12,460 matches
-
găsește principalii responsabili pentru declinul teatrului nu numai ca literatură, ci și ca instituție, câtă vreme continuă să fie dominat de figura deja mitică a lui Caragiale. Ca și Mihail Kogălniceanu într-o altă vârstă a literaturii române, Sebastian condamnă excesul de traduceri din literatura străină, mai ales că în alegerea pieselor nu funcționa un criteriu selectiv. Și în articolele critice la cărți de poezie sau de proză, și în cronicile dramatice, el depășește un prim stadiu al analizei textelor sau
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
personajelor scapă în punctele sale esențiale. Cartea este scrisă cu emoție și simpatie, când sunt descriși moldovenii, și cu vădit dispreț față de venetici, excelând în ipocrizie, perversiune, inventivitate în violență, cruzime, corupere. Paginile cele mai tari, ca descriere, sunt paginile excesului de cruzime. Tânăra țigancă, pierzându-și fătul în noroiul frământat de câinii asmuțiți asupra ei, este doar un exemplu. Dar scriitorul pierde note esențiale pe care s-ar fi putut construi puternici pagini de roman. Romancierul nu urmărește ecoul în
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
găsit o ezitare jucăușă, surprinzătoare și derutantă totodată, între adeziunea și distanțarea față de povestea tradițională, fapt mai evident la nivelul formulei narative și al simbolisticii. În povestea perraldiană, scurtă, concentrată (diferită de cea a contempranilor săi, în care simțim un exces narativ și o supraîncărcare simbolică), distanțarea de care vorbeam, nu este ostentativă. Uneori, abia perceptibilă, alteori, aproape ambiguă, ea se observă prin intruziunile explicite și implicite ale naratorului, printr-o contaminare a contextului, a anturajului, în timp ce adeziunea se face simțită
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
o relație, o conversație dintre doi tineri, viețile unor bătrâni... Dincolo de frazarea fără cusur și ușurința cu care alternează vocile narative, Sorin Catarig este un bun observator de detalii și, mai ales, sensibil la dimensiunea interioară a momentelor surprinse. În raport cu excesul liric al memoriei, se povestește relativ puțin în aceste proze mai mult statice și reflexive. Ficțiunea în sine este, așadar, pretextuală. De aici și senzația unei atmosfere oarecum misterioase; decupajele poetice lasă impresia că ar putea înfățișa mai multe, că
Un posibil romancier by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13318_a_14643]
-
fără sens și coerență, așa cum se întîmplă destul de des. Dar nu știu care e modelul cititorului care poate pătrunde în lumea construită de o astfel de carte. Și piedica principală n-ar fi aceea că discursul e unul personal, ci combinația dintre excesul de erudiție și discursul personal. Într-un anume sens, nu peiorativ, cartea e un colaj, o acumulare concentrată de lecturi și interpretări personale. Cred că nu poți avea acces la sensul multora dintre interpretările lui Matei Georgescu fără medierea textelor
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
operei și a epocii, a bibliografiei, a bucuriei de a fi lucrat pe un manuscris, în a fi făcut din asemenea muncă o artă și nu o simplă incursiune materială într-un domeniu atât de sensibil personal, este recunoscută fără exces de modestie de Mariana Iova. La rândul ei, studiul rezultat din analiza limbajului și nuanțarea semnificației lui în text, prin analizele fenomenului fonetic, morfologic, sintactic, lexical, conduce la recunoașterea valorii cercetătoarei, specializate în domeniul lingvisticii. Nu voi insista aici cu
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
eu nu pot să fac pe viteazul acum și să spun ce curaj am avut.” (p. 77) Confesiunile lui Nicolae Manolescu oferă cititorului de azi șansa de a privi din alt unghi viața literară postbelică, cu demisiile morale, compromisurile și excesele ei. Criticul pornește întotdeauna de la premisa de bună credință, are capacitatea de a se pune în pielea celuilalt și de a ghici motivațiile ascunse ale unor gesturi și comportamente reprobabile la prima vedere. Spre deosebire de mulți dintre justițiarii de astăzi, el
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
verbul parare - „a para”). Para- familiar, fără corespondent în limbile care nu au suferit o influență neogrecească directă, e un prefix expresiv, mai ales în structuri bazate pe repetiție, indicînd atitudinea negativă a vorbitorului față de ceea ce consideră a fi un exces. L-a descris Iorgu Iordan, în Stilistica limbii române (1944), cu multe exemple de limbă vorbită (colocvială), de tipul: „mișună ministerele de directori și paradirectori”. Noi exemple erau aduse de același autor în Limba română actuală (ed. a II-a
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
cât privește scriitura (cinstea îi revine sau nu-i revine abia omului Cioran). Fără această restaurare, “textele cioraniene nu pot fi citite în liniște”... Dar când au putut fi ele citite astfel? Mi se pare că autorul cade într-un exces de justificare, cu scopul de a înlesni recepția unui iconoclasm mai profund... Reflex ușor de înțeles, un autor care lezează narcisic având nevoie, la rându-i, de „garanții” pentru poziția sa distinctă și expusă. Din fericire, cartea, excelent scrisă și
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
cap la coadă demersul și, cel mai important din punctul meu de vedere, a actualizat anvergura ritualului, ritmurile lui, ca să putem recepta forma copleșitoare a unei convenții, ca să-i decodăm forța impactului într-un anumit tip de societate. Chiar dacă în exces pe ici, pe colo, și în special la nivelul dimensiunilor, al raporturilor proiectate parcă pentru un spațiu cu respirație mai mare, în care să se citească limpede fiecare intenție, interpretarea regizorului mi se pare că duce distribuția, cel puțin, pe
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
ca zestre și romanul Băgău. Ce citește lumea, după ce se dă ea în vânt! Fenomenul ar trebui oare privit la rece, sau ca o fatalitate, cu detașare, luat ca un elan ce se va dezumfla de la sine, din plictiseală, prin exces și saturare? Și totuși, vorba rebelului optzecist Aurel Dumitrașcu, care e mort, săracu': " Dar câtă mutilare de aici!" Nimic surprinzător, apasă pe accelerație, în concluzie, d-na Ursache, "Nina Cassian este o protocronă a generației erotomane, iar Memoria ca zestre
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
piese noi, oameni noi, cei doi mi se pare că și-au fixat imaginea și tipul de limbaj aici, la Act, cu textul lui Neil Labute cel în vogă. Toți afluenții și-au strîns apele și au tocit protuberanțele și excesele începuturilor. M-am bucurat să observ asta din nou în acest spectacol. În felul cum își construiesc și își conduc relația, gesturile, suspiciunile, tatonările, intuițile. Soția care acceptă fuga de la oraș a familiei ca să salveze reputația maculată a soțului său
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
de zăpadă, miros de cozonaci, guițat de porci sacrificați, arome de vinars fiert cu zahăr ars și vanilie, de vin fiert cu scorțișoară, colindători cu fețe îmbujorate... ...Maxi-taxi-ul ni se părea că merge mult prea încet, așa că Haralampy, într-un exces de zel, i-a zis șoferului: -Mă scuzați: n-ați putea un pic mai repede ? Știți ? Noi suntem de la oraș și am vrea să prindem începutul serii de Crăciun acolo... Poate chiar vreun progrămel la televiziune... Șoferul, un bărbat cu
Amintire de la Crăciun by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12079_a_13404]
-
s-a plictisit, fără rost, în viață. Și despre întîlnirile întîmplătoare care au rămas (sau nu...) fără efect, despre gîndurile pe care și le ascultă, cu strîngere de inimă, știind că e singura care le înțelege. Notată îngrijit, cu unele excese lirice, "mărturia" despre sine a Ioanei Em. Petrescu divulgă felul cum cota de avarie poate să coboare mereu, necontrolat, pînă cînd te întrebi, chiar la simpla răsfoire, dacă a mai rămas ceva pe fundul "vasului" deșertat cu deplină, greu de
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
românesc. între Occident și Orient, pentru abordarea obiectivă a cunoscutului studiu apărut tot în 1927, Fenomenul românesc. Rețin un pasaj pentru acuitatea și concretețea observației: "ne deosebim de toată lumea Orientului, dar și de cea a Apusului. Există în caracterul nostru excese de lene, de plictiseală, de îndurare, de răbdare excesivă, care ne împiedică de a fi occidentali. Pe de altă parte, găsim în noi inițiative, o anumită hărnicie în a pricepe ce e bun în altă parte și în a ni
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
solicită punerea unui punct nu sunt neapărat zidite după principiul liniei, iar "linia-ți dă totul; deci totul e-ntr-un punct (cum a spus,cândva, Hașdeu), ci degajă acel autoritarism și acea sfidare ce duc la exclusivism și la exces, aidoma unei ciume a voluptății și care în clipele de primejdie cucerește mediocritatea, împingând-o înainte. Cu alte cuvinte, sunt acele muzici autotelice și apologetice născute din egoismul și ambiția de a fi unic cu orice preț ori de a
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
de asemeni, sub semnul ghilimelelor. Nu mai puțin unele muzici post-moderne, proiectate pe baza unor citate, colaje și chiar adaptări care, oricât de filantropice ar fi ele, tot în deficit de personalitate și de inspirație se află și tot în exces de comoditate și de minimă rezistență se învârt, aidoma mărinimosului ce face binele pe ascuns fiind sigur că a doua zi o să știe toată lumea. 13. Parantezele se potrivesc de minune muzicilor experimentale pentru că afișează o simptomatologie de tipul exagerărilor, inflamărilor
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
look, market, killer, broker, desktop etc. Uneori se revine la ortografia de origine chiar în cazuri în care grafia era de mult adaptată: "speaker-ul Camerei Reprezentanților din Congresul american" (RL 2083, 1997, 4). Apar însă și grafii "hipercorecte", cu un exces de k provocat de ignoranță: "Toți furnizorii de servicii pe Internet utilizează ca modalități de plată kardul" (EZ 2467, 2000, 5); "vînd pui koker auriu" (EZ 3935, 2004, 12). O altă utilizare - ludică și de codificare - a literei se poate
Domnul K by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12110_a_13435]
-
l-a interesat. Dimpotrivă. Amândoi au fost foarte sensibili unul la reacțiile celuilalt. Între ei era o relație mult mai complexă decât antipatia. A fost o ingratitudine răspunsul violent al lui Camil Petrescu? În principiu - nu, dar prin unele din excesele lui - da. Camil Petrescu are în vedere numai Memoriile lui E. Lovinescu, ca țintă directă, dar își extinde de aici contestarea asupra întregii personalități a criticului. Cea mai mare parte a răspunsului camilpetrescian este ocupată cu denunțarea mecanismului de ficționalizare
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
provoacă interpretări destul de libere, pentru că pare a sugera o culme a absurdului fiscal: taxa pe fum, pe imaterial și insesizabil. Conotațiile și etimologia populară contribuie la păstrarea în circulație a termenului, pomenit încă în discuțiile actuale, mai ales în ironizarea excesului de taxe: "Tu încă n-ai înțeles că ăștia ar pune impozit și pe fumărit, aer și soare?" (computergames.ro), "mai justifică ăștia multe taxe pe fumărit prin aderarea la UE?" (daciaclub.ro). Uneori termenul e remotivat, fiind folosit cu
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
această "impopularitate", a se comporta cu ea în chip frivol: "examinată mai de aproape, frivolitatea lui Ivasiuc se arată a nu fi decît pedanteria. O pedanterie cursivă, de o ținută elegantă, aproape fără cusur, dar nechibzuită și imperioasă ca orice exces, roasă de ambiția de a transforma ocaziile ivite în pretext și în teren de desfășurare pentru habitudini ale raționării care scapă autocontrolului". Rodul rebarbativ de "filozofeme" și "mediteme", vizibil mai cu seamă în Interval, n-ar reprezenta decît o "veritabilă
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
științei visând la o realizare incredibilă, aceea de a transforma omul într-o specie eternă chiar dacă alcătuită din particule perisabile: "Nemurirea nu însemna, în fond, decât o imunizare perfectă: dezvoltarea unui grup de celule de apărare capabile să distrugă deopotrivă excesul de combustibili proprii, oxigenul și apa, ca și orice virus sau corp străin infiltrat în organism, acționând ca un scut de protecție impenetrabil al organismului". Obsesia lui funciară este acum reformulată în termenii evolutivi ai științei: Nimic nu mă putea
O ficțiune genetică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12228_a_13553]
-
o frontieră fluctuantă între amorul fizic și violență etc. Chiar și în romanele sau filmele cele mai "scandaloase" (Imperiul simțurilor de Oshima și Ultimul tango..., iar în literatură exemplul tipic e Legăturile primejdioase ale lui Laclos), există o venă etică: excesul de sex duce la degenerare morală, care apoi conduce inexorabil către moarte, către proverbiala asociere Eros-Thanatos. În romanul lui Gilbert Adair, Inocenții sfinți (după care acesta și-a adaptat scenariul), aceasta era și soarta unuia dintre personaje. Bertolucci alterează acest
Bertolucci x 3 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12244_a_13569]
-
șuvoiul indivizilor obligați să mărșăluiască, ca într-un labirint metalo-textil, de la un capăt la altul al pieții. Raportul vânzător-clienți îmi spune dacă ne aflăm în săptămâna în care se ia salarul sau în aceea în care se plătește întreținerea. După cum excesul de oameni săraci prin comparație cu inconfundabilii "bișnițari" indică iminența unei razii, a unui control al provenienței mărfurilor, al descinderii celor de la ORDA: spre deosebire de băieții spilcuiți pe care amicii de la circa de poliție îi avertizezază când nu e cazul să
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
munți ca în albia sa. În capitolul următor, XI, întâlnim și o comparație între gali și britani, viitorii francezi și englezi. Psihologie fină apropiată de cea modernă.. (...) Superstițioși... Îndrăzneți, când înfruntă primejdiile, sunt cuprinși de groază când acestea se ivesc (exces de sensibilitate la gali). Totuși, britanii vădesc mai mult curaj, deoarece nu i-a moleșit o pace îndelungată (...) În capitolul XII - clima... Cerul este întunecat de ploi dese și negre, însă geruri aspre nu sunt... În capitolul XIII, caracterul (...) Britanii
Descrierea Angliei (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12623_a_13948]