitățile sanitare teritoriale. Transportul acestor cadavre se va face numai cu avizul sanitar de transport eliberat de organele medicale teritoriale împuternicite. Articolul 82 Transportul cadavrului în afara localității
ORDIN nr. 981 din 22 iunie 1994 pentru aprobarea Normelor de igiena privind mediul de viaţa al populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139986_a_141315]
-
spălare și dezinfecție a acestora; - asigurarea unei ventilații, iluminat și încălzit corespunzătoare reglementărilor în vigoare. Capitolul 6 Normele de igienă privind înhumarea, transportul și deshumarea cadavrelor umane Articolul 81 În cazurile de deces prin boli transmisibile (holeră, ciumă, variolă, tifos exantematic și altele) se vor lua măsurile de prevenire a răspândirii infecției impuse de unitățile sanitare teritoriale. Transportul acestor cadavre se va face numai cu avizul sanitar de transport eliberat de organele medicale teritoriale împuternicite. Articolul 82 Transportul cadavrului în afara localității
NORMA DE IGIENA din 22 iunie 1994 privind mediul de viaţa al populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139987_a_141316]
-
biologice caracteristice, mai ales în formele subacute. Localizările variate se mai citează în porțiunea distală a membrelor superioare (mâini, articulații interfalangiene), mai rar este afectată regiunea tenara, hipotenara și pulpa degetelor sau față externă a coapselor, genunchilor. În formele difuze, exantematice, se observă pe trunchi plăci sau placarde eritematoase, infiltrate, acoperite de scuame fine. Că forme atipice se întâlnesc erupții de tipul eritemului polimorf sau papulo-urticarian, nepruriginoase, ce evoluează în pusee ce se succed la intervale de câteva zile, elemente necrotice
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
grandorii și operei celor analizați în medalioanele alăturate. Sunt prezentate personalitățile ce au ilustrat activitatea spitalului centenar (1964) și aportul fiecăruia la consolidarea și afirmarea sa. Este de semnalat abnegația până la sacrificiu a unor medici, victime ale epidemiilor de tifos exantematic care izbucneau periodic. Ar trebui să încadrăm aici și efortul unui medic din aceste ținuturi, Nicolae Negură, pentru înființarea unei facultăți de medicină la Iași și care, decepționat până și de opoziția confraților, expiază tânăr, dominat de lipsa de răspuns
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
rezervă în armată”. În perioada primului război mondial (1914-1918) activitatea Spitalului „Dimitrie Drăghici” din Vaslui a fost îndreptată cu precădere pentru asistența medico-chirurgicală de război. Sunt bine cunoscute, datorită aglomerației și a condițiilor sanitare precare, declanșarea unor epidemii de tifos exantematic, febră tifoidă, febră recurentă și alte boli transmisibile. În condițiile când orașul Vaslui, cu o populație de circa 10.000 locuitori trebuia să primească aproximativ 60.000 refugiați și 10.000 răniți, comandamentul militar a hotărât mărirea spațiului pentru internarea
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Frăsineanu Octav - farmacist. (Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, Fond Serviciul Sanitar dos.4/1943). Un exemplu de abnegație și eroism l-a dat doctorul Petru Severin, care avea să moară la datorie, în spital în anul 1945, răpus de tifos exantematic contactat în timp ce îngrijea răniții bolnavi. A fost regretat de toți cei care l-au cunoscut și apreciat. Un alt doctor de marcă, care a avut o activitate îndelungată la Spitalul "Dimitrie Drăghici", este Alexandrina Holban (1890-1978). A lucrat în spital
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
abceselor peritoracice, zise tuberculoase” al Universității din București (1887). Va continua activitatea în plan științific prin cercetări clinice și de laborator în domeniul sifilisului „Despre recidiva sifilisului”, 120 holerei (în calitate de comandant al unui lazaret de holerici), febrei tifoide și tifos exantematic în calitate de comandant al spitalului de tifoizi ai spitalului din Negrești, unde avea să cadă victimă nemiloasei boli în anul 1917. Dr. Gheorghe V. Andreescu (1884-1976), fiul dr. Vasile Andreescu. Licențiat al Facultății de Medicină din București (1907) și doctor în
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]