6,028 matches
-
gazdă, așa că n-aveam vreme să cad în butoiul cu melancolie. - Vă rog să așteptați un pic... M-am dus iute până în camera mea de unde am adus radiocasetofonul care a fost primit cu entuziasm de tineri. - O! Avem și muzică! exclamară fetele. - Cred că îți prinde bine un radiocasetofon în singurătatea asta a muntelui, nu-i așa? vru să știe Adelina, fata cu ochi negri. - Ai dreptate. N-aș putea să trăiesc aici fără el!... Fiecare era preocupat să-și usuce
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1462312480.html [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
întindem farfuriile și să ne facem porțiile, după ce-au mai scos băieții de prin rucsac și un pic de vodcă, tocmai s-a deschis ușa încăperii și a apărut și moș Bursuc cu ligheanul plin de cozonaci. - Uraaa!! am exclamat cu toții. Să ne trăiești, la mulți ani, moșule!... - Vino și ospătează-te cu noi!... L-am pus pe moș Bursuc mai mare peste sticla cu vodcă. A fost un ospăț pe cinste! De băut însă am băut doar câte un
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1462312480.html [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
zâmbi în sine: ia uite, încep să o concurez pe Miramoț la capitolul veleități artistice! Merseră pe coridorul ce părea destul de înalt și lat, de încăpeau câte doi-trei umăr la umăr, călăuziți de lumina iepurașului. La un moment dat, Patriarhul exclamă: -Băieți, mi se pare că aud un susur de apă! Dacă-i așa, suntem salvați, înseamnă că în fața noastră e o ieșire spre afară! Încurajați de așa perspectivă, o porniră în pas mai alert. Și nu mare le fu mirarea
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1438495078.html [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
în tăcere. Îl privea cu multă milă și intuia ce gânduri îl apasă. Strângea maxilarele pentru a se putea abține să nu izbucnească în plâns. După minute lungi de tăcere, Tudor a ridicat privirea spre ceasul de pe bufet și a exclamat, oarecum surprins de trecerea neobservată a timpului: - A trecut de patru, femeie! Hai să punem capu’ pe pernă puțin... Trebuie să merg la serviciu.... Să vorbesc cu patronul. Dacă mă va primi... Să-l rog pentru jurist ca să mă învețe
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
sufragerie, în fața televizorului, după ce s-a asigurat că ușa de la celălalt dormitor este închisă la fel de bine ca și cea a acestei încăperi. După numai zece minute, timp în care a căutat ceva pe mai multe programe, a închis furios aparatul, exclamând cu ciudă și furie în gând: Ce tâmpenii sunt la ora asta pe toate programele! Politică și filme. Toate de proastă calitate. Propagandă electorală ieftină, în reluare pe posturile „Antenei” și la plicticosul acela de „Nașul”, pe de o parte
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
-i mai poate cumpăra cărți și se îmbolnăvește de malarie. Învățătorul îi arată multă bunăvoință, îl ajută să termine anul școlar și-i împrumută cărți. Când nu găsește cărți noi în sat, merge să împrumute în comunele vecine: „Cum adică - exclamase odată tatăl surprins - să faci treizeci de kilometri până la Recea, după o carte, domnule?! Dar ce, e aurită? Și să-l fi pus la o treabă mai mică decât asta, ar fi ieșit gălăgie mare...”. Cu rugăminți repetate și insistențe
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalosilor_ion_ionescu_bucovu_1341664635.html [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
loc sigur în deplină siguranță!- îi asigură Prințișor. Și într-adevăr într-o noapte întunecată când nori fioroși se rostogoleau peste dealuri, iar fulgerele spintecau întunericul anunțând furtună, se treziră cu un necunoscut bătând insistent la poartă. - Au venit comuniștii! - exclamă disperat Paul. - Ăștia ne omoară că n-am semnat hârtia! - se sperie Margareta. - Fiți pe pace! - interveni calm Prințișor. Cunosc acest semnal. Bunicul meu a venit să ia caleașca de aur și caii năzdrăvani! Când vremurile tulburi și disensiunile sociale
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1428302199.html [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
pădurea din apropiere. Părinții fetei rămaseră cam nedumeriți, nepricepând ce se întâmplă cu adevărat, de ce atâta grabă, sau „domnul” este urmărit de autorități și fuge în codru ca un haiduc de frica poterii? - Dar acest domn parcă are puteri supranaturale! - exclamă soacra. - Cu siguranță îl urmăresc comuniștii! - adăugă aproape convins socrul. - Este un mare viteaz certat cu legile omenești! E un luptător al cauzei celor drepți. De aceea se ascunde de ochii trădătorilor. Dar nu vă faceți probleme, niciodată nu va
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1428302199.html [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
în sala de travaliu a maternității se auzi un scâncet de nou-născut. Doctorul ridică în mână un pui de om pe care-l lovi cu palma la funduleț. Pe dată pruncul începu să plângă. - E bine! E de nota zece! - exclamă medicul și asistentele zâmbiră binevoitoare. Dar deodată lumina se stinse brusc și de afară răzbătu un huruit. Țipete disperate se auzeau din spital, de pe stradă și de prin blocurile din apropiere. Lumini ca niște descărcări electrice invadară întinderile din noapte
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1428302199.html [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
un râs triumfător. - Lumină! Lumină! Aprindeți ceva, o lanternă, o lumânare, avem un geamăn! - țipă doctorul luat prin surprindere. Chiar atunci lumina generatoarelor de urgență invadă încăperea. Un băiețel râdea cu poftă. - Așa ceva n-am întâlnit de când practic această meserie! - exclamă stupefiat doctorul, luându-l între palme. De regulă, imediat după naștere pruncii ori tac, ori plâng, dar acesta parcă râde de noi! Sincer să fiu, chiar nu cunosc cauza acestei minuni de nota... super zece! Proaspăta mămică, extenuată de travaliu
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1428302199.html [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
în nas. A doua zi dimineața, Prințișor, proaspăt bărbierit, spălat, parfumat, îmbrăcat elegant și cu un imens buchet de 101 trandafiri roșii se prezentă la rezerva unde se afla Narcisa. - Oho, dar își iubește soția! Așa soț mai rar întâlnești! - exclamă o asistentă. Când pătrunse în salon, Narcisa rămase surprinsă de buchetul cu trandafiri de un aranjament special. Nu-i venea să creadă câtă sensibilitate poate exista într-un bărbat vampir. Radia în jurul său forță și vigoare, iar o energie pozitivă
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1428302199.html [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
micuța casă de la capătul cătunului. După nori soarele trimitea raze luminoase către un nou început. Fericirea se citea-n ochii celor trei fete. Poarta se deschide și micul prinț pătrunde-n locuința de chirpici, veselie mare în sufletul tuturor. Fetele exclamă în cor. -A venit Dinu, a venit Dinu!... și sar în brațele mamei să-l să-l sărute pe frățiorul lor. -Ușor mămică că mă dărâmați, spuse Magdalena zâmbind și-și îmbrățișează cu drag fetele. Negura serii își așterne cortina
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486165069.html [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
gheață, peisajul părea mirific, încât părea că, oricând, ar putea apărea din tufișurile dese, Zâna zăpezii. Mergeau toți pe poteca mărginită de copaci și arbuști. Se făcuse parcă din ce în ce mai frig. Deodată se auziră niște țipete de fată, disperate. - Am ajuns, exclamă băiatul victorios, arătând intrarea îngustă a unei peșteri. Erau catacombele din munte, rămase din timpul războiului, în care se ascundeau oamenii, pentru a se proteja de bombardamente. Medicul intră cu trusa și prima parte a corpului. Restul se înțepenise la
“CRĂCIUN AL COPIILOR STRĂZII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1451151404.html [Corola-blog/BlogPost/370118_a_371447]
-
dintre cele care a părăsit orbită și a ocolit Luna, căutând locuri pentru a coborî pe suprafața ei, înainte ca Apollo 11 să o și atingă, în vara următoare. Imaginea Pământului l-a făcut pe Frank Borman, comandantul misiunii să exclame: “La început, Dumnezeu a făcut Cerurile și Pământul”. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Al Gore: UN ADEVĂR INCOMOD by http://revistaderecenzii.ro/al-gore-un-adevar-incomod/ [Corola-blog/BlogPost/339299_a_340628]
-
după cum înțeleg, le face cu ajutorul nostru... De la noi știe tot. Să mă înșel? Ar fi bine. Dar despre Fănel, de unde și ce anume știe? De ce este interesat, oare? Și nea Vasile, ce hram poartă? Uf, au trecut cinci minute!", a exclamat în gând și s-a grabit către sală. Până la separeu a salutat câteva persoane, a îndreptat o față de masă și a așezat câteva scaune, ca să nu atragă atenția. Nea Vasile, șeful de sală, o aștepta. - Stai jos, a îndemnat-o
ISPITA (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_12_.html [Corola-blog/BlogPost/355783_a_357112]
-
priceperea ei în arta culinară. Încurajată astfel, ea aduse salata boeuf, fripturile, gogoșarii și ardei umpluți cu varză roșie, spre uimirea și bucuria invitatelor, care-i admirau priceperea, cerându-i rețetele de preparare a lor. Prilej fericit pentru Maria să exclame: - Vedeți că avem pentru ce să trăim? Dar vorbele astea le întristară. Violeta zâmbi ironic: - Doar pentru atâta? la care Maria îi replică: - Chiar și pentru atâta merită să trăiești! Haideți să dansăm și nu mai fi așa mofluză, Violeta
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1487102728.html [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
că femeia este bolnavă și o trimite la ecograf; medicul de la ecograf, ''mare specialist''completează ceva în fișă și o trimite iarăși la asistenta reformistă (doctorița era chemată probabil la „alte” urgențe) Asistenta se uită pe fișa de la ecograf și exclamă plină de năduf: - Vezi că am avut dreptate? Uite ce scrie aci, ești normală! Acasă, pleacă acasă! Apare iar doctorița, asistenta a schimbat tonul, a lăsat-o mai moale. Nu uită să precizeze că rezultatul de la ecograf i-a confirmat
ASISTENTA REFORMISTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/_asistenta_reformista_.html [Corola-blog/BlogPost/356847_a_358176]
-
avem aici, se adresă către asistentă. Fă-i internare, urgent! Câteva zile a fost supusă unui tratament consistent: analize, medicamente, perfuzii, dar totul a fost in zadar, boala se agrava din ce in ce mai tare! La o nouă examinare la ecograf, doctorița a exclamat: - Doamne, ce mă fac! Cheamă repede chirurgul! A fost operată in cele din urmă! Puțin a lipsit să nu dea ortul popii! Este fericita posesoare a unei tăieturi, viitoare cicatrice, de vreo 20 de cm, semnul trecerii prin calvarul medicinii
ASISTENTA REFORMISTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/_asistenta_reformista_.html [Corola-blog/BlogPost/356847_a_358176]
-
or uitat la dumneata și-or zis ”gipsy, gipsy...” - Mânce-i-ar hiriș cu pe tinie cu tot! Părea enervat; eu nu mă mai puteam opri din râs. - Am zâs că iești baiat bun, da tu iești on hoț! a exclamat. Apoi a zâmbit. M-am bucurat nespus. În jur de ora 14, oile s-au culcat. Ne-am așezat și noi, la dunga prăpastiei. Cu ochii spre Tăul Mijii, am scos să mâncăm. Între timp, un grup numeros de turiști
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
mi s-a găurit ciur. Când am ieșit de sub ea, un covor de mărgele înghețate strălucea frumos în bătaia soarelui. Pelerina neagră, din prelată cauciucată, a lui nea Ion, făcuse față cu brio grindinei. - Au, mânce-mi-i hiriș! a exclamat cu satisfacție. Mi-a arătat cu mâna spre Tău. Corturile erau franjuri, culcate la pământ. Pe lângă ele, oamenii se mișcau precum furnicile pe mușuroiul stricat. Am părăsit Zănoaga Slăveiului, duminică la amiază, cu lacrimi în suflet. Nici măcar nu îmi amintesc
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
clipa asta nu mai uit! îi promit și învârt cheia în broască spre nedumerirea ei. - Ce dracu` crezi că faci? O prind în brațe și o sărut prelung. Nu se opune. - Muream dacă nu te sărutam o dată! îi explic. - Daaa! exclamă sarcastic. Lasă că mai trece mama pe aici! - Poate nimerești și noaptea! Își scoate un ruj din poșetă și se oprește în fața oglinzii. - Uite ce m-ai ciufulit! zice, evitând un răspuns direct. Avionul a decolat acum o oră. Mâine
DRUMUL APELOR, 29 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1488875084.html [Corola-blog/BlogPost/376326_a_377655]
-
acasă? Să nu se fi întâmplat ceva. Toată lumea se frământa, își făceau fel de fel de presupuneri. - Tu, Mihăiță, trebuie să știi ceva , ce-i cu Ionică? - Hm , nu știu, nu știu unde e. S-o fi dus la film . - La film?! exclamă mama copiilor . Ce?!... El e de film la ora asta?!... L-as că-i arăt eu film!... - Să nu uiți să-i spui asta când o veni acasă! comentă pădurarul și-și văzu de-ale lui. Nu era de glumit
CASA PĂDURARULUI (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/_casa_padurarului_3_viorel_darie_1393291241.html [Corola-blog/BlogPost/353738_a_355067]
-
tine. Pătru se smuci de lângă stâlp, dar o gheară lungă și vânjoasă îl prinse de turul izmenelor. - Unde fugi? - Cine-i? - întreabă cu un tremur în glas femeia din pragul ușii, neînțelegând ce se petrece la poartă. - Ucigă-l toaca! - exclamă subit bărbatul, dar femeia nu înțelese cuvintele. În acel moment diavolul îl izbi cu putere de stâlpul porții. - Termină cu prostiile, creatură obraznică! Acuși apar zorile și nesuferitul de cocoș îmi ia puterile cu cântecul său. Să fi pregătit de
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415171822.html [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
halucinație sau totul s-a petrecut aievea. Deodată se auzi din coteț cântecul cocoșului. Abia atunci își reveni. Își luă femeia în brațe, care tremura ca varga de spaimă, și pătrunseră în dormitor. - Cine a fost, dragul meu? - Un bețiv! - exclamă din instinct bărbatul. Îți povestesc mâine dimineață! Acum mor de somn, minți Pătru căruia numai de dormit nu-i ardea. Își alintă soția până ce aceasta adormi, apoi căzu pe gânduri. „Să-i destăinui cucernicului părinte despre vizita întunecimii sale? M-
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415171822.html [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
Nici eu nu sunt într-o pasă prea bună. Oameni suntem și cred că, uneori, singurătatea se alungă mai ușor în doi. Fără obligații ori pretenții de vreun fel, dacă ești de acord. - Evident, evident! Sunt de aceeași părere, a exclamat Fănel, simțindu-se total descoperit. "Băi frate, tipa mi-a luat-o înainte. Eu trebuia să duc discuția pe tărâmul ăsta. Cum dracului nu am văzut urma lăsată de verighetă? F...i mama ei de treabă! Trebuie să iau inițiativa
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_4_.html [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]