373 matches
-
copil. Probabil ați vrut să mă luați peste picior. Și totuși nu sunteți departe de adevăr. Când mă adresez cuiva, nu elimin ipoteza că omul nu poate scăpa cu totul de copilăria lui. Maturitatea, de altfel, e un fel de excrescență a copilăriei. Un fel de boală. Încercăm cu tot dinadinsul să fim raționali. Dar uităm faptul că orice judecată ține de instinct. Suntem, la urma urmei, cu toții niște fetuși expulzați În necunoscut. Un pântece ne germinează, altul ne digeră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Este prima vizită pe care sir Wyndham o face la Fatehpur, iar vederea edificiului gigantic îi accentuează starea de rău. Construcția decadentă, îi provoacă frisoane. Pe măsură ce se apropie, ar putea să jure că pulsează. E ca o glandă. O uriașă excrescență roz. Minty o privește și ea, ținându-și cu o mână marginea pălăriei, ca să nu-i fie luată de vânt. Este singura dată în timpul călătoriei când soții se privesc. Un moment de oroare împărtășită în mod egal, imediat înnăbușit. Față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
un cucui la ceafă sau că era gol pușcă. Era mai degrabă senzația că apăruse ceva care, deși avea tot atât de puține calități atrăgătoare ca și o capcană de șoareci, o menghină sau o scoică înfometată, se înfipsese implacabil într-o excrescență de-a lui pe care până acum o considerase latura cea mai privată a organelor sale exterioare. Wilt deschise ochii și se trezi holbându-se la o față zâmbitoare, chiar dacă puțin cam umflată. închise ochii din nou, cu o palidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
departe, în emigrație, și-a simțit deci, sub izmenele de un alb aproximativ, mădularul înfierbântat. Fierbințeala i-a urcat până-n urechi, deși numai el avea impresia că toată lumea, chiar și Mary care l-a rezolvat scurt, se uitau numai la excrescența lui. Ascuțirea asta a simțurilor pământești cică vine la cei aflați în pragul morții în ultimele ore de viață, o formă de zile mari, ca un fel de răgaz pentru a lăsa în deplină cunoștință ultimele indicații. Dacă asta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mult prin faptul că mențineau credința Într-o moarte generală care până astăzi Încă nu dăduse nici cel mai mic indiciu al puterii sale imaginare. Noi, cele de sector, gândi moartea, suntem cele care realmente muncim serios, curățind terenul de excrescențe, și, de fapt, dacă cosmosul o să dispară, nu m-ar surprinde deloc dacă asta nu o să se Întâmple ca urmare a unei proclamații solemne a morții universale, răsunând printre galaxii și găuri negre, ci ca un ultim efect al acumulării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
altul cu tuburi de aur, iar caprifoii de alte tuburi de cristal, iar acestea de un cilindru de aramă, și apoi - cu capul În jos - un alt cilindru de aur și sticlă, și alte tuburi, coborând, apendice atârnând, testicule, glandule, excrescențe, creste... Asta-i chimia modernă? Și pentru asta trebuia ghilotinat autorul, când În fond nimic nu se creează și nimic nu se distruge? Sau l-au ucis ca să-l facă să tacă În prinvința a ceea ce, prefăcându-se, descoperea, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mai bună întrebuințare pielii mele; mare grijă însă la alunițe! Am fost atentă să le scarpin doar atât cât era necesar pentru a obține dimensiunea unui dop mediu, de o frumoasă culoare brun-roșcată. După cum bine știți, dezvoltarea alunițelor, negilor și excrescențelor de tot felul nu încetează după decesul persoanei purtătoare. Din ce se hrănesc, cum supraviețuiesc? păi, simplu! din scărpinat și giugiuleală. da, da! așa cum auziți! Privite intens, alunițele mai mari, cu nu mai mult de două fire de păr în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
două zile, cucuiul din piele îmi împopoțonează alt deget. Îi zic Sabinei să vină cu mine la doctor. Zace în pat, îi e greață de la slănină: du-te singur, ce, ești copil? Asprimea tonului ei mă ustură mai tare decât excrescența de la picior. Mă îmbrac și pornesc șchiopătând în căutarea unui dispensar. Trec printre blocurile aruncate parcă din elicopter, fără nicio logică. Traversez alei înguste, acoperite de bolți de iederă, terenuri de joacă presărate cu gunoaie, leagăne strâmbe, bucăți de pisici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
tușa accentuată și grea, dickensiană, mohorâtă, mată, din chițimie (maximum trei jumătate pe patru metri), sărăcia lucie și rânjită a ziarelor îngălbenite, lipite pe pereți pe post de tapet și în care erau înfipte (drept cuiere) cuie și piroane lungi, excrescențe ruginite în care spânzura spartan, etalată la bună și la neascunsă vedere, întreaga avere portabilă a locatarului, compusă mai cu seamă din bulendre, obiele, țoale desperecheate și prosoape căpătate în timp, de pe la lichidări de stocuri, solduri, ajutoare, pomeni, priveghiuri și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
centrul palmei, un fel de tub făcut dintr-o materie ațoasă. Sub baza palmei se afla înfășurat un mușchi. La extremitatea mușchiului, o formă, convexă, întunecată, avea aspectul dement al unui ochi. Ochiul, dacă era ochi și nu doar o excrescență vâscoasă... merita o privire mai atentă. În ciuda scârbei care-i întorcea stomacul pe dos trimise un fascicol de lumină directă pe această clocotire organică. Ochiul se mișcă și-l fixă... Ochiul explodă. Propulsat prin membrana ca urmare al bruștei descărcări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
să furnizeze lichide corpului "execului". ― Asta ce este? (Ripley puse degetul pe o fotografie internă a torsului lui Kane.) Pata asta neagră pe plămâni! ― Nu văd nici o "pată". Dallas se apropie de imaginea electronică. ― Cred că văd și eu. O excrescență exagerată pe sistemul respirator, Ash. Ofițerul științific aprobă. Fixă pata care-i atrăsese atenția lui Ripley, care se detașa acum pe ecran: o monedă întunecată pusă pe cutia toracică a lui Kane, complet opacă. ― Nu știu dacă este pe plămâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
aburindă. Prin mintea lui Dallas treceau tot soiul de vedenii groaznice în timp ce alerga spre infirmerie, urmat de ceilalți. Ce efecte secundare produsese maladia inoculată de către creatură lui Kane? Dallas văzu un ghem de mici falange cenușii, ochiul unic sau vreo excrescență leproasă crescând pe trupul putrezit al nenorocitului Kane. Ajunseră în sfârșit la infirmerie, răsuflând din greu. Nici urmă de ciorchini osoși, chirciți pe pereți, nici de tumoare pe anatomia "execului". Ash nu mințise când afirmase că apăruse o schimbare substanțială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
niște instrumente și unelte care păreau nefolosite... și de-asemenea niște oase de care atârnau zdrențe de carne. I se făcu pielea de găină când descoperi bucățile de îmbrăcăminte, urmele de sânge uscat, un pantof sfâșiat. Din zid ieșeau niște excrescențe bizare. În întuneric ceva se mișca ritmic. Se răsuci iute ridicând țeava armei. Sursa zgomotului se legăna în fata ei. Din plafon atârna un imens cocon. Semăna cu un hamac închis, tanslucid, urzit dintr-un fel de fibră albă foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ochii în primul moment de atâta lumină, am mai întîrziat câteva minute în văile cu turbă, gaze de mlaștină și roua-cerului ale viselor întortocheate dinspre zori. Am alunecat o vreme pe un tobogan umed, de o mucozitate roșcată, cu mari excrescențe albastru-transparente, am înotat cu mișcări de delfin printr-un lichid gros ca gelatina, care se densifica din loc în loc în desene aurii de degete, omoplați, vertebre, buze, cutii craniene, venele și arterele antebrațului, sistemul limfatic, o structură a rinichiului, totul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
tiparului, confirmată de altfel și de satisfacția atotcuprinzătoare pe care o găsea în filozofie, în acest moment, nu mai era loc pentru nimic altceva. Și totuși exista un altceva: Hattie. Îi apărea ca un enervant element extraneu, un fel de excrescență pe cercul perfect al vieții sale, ceva cu totul din afară. John Robert a reflectat profund asupra acestui fapt și a ajuns la concluzia că fenomenul persista. Începuse să se gândească la nepoata lui cu o obscură înfiorare. În fața ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
trăia, dar disprețul filozofului față de Whit Meynell îl elimina pe acesta din urmă cu totul din scenă, într-un fel în care nu-i fusese cu putință s-o elimine și pe Amy. Amy fusese o pată, un ghimpe, o excrescență oribilă, chiar sinistră. Whit Meynell era nimic. Nu figura nici măcar ca o umbră în tabloul în care începuse să strălucească Hattie. Totuși aneantizarea lui Whit, deși o făcuse pe Hattie mai vizibilă, nu o făcuse și mai accesibilă. Fata păruse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
zi. Cu greu le-ar fi putut ignora. Dar n-au spus nimic. Aveam impresia că vedeau împlinirea ambiției care încolțise în mine cu atîția ani în urmă ca pe o boală care trebuia lăsată să-și urmeze cursul, o excrescență canceroasă care va dispărea de la sine din lipsă de hrană. Desigur, era exact pe dos. Am descoperit că era adevărat ceea ce cu treisprezece, paisprezece ani, cu o eternitate în urmă, trebuie să fi simțit instinctiv la prima întîlnire cu rîul
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
cît și în dreptul administrativ, de vreme ce ea separă Parisul de periferia sa. Fortificațiile și zona Zidurile cu totul noi ale incintei Thiers au devenit noua linie de demarcație a capitalei în 1860, cînd numeroase comune au fost anexate. De atunci, doar excrescențele pădurilor Bois de Boulogne și Vincennes și cea a cîmpului de manevră din Issy-les-Moulineaux au modificat această frontieră. Fortificațiile erau locul de desfășurare a picnicurilor și siestelor familiilor de muncitori. De pe fortificații, privirea descoperea cu uluire un întins cartier de
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
ani care-și așază ghetele la geam de Sf. Niculae și tot ea vâră înăuntru bomboane, mătase pentru brodat și alte prostii... ― Hm, exact asta m-a pus pe gânduri, surâse Cristescu. Ceea ce dumneavoastră considerați imbecilitate sânt poate simple refulări, excrescențe ale unei existențe neînsemnate în contradicție dramatică cu temperamentul, cu vocația Melaniei Lupu. Caută cu tot dinadinsul neobișnuitul, tânjește după ceva deosebit, își garnisește viața, așa cum aplici broderii pe o suprafață a cărei netezime te supără. ― Și din plictiseală s-
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Haddock și Tournesol își vor fi ocupat cabinele, urmărind spectacolul pescărușilor cutreierând văzduhul atunci când nava lasă țărmurile. Și ca de atâtea ori, sala de mese a navei va fi fost plină de acea lume multicoloră care pare să fie o excrescență naturală și inevitabilă a oricărui pachebot : de la oamenii de afaceri pregătiți să exploateze în Azania bogățiile minerale (despre care se spunea, confidențial, că ar fi cu adevărat fabuloase) până la milionarii excentrici ce sperau să găsească în Azania un loc ce-
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în trecere către un alt front despre care trebuia să scrie, Corto îl revăzu pe Hemingway - atâția ani trecuseră de la istoria ciudată a aurului muntenegrean și Corto îi urmărise viața ce creștea din literatura pe care o scria ca o excrescență canceroasă. În costumația sa ce amesteca regnurile (pe jumătate reporter, pe jumătate guerillero), Hemingway părea că descinde din Mexicul lui Zapata și Pancho Villa. Înconjurat de aura care îl preceda, scriitorul trăia fericit clipele de glorie în care își juca
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Ascultați, spune acesta, trebuie izolat și încercat un tratament special. Telefonez la spital și o să-l transportăm cu ambulanța. Două ore mai târziu, în ambulanță, doctorul și femeia stăteau aplecați asupra bolnavului. Din gura lui plină cu tot felul de excrescențe ieșeau frânturi de cuvinte: "șobolanii!" spunea el. Cadaveric, cu buzele ca de ceară, pleoapele grele și livide, cu răsuflarea întretăiată și scurtă, sfâșiat de ganglioni, îngrămădit în fundul cușetei, ca și cum ar fi vrut s-o închidă deasupra lui sau ca și cum ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
crezut că aveam gripă sau ceva de genul acesta. Dar transpirația nu înceta. După o lună, am început să mă simt foarte slăbit. Atunci m-am dus la doctor. — Și ce v-a spus doctorul? — A spus că aveam o excrescență în abdomen. Și mi-a recomandat cel mai eminent specialist de pe Coasta de Vest. Un profesor de la Centrul Medical al UCLA, în Los Angeles. — Cine era acest specialist? — Dr. Michael Gross. Cel de acolo. Tatăl ei arătă cu degetul spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de la unul dintre frați se desprinsese un fel de vârf, care se Încovoia și se cățăra la loc pe trupul lui ca și cum ar fi fost un animal ce voia să dea cu ciocul. La capătul acelui vârf se formau două excrescențe retractile, ca niște coarne de melc uriaș. Dansatorii aveau ochii Închiși, gurile pline de spumă, fără să Înceteze mișcările de rotație În jurul lor Înșile, Începuseră În cerc, pe cât le putea permite spațiul, o mișcare de revoluție În jurul Pendulului, reușind ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
puțin ca cea a călugărilor, este plină de gunoaie care stau În calea practicii spirituale. Artistul se joacă cu aceste gunoaie, călugărul le ordonă să dispară În neant. Produsul finit are valoare pecuniară numai pentru cei din afara procesului. Este o excrescență grotescă, născută din impuritățile creatorului ei, un obiect cu adevărat spurcat care trebuie Îndepărtat de Îndată, fie distrus, fie vîndut În vreo galerie. Valoarea acestui produs este direct proporțională cu nevoia de a-l elimina. Cu cît mai tare o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]