358 matches
-
separat, cu regula respectivă, care apare scrisă după exemplele din manual și care, de asemenea, va fi scrisă și în caietele elevilor. Pentru identificarea, motivarea și, apoi, pentru aplicarea independentă a punctuației, realizăm exerciții de selectare a propozițiiilor interogative sau exclamative, de completare a semnelor de punctuație în texte scurte și chiar exerciții creative, de realizare a unor compuneri gramaticale, cu sarcini care privesc ortografia și/sau punctuația. Exemplu: Alcătuiți un scurt text despre un joc de iarnă preferat. Folosiți : a
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
curăța totuși jegul de pe destine. În zestrea spirituală a oricărui geniu intră și arta. Arta autentică tulbură, nu cosmetizează. Pamfletul spurcă. Uneori - sublim. Artistul este puțin anormal chiar în vremuri cumsecade. Arta autentică constă în ruguri interogative, nu în curcubeie exclamative. Talentul topește și apoi prelucrează influențele. Izgonită din rai, Eva a revoluționat artele plastice. Dacă în timpul afectat scrisului aș fi descărcat vagoane în gară, ajungeam miliardar. Inefabilul - această sublimă ambrozie a artei. Arta încearcă să mențină în plisc ramura de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
avut cîteva idei care să te ghideze În a aprecia și a exersa o anume atitudine existențială care-l face posibil și Într-un fel Îl moșește. Și abia atunci poți accepta că textul În sine este de fapt unul exclamativ, că e o suită de strigăte stilizate, de țipete de uimire surdinizate În fața unei revelații neașteptate și poți adopta ca fiind și a ta situația originară a revelației pe care ține să o comunice haiku-ul. Cum este Însă modulat
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de obicei, verbalizarea, copleșită de emoție, În rostirea unor nume, a unor scurte precizări circumstanțiale, aruncăm cîteun verb sugestiv, abia dacă reușim din cînd În cînd să legăm, printre onomatopee, sintagme de trei, patru cuvinte. Limbajul este unul mai curînd exclamativ, o suită de explozii verbale care indică, arată către lucruri, circumstanțe, detalii hiperbolizate Într-un fel de exuberanța a Întregului nostru comportament. Ceea ce vrem să chemăm și să aducem În conștiință sînt faptele și Împrejurările reale cu forța și vitalitatea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ce ușurință vă hrăniți din vomiturile de ieri, apostole!". De altfel, substituirea numelui cu apelativul ironic accentuează ideea diferenței grotești între statutul imaginar în text ca autoproiecție a adversarului -, și cel real, declasant și amendabil din perspectiva polemistului-pamfletar. Uneori, enunțul exclamativ constituie o punte tactică între o secvență ambiguizată de ironie și o alta referențială, tranzitiv asertată: "Ei! lăsați-mă să spun adevărat. E pasiunea simpliștilor și a mărginiților, de a simplifica totul la unic și de a-l mărgini la
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sunetul natural cu sunetul devenit semn al limbii, ceea ce induce confuzia între sens/noțiune și exclamație. Într-un loc el afirmă că „toate limbile din lume se înrudesc prin fondul comun al noțiunilor”, aducând ca exemplu „noțiunile” exprimate de „particola exclamativă a, ori ah, comună fără excepție la toate popoarele i.-e., întrebuințată deci în trecut și în prezent de sute de milioane de oameni” (p. 100), în timp ce pe pagina următoare aduce exemplele de mai sus, la care adaugă în subsol
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bun ah/ nu știu ce să fac/ sau aș vrea să te sun să-ți cer un sfat pe text/ să vin împreună cu britney la tine/ aș convinge-o foarte foarte repede." S-ar cuveni, din când în când, câte un "sic" exclamativ, fie pentru a penaliza româna imposibilă, fie pentru a remarca versuri impecabile și absolut individuale. Marca - încă în formare - Hose Pablo. Așa încât, conservân-du-și excesele, cele mai bune dintre poeme își ocrotesc autenticitatea: "am în capul meu un gând genial/ ceva
Corectitudinea estetică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8672_a_9997]
-
interferențe și reverberații, de provocare la metamorfoză. Balul, carnavalul, dansul, performanțele saltimbancului sau îndemânarea jucătorilor de orice fel apar ca manifestări ale aceleiași vitalități sărbătorești, înscriindu-se, la nivelul discursului liric, într-o serie a ceea ce am putea numi întâmpinarea exclamativă a universului. Atât în reprezentările eului cât și în cel al exteriorității, se dezvăluie natura carnavalescă a viziunii: „Sângele face salturi de necrezut subteran”, „Chiuie carnavalesc creierul în os”, „Strâns saltimbanc fiecare genunchi un clavir”, „Gând încordat ca un mușchi
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
caracterizarea acestei lumi a sărbătorii ca - după formularea lui Bahtin - “împărăție utopică a comuniunii, libertății, egalității și abundenței”. Iar dacă urmărim „logica” internă a viziunii lui Voronca, remarcăm că, pe de o parte, există la el acea disponibilitate a întâmpinării exclamative, euforice a lumii, plăcerea de a descoperi și identifica în ceea ce se vede însemnele unei atari „comuniuni, libertăți, egalități și abundențe”, și - pe de altă parte - impulsul de a interveni în ordinea stagnantă a realului, în sensul dinamizării, „deschiderii”, transformării
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Construcțiile din exemplele următoare sunt rudimente ale unor construcții bipropoziționale, din care a rămas doar relativa, regenta fiind suspendată. Ea este însă ușor de reconstituit grație stereotipiei acestor formule. În construcțiile suspendate de acest tip, când capătă și o valoare exclamativă, pe care nu o are în construcția completă. Acum mai trebuie să cerșească și mila trecătorilor să o ajute să intre în magazin? Și când te gândești că e doar un magazin! Nu mai vorbesc de alte instituții, mijloace de
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
biruitor. Vreau să Te pipăi și să urlu: Este!" (Tudor Arghezi, Psalm - Te drămuiesc în zgomot și-n tăcere...) 1.Scrie sinonimele cuvintelor: (a) cere, biruitor. 2.Precizează modul de formare a cuvintelor: dârz și vânat. 3.Explică rolul propoziției exclamative din final. 4.Motivează utilizarea frecventă a verbelor la modul conjunctiv. 5.Menționează două elemente specifice lirismului subiectiv. 6.Comentează figura de stil din primul vers, strofa a doua. 7.Prezintă conceptul modern psalm, pornind de la fragmentele date. 8.Evidențiază
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
forma extinsă de la folosirea adverbiala (a lua pe nașpa, a sta pe nașpa, a intra pe nașpa, contracte date pe nașpa etc.) la cea adjectivala (meci nașpa, emisiune nașpa)6. Atât mișto, cât și nașpa admit și antepunerea în exprimări exclamative: Mișto carte!, Nașpa poezie!. Întrucât formă fonetica nu le permite nu pot prelua articolul substantivului: *Miștoul site românesc, *Nașpaul site românesc, în schimb dezvolta extrem de mult gradele de comparație (mai mișto/nașpa, foarte mișto/nașpa, cel mai mișto/nașpa, mișto
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
franceză (conform analizei lui Gaatone 1988: 170−171): cette sapristi de roue, un nom de dieu de bonne femme. În limba română, exemple de acest tip nu sunt înregistrate în mod curent. Iată însă că o construcție care funcționa exclusiv exclamativ, neintegrată propozițional - Mama ta de...!/ Fir-ar mama ta de...! - este integrată sintactic într-o propoziție asertivă și apare chiar cu o formă modificată, în care N1 este la plural: Gigi Becali l-a consacrat, în sfârșit, pe Dumnezeu pe
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
în comunicarea scrisă. Sunt introduse și câteva noțiuni pregramaticale cuvinte ce denumesc ființe, lucruri. Aceste noțiuni sunt reluate în clasa a Ii-a pe un plan superior. Cunoștințele de limbă română se diversifica. Astfel., elevii vor discuta despre propoziții enunțiative, exclamative și interogative (fără definiție), cu accent pe folosirea corespunzătoare a semnelor de punctuație. în capitolul "Cuvântul, silaba, sunetul, litera, alfabetul", elevii vor învăța despre omonime, sinonime, antonime (fără definiții), despre cuvinte cu înțeles de sine-statator nume, acțiuni, însușiri și cuvinte
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
Centrează mesajul pe emițător, trădează starea afectivă, sentimentele, valorile morale, capacitățile cognitive și cultura emițătorului. *Scop: exprimă atitudinea vorbitorului față de conținutul enunțului, a stării interne a emițătorului. *Ea se se exprimă prin: verbe și pronume la persoana I, interjecții, enunțuri exclamative, prin lungirea emfatica a sunetelor, folosirea diminutivelor și augmentativelor, preferința pentru un anumit termen din seria de sinonime aflată la dispoziția vorbitorului. *O întâlnim în poezie, dar și în eseu, publicistică, memorialistică confesiuni, comentarii, interpretări critice etc. *Ex: Ah, când
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
nu știu care, nu știu cine, nu știu ce), substituie nehotărâte din seria oricine, orice, oricare (îi voi da (ori)ce va dori; să vină (ori)cine vrea) sau intră în combinații lexicale cu semnificație indefinită: transportu, trenu, avionu, cu ce au venit (38). În structuri exclamative negative ( Cine nu l-a vizitat!; Ce nu i-a spus!; Câte nu i-a arătat!,), pronumele hibride au valoarea unui cuantificator indefinit (multă lume, toată lumea; multe lucruri, de toate). Interogativele parțiale negative retorice construite cu indicativul (Cine nu știe
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
interogative 18 în IVLRA: Tipul întrebării CE DE CE19 CINE CARE CÂT CE FEL DE Întrebare propriu-zisă 128 35 30 27 8 1 Alte tipuri de întrebări (retorice, legătură discursivă, ecou, fatice, ritualice etc.20) 66 7 3 1 - Valoare exclamativă 13 - - - - - TOTAL 207 42 33 28 8 1 Valorile înscrise în tabel pun în evidență următoarele trăsături ale ocurenței pronumelor interogative în corpusul studiat: cel mai frecvent pronume interogativ este ce (urmat de de ce; vezi și nota 19); între numărul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
considerabil mai mic decât al fiecărui alt tip în parte și decât al tuturor tipurilor în ansamblu; numărul ocurențelor fiecărui pronume în alte tipuri de întrebări decât în cele propriu-zise este direct proporțional cu numărul ocurențelor în întrebările propriu-zise; valoarea exclamativă apare doar la pronumele ce21, nu și la celelalte pronume interogative. Preferința uzului pentru interogativul ce are mai multe explicații: ce cunoaște atât realizări pronominale, cât și adjectivale; cu cele două realizări poate ocupa numeroase poziții sintactice (subiect, nume predicativ
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cvasisinonimie cu care și ce fel de (ce carte/care carte?; ce om este el/ce fel de om este el?); are utilizări discursive multiple (întrebări propriu-zise, întrebări retorice, legătură discursivă, întrebări ecou, întrebări pro-frază, întrebări metadiscursive, întrebări ritualice, valoare exclamativă). 7.2. Analiza calitativă Sub aspect funcțional, unitățile din ambele clase prezintă o slăbire a rolului de mărci structurale, specifice subordonării relative, respectiv interogativității. Produse în ciuda regulilor normative, fenomenele sintactico-semantice în care este antrenat frecvent relativul (vezi supra, 1) îi
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
impun interlocutorului obligația de a răspunde sau care îi lasă posibilitatea de a evita un răspuns precis: aserțiuni care urmăresc să declanșeze o reacție/un răspuns din partea interlocutorului; aserțiuni urmate de întrebări de confirmare (nu-i așa?; da?; nu?); structuri exclamative care exprimă mirarea, dubiul, curiozitatea, determinându-l pe interlocutor să-și continue discursul cu detalii suplimentare; folosirea frecventă a semnalelor fatice (îhmm, mmm), care lasă vorbitorului posibilitatea de a aduce informație suplimentară în universul de discurs fără a-i fi
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
datorită utilizărilor de graniță (pronominale/adverbiale) cu care apare. 20 O clasificare a întrebărilor în GALR II: 31 ș.u. 21 Nu au fost inventariate aici unitățile cu valoare adjectivală și adverbială, ci doar cele cu valoare pronominală. Pentru valoarea exclamativă a pronumelui ce am avut în vedere enunțuri de tipul: A: io m-am fript de prea multe ori↓ B: CE te-ai fript tu mă↓ CE te-ai fript↓ tu tu ce A: am o experiență bogată. ((zîmbește)) (IVLRA
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
RN INTONAȚIE. Prin intonație se înțeleg variațiile de intensitate cu care se rostesc unele cuvinte sau grupuri de cuvinte din interiorul unui enunț. Ea dă o anumită curbă melodică frazei și transmite informații în legătură cu tipul de enunț (declarativ, interogativ sau exclamativ) ori în legătură cu starea afectivă, cu atitudinea și intențiile vorbitorului. Constituind unul dintre aspectele prozodiei, intonația este asimilată, într-o manieră imprecisă, melodiei sau modulației enunțului oral, fiind apreciată chiar ca un element fondator al acestuia, dar de nivel suprasegmental, căci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o funcție distinctivă și este specifică fiecărei limbi. Astfel, în română, intonația enunțiativă este marcată printr-un ton descendent spre sfîrșitul enunțului (Mă duc din nou.), cea interogativă are de obicei un ton ascendent (Mă duc din nou?), iar cea exclamativă are o curbă descendentă pronunțată (Mă duc din nou!). Problema intonației se pune în cazul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i conversațional și, uneori, a celui narativ
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
oricum am descrie un anume eveniment, avem în final aceeași poveste. Dar lingvistul Labov nu se poate opri să nu comenteze că există o diferență stilistică între a relata tern un eveniment dramatic și a-l colora cu o propoziție (exclamativă) de genul: „În viața mea nu m-am rugat atît de fierbinte!” Apare acum întrebarea dacă aceste evaluări să fie exterioare acțiunii sau să aparțină secvenței de acțiuni. Labov optează pentru comentarii interioare, care ar evita paternalismul auctorial. Dar și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
regenta); prin contrast, relația din Discursul Direct între propozițiile care relatează și cele relatate este una de coordonare între egali, așadar paratactică. O consecință a acestui fapt este aceea că anumite construcții în Discursul Direct, „viguros paratactice” precum imperativele și exclamativele, rezistă încorporării în format Discurs Indirect. Așadar, atunci cînd d-l Brown încearcă whiskey-ul: - Să mă ajute Dumnezeu, spuse el zîmbind, sînt ordinele doctorului. Este greu să desprindem o alternativă DI plauzibilă la: ? Se lamentă zîmbind că s-ar cădea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]