610 matches
-
în spațiul social al cetății, poate deveni autonom (de aici structura triadică a mecanismului sau dispozitivului polemic, și anume: polemistul, partenerul sau adversarul său și martorul, instanță, cu un rol mult mai mare decât bănuim). Tot acest dens și sintetic excurs teoretic, dezvoltat pe aproape un sfert din eseu și care pune la lucru cultură filologică și filosofică bine asimilate, este un interstițiu absolut necesar pentru investigarea operei publicistice argheziene din perioada interbelică, în fond o operație de (re)descoperire și
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
doar două reprezentative. Plecând de la un mobil real, solicitarea B.O.R. de a nu se ține spectacole de teatru în săptămânile de post, invocat neutru în incipit, pamfletarul dezvoltă un scenariu în care interdicția dobândește, treptat, o aură comic-absurdă. Excursul în imaginar, asupra căruia vom reveni puțin mai încolo, devansează concluzia subiectivă, prin generalizare, din final: "Spiritul meschin al popilor a fost întotdeauna înclinat spre jignirea celorlalți, spre stăpânirea spiritului public [...]. Trebuie însă statul să patroneze aceste apucături, această minoritate
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nu numai întreaga libertate pentru a suprima anumite pasaje, dar și pentru a scrie altele după mintea sa. În prefața la traducerea sa din Sir Charles Grandison, Prévost justifică omisiunile făcute: "Am dat o înfățișare nouă lucrării sale prin suprimarea excursurilor obositoare, descrierilor supraîncărcate, conversațiilor inutile și reflecțiilor deplasate. Principalul reproș pe care critica îl face D-lui Richardson este că pierde din vedere măsura subiectului său și că se pierde în detalii: am dus un război necontenit cu această lipsă
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cercetare Științifică serioasă, elegantă Și de noblețe care obligă la gândire Și regândire, slobodă Și elegantă, teoretică Și pragmatică, pozitivă Și constructivistă în peisajul paradigmei contabilității ca teorie Și instrument de măsurare Și evaluare. Valorile-Știință care dezvăluie calitatea lucrării sunt: excursul prin literatura de specialitate pentru a provoca Științificul acumulat în domeniul evaluării contabile, cu deosebire teoria normativă: construcția Și formalizarea tablei de materii specifice tipologiei Și fundamentelor teoretice, principiilor Și regulilor, tratamentelor Și practicilor specifice măsurării Și evaluării în contabilitate
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
viitor pe care îl dorim cât mai durabil. Autoarea Ioana Stănescu invită cu eleganță spirituală în paginile care dezvoltă capitolele I - IV pe cei care îi citesc cu admirație exprimarea în egală măsură conceptuală, muzicologică, precum și sensibil estetizată, la un excurs profesional, critic - adică atât analitic, cât și sintetic - în lumile sonore ale miniaturilor pianistice, adevărate arhetipuri de gen, articulate în algoritmuri sui generis, caietele de Stampe, Imagini și Preludii. Analizele își fundamentează rezultatele pe criterii morfologice, conferind importanță și relevanță
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a mișcărilor sufletului, captate mai nuanțat de versul liber și de propensiunea panteistică a analogiei, sunt, din păcate, puse în umbră de o vizibilă manevrare mecanică a metaforelor-cheie, a contrastelor și de alunecarea într-o retorică a declamației. Și nu excursul reflexiv și simbolic, ci, naivă și limpede, cantilena sentimentală (chiar dacă sentimentalismul repugna teoreticianului: „o haină de teatru, s-o lăsăm actorilor vieții!”) găsește mai ușor drumul către muzică, precum în „cântările sfioase” ale lui Matei Elian sau ca în melopeea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
achiziții teoretice recente sau pentru etalarea ultimelor lecturi. Din cuprinsul comentariului, liricii lui Cristian Popescu i se rezervă doar o treime, restul consumându-se prin divagații fastidioase despre metoda critică, conceptele de generație, optzecism, nouăzecism, poetica autorului ș.a. Astfel încât, în lipsa excursului analitic și a contextualizării istorice, ideea principală a cărții - poezia lui Cristian Popescu „e o configurare de destin literar și personal, linia distinctivă între text și eu fiind tot mai firavă” - rămâne suspendată între truism și incontinență. Aceleași carențe apar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288862_a_290191]
-
p. 85). Tocmai la aceste aspecte se raportează modernitatea reflexivă, atât la nivel individual, cât și la nivel instituțional. Dincolo de reevaluarea rolurilor sociale individuale, reîncapsularea presupune, în cadrul instituțiilor moderne, reflecția asupra îmbunătățirii propriei eficiențe. De o deosebită importanță, în acest excurs al lui Giddens, este așadar recuperarea ideii de amplasare spațio-temporală a individului și a percepției ca atare a inserării acestuia în lumea înconjurătoare. Discuția privind relația individului cu spațiul și timpul nu aparține doar sociologiei elaborate de autori consacrați, precum
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
românească, Își asumă acest statut și acum, fiind cea mai bine situată instituție de Învățământ superior din România În clasamentele mondiale. Din păcate, nu Între primele 500! De ce Îndeamnă oare profesorul Barbu la redescoperirea acestor ținte fondatoare? După un scurt excurs În contextul care caracterizează momentul Întemeierii instituției ieșene, ajunge la o concluzie provocatoare: fondatorii nu au fost stimulați de spiritul național, de evoluția societății și a școlilor românești din epocă, ci de curentul modernizării, de spiritul european pe care l-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
stilul elevat, noblețea contractului social. Acestei societăți care a ieșit din tovărășie i se potrivește ca o mănușă cartea despre societatea rafinată. Nu prea găsim această instituție la noi, Îmi pare rău să constat. Răsfoiesc cartea istoricului francez. După un excurs amplu despre fidelități nobiliare, onoare, obediență negociată, cultura politeții, mondenitate și spațiu public, riturile nobiliare și eticheta de la curtea de la Versailles, ajung la migrația politeții spre oraș, spre burghezie și clasele În formare. Democratizarea.politeții Înseamnă și revigorarea acestui obicei
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
asemenea filiații explicative „Persia” joacă mai degrabă rolul unei stații geografice anonime, neglijabile și totuși de amintit atâta vreme cât asigură transportul. Reprezentarea conținutului propriu-zis al acestui termen mediu rămâne vidă, iar menționarea „Persiei” - un clișeu 5. Înainte de a încheia acest scurt excurs, o reamintim pe Martha Bibescu, care descoperă Persia contemporană și literară în același an când la Ploiești apare prima traducere din persană după Saadi 1, operă din care autoarea citează emblematic de la primele caractere, pe coperta volumului de debut, Les
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
de cercetările în care psihologii au observat că modul în care oamenii percep două linii drepte pe o pagină diferă, în funcție de apartenența culturală. Pentru a înțelege felul în care aceste înclinații au fost lămurite de psihologi, să realizăm un scurt excurs în istoria psihologiei interculturale. Au existat două curente majore în explicarea fenomenelor psihice primare (senzații, percepții): nativiștii, respectiv empiriștii. Curentul dominant a fost cel al nativiștilor. Aceștia susțineau că fenomenele perceptuale relevă cereri structurale ale sistemului nervos central, astfel încît
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
P. Iluț, Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie (2004), reprezintă un reper semnificativ, care analizează pe larg dinamica relației dintre valori, atitudini și comportament, evidențiind rolul de prim-plan al fundalului axiologic în metabolismul social. în cadrul acestui excurs teoretic, universitarul clujean dezvoltă și nuanțează multe teme enunțate în cartea coordonată de I. Radu (1994), care a jucat un rol decisiv în afirmarea psihologiei sociale de la noi. în acest sens, P. Iluț (2001, p. 41) considera că orientarea valorică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de verificarea propriilor constatări în legătură cu organizarea socială și economică de la Tilișca, întrebând pe săteni - într-un limbaj popular, de această dată - despre cum văd ei înșiși „configurația” satului lor. Bibliografie Constantin, Marin. (2006). Înțelegerea cultural-antropologică a comunităților sătești din România. Excurs metodologic și conceptual cu referire specială la satul Tilișca (județul Sibiu). Teză de doctorat, Facultatea de Filozofie a Universității din București. Geană, Gheorghiță. (1987). Testări paremiologice în trei sate din Vrancea. Viitorul social. Revistă de sociologie și științe politice, LXXX
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
un lung șir de reinterpretări aplicate teoriei. Un subcapitol consistent este dedicat lui Lovinescu, cel care „răstoarnă perspectiva maioresciană asupra procesului de modernizare”, prin teza că formele anticipează fondul și îl creează treptat. 4. Contradicții ale modernizării românești. După acest excurs istoric, autorul înceară o necesară sistematizare a accepțiunilor conferite conceptelor de formă și fond, care sunt variabile de la un gânditor la altul. Important este însă ce semnificație acordă gânditorii români relațiilor contradictorii dintre aceste două componente ale societății. C. Schifirneț
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
proza scrisă de B., alcătuită din numeroase romane de observație socială, polițiste și pentru tineret, apărute la intervale scurte, precum și din câteva volume de povestiri și biografii romanțate, acoperă în principiu realități și probleme poloneze de după al doilea război mondial; excursurile în trecutul istoric și cultural sunt rare, de câteva ori inspirația vizând istoria românilor, în Șlubne kobierce [Covoare de nuntă] (1974) și Michal Waleczny [Mihai Viteazul] (1975), de exemplu. Merite excepționale și-a câștigat B. în cunoașterea literaturii române în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285735_a_287064]
-
sine. În spinoasa „chestiune a Dunării”, competența lui, așa cum reiese și din lucrările publicate, e aceea a unui specialist, stăpân pe argumentul istoric, politic, economic. Cartea Dunărei (1933) este o monografie documentată, sacrificând pe alocuri unui murmur de lirism sobrietatea excursului. Valorile morale și cele poetice sunt, aici, iradieri ale temei navale. Opiniile literare ale lui B. sunt în genere cuminți, de bun-simț, cu o tendință, totuși, de retardare. O serie de evocări apar ca „sclipiri răzlețe” din vremuri care smulg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
simțului de sociabilitate a oamenilor, ei neputând viețui stingeri, izolați. Născută în mod spontan, pe o anumită treaptă a dezvoltării sociale, comuna reprezintă embrionul societății și elementul constitutiv al organizării sociale a oamenilor, ea precedând însăși organizarea statală. Făcând un excurs în dezvoltarea socială, se apreciază că în prima ei formație comuna a apărut ca o organizație politică care a îndeplinit toate funcțiile de mai târziu ale statului, ea trebuind să se organizezeextinzându-și sau restrângându-și atribuțiile în beneficiul statului. În
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dea texte ferite de derapajele grotești ale unei propagande grosolane. Tehnicile utilizate sunt cele de rigoare în reportajul literar: descrieri de natură sau consemnări „meteorologice” care fie corespund, fie contrastează cu înfăptuirile oamenilor, un comentariu auctorial subiectiv, uneori digresiv-eseistic, mici excursuri istorice sau documentare, recursul la dialog, secvențe epice și de observație comportamentală și caracterologică ș.a. E cultivat un anumit senzaționalism al antinomiilor, consemnându-se situații neașteptate, surprinzătoare. Sunt, în fond, procedee proprii beletristicii nonficționale. Ce lăsăm în urma noastră (1973), de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
Sensibilitatea față de ceea ce simt alte persoane este esențială pentru înțelegerea diversității de la locul de muncă și poate oferi baza schimbării organizaționale. Ne-am îndepărtat cu mult de lumea modernă a cărui precursor este Taylor, cel cu care am început acest excurs prin teoriile privind organizațiile! Constructivă și critică, utopică și realizatoare, postmodernitatea este o stare în care presupozițiile moderniste au fost subminate dar, în același timp nu generează (încă!) o psihosociologie a organizării care să reflecte pertinent realitățile sociale ale timpului
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
creației autohtone. Din luminile veacului proiectează comparatist scriitori români: Liviu Rebreanu, G. Călinescu, Tudor Arghezi ș.a., invocând alte universuri naționale, ceea ce le întărește contururile originalității și îi plasează pe o scară valorică mai largă. Iar în Poezia lui Eminescu (1971), excursul analitic, concentrat asupra „elementelor structurale”, asupra dimensiunilor liricii eminesciene și a legăturilor dintre ele, afirmă datele universalității poetului național și căile prin care aceasta se realizează - perfecționarea expresiei poetice preexistente, întregirea momentului trăit și prezența germenilor anticipativi. Aceleași rațiuni vor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
1977; Existența romantică. Schiță morfologică a romantismului, București, 1980; Orizonturi la început de veac, București, 1982; Motive literare românești, București, 1983; Apolo sau Ontologia clasicismului, București, 1985; Despre stiluri, București, 1986; Lumini perene. Retrospecții asupra unor clasici români, București, 1989; Excurs prin literatura lumii, București, 1990; Scriitori-filosofi în cultura română, Craiova, 1994. Traduceri: Epicur, Lucrețiu, Texte alese, introd. C.I. Gulian și Marcel Breazu, București, 1950 (în colaborare cu H. Mihăescu); Florencio Sanchez, În familie, București, 1957; Cervantes, Iscusitul hidalgo Don Quijote de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
cortona] către Lorenzo; ASF, MAP 32, 171, 18 aprilie 1475, Sex sindici comitatus [Prato] către Lorenzo. 38 Prato: Lettere, I, pp. 155-157, 435-437; Sân Gimignano: ibid., I, pp. 296-297, 308-310.Vezi, de asemenea, Salvadori, Rapporti personali, pp. 136-139. 39 Vezi excursul în Lettere, I, pp. 547-553. 40 Pentru cazul Pistoia, unde această tendință este evidentă, vezi articolul meu, "Clientelismo e stato territoriale. Îl potere fiorentino a Pistoia nel XV secolo", Società e storia, 14, 1991, p. 540. 41 Ibid., pp. 534-539
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
vernală, în Ultima noapte de dragoste și întâia noapte de filosofie (1992), vorbesc titlurile textelor componente, în sine edificatoare: Vânătorul de ciori merită o prefață cinegetică, Fragmente dintr-un discurs ornitologic, Întrebarea leneșului, Soacra cu ochi pineal și semnificantul transcendental, Excurs în limba povestirilor humuleștene, Reîntoarcerea la soacră (dar și la nurori), Moș Nichifor Perlocuționariul, Al patrulea codoșlâc, Patafizica omenească. Exercițiile de hermeneutică și studiile de „patafizică” ale lui P. pot părea expresia unui răsfăț gratuit și „evazionist”, dar, în pofida aparențelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
prezentată ca o alternativă la sistemul sovietic cam de același tip pe care, de decenii, o prezentau iugoslavii. Efectul imediat a fost o reacție politico-militară sovietică care a înăbușit „revoluția pragheză” și a întors Cehoslovacia cu câteva decenii înapoi. Acest excurs internațional este necesar pentru a putea preciza mai bine momentul-cheie al opțiunii politice românești de la sfârșitul anilor ’70. Căci, ceea ce cehoslovacii abia încercau la sfârșitul deceniului, românii realizaseră deja cu câțiva ani buni mai înainte. Elementul naționalist contase la fel de mult
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]