209 matches
-
capitalismului putred. Mai mult decât atât, În timp ce părinții de Partid și de Stat Îi tocau pe bieții români cu „etica și echitatea socialistă“, odraslele de Partid și de Stat erau trimise la studii tot În acea lume prezentată nouă ca execrabilă. Pe când cetățenii obișnuiți se umileau cotidian la cozi, la obținerea unui pașaport și a unei vize, a unei butelii și a rației „optzeciste“ la zahăr, ulei, salam, cetățenii cu drepturi speciale, mai egali decât ceilalți, dispuneau de avantaje care În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
urmează "judecata de apoi" și că va începe o nouă etapă, superbă din toate punctele de vedere și unde suferința dispare cu desăvârșire. Aceștia au convingerea că doar cei merituoși primesc această infinită răsplată. Ceilalți, care au fost niște oameni execrabili, se îndreaptă spre chinurile iadului. Cred că omul poate trece mai ușor peste grozăvia morții dacă este profund credincios. Sunt convins că această calitate te scutește de foarte mult zbucium, de enorm de multă durere sufletească. Numai că omul, cultivat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
dar ce să credem când un tânăr jurnalist lansează lozinci de felul: „Afară cu băncile din țară!...”? Miroase a „idependență” tip Ceaușescu din ultimii ani de domnie, vizibil marcați de paranoia. Ne amintim că și talentatul actor Mircea Diaconu, politician execrabil, le-a zis o cu năduf capitaliștilor: să-și ia Carrefour-ul lor și să plece! Oare nu trebuia să-l întrebe mai întâi pe Adrian Năstase ce acte a semnat 112 la intrarea în U.E.? Si ar mai fi multe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
dar ce să credem când un tânăr jurnalist lansează lozinci de felul: „Afară cu băncile din țară!...”? Miroase a „idependență” tip Ceaușescu din ultimii ani de domnie, vizibil marcați de paranoia. Ne amintim că și talentatul actor Mircea Diaconu, politician execrabil, le-a zis o cu năduf capitaliștilor: să-și ia Carrefour-ul lor și să plece! Oare nu trebuia să-l întrebe mai întâi pe Adrian Năstase ce acte a semnat 112 la intrarea în U.E.? Si ar mai fi multe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
stilizată de domnul Arghezi, Frații Karamazov, una mică dar genială, Visul unui om ridicul, una tot mică, dar la fel de genială, Iubire tragică, un roman capital, Crimă și pedeapsă și Idiotul. Ba nu, mai am ceva, îi spune Nebunul. Traducerea e execrabilă, am citit-o și eu, Eternul soț și Jucătorul. Și mai am ceva în franțuzește: La voix souterraine. Ți le-am împachetat, le-arn pus deoparte, n-am vrut să le vând fiindcă mi-ai spus că te interesează. Să știi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Și împreună cu ei, cine? Miron Paraschivescu, pe care nu-l văzusem până atunci cu noi și îndată ce mă așezai pe scaun el începu, supărat dar prevenitor: - Am vrut să te vedem, Tib, ca să-ți spunem că ai făcut o faptă execrabilă. Cum e posibil ca tu să nu știi cine suntem și ce reprezentăm noi toți cei de la Popasuri, pe care tu ne cunoști și ne urmărești? Ai văzut tu vreodată pe vreunul dintre noi că scrie articole antibolșevice, aluzii de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
spre locul de unde lăsaseră mașina, se opriră la o brutărie de modă veche. După cum o știa pe maică-sa, probabil că n-avea nimic bun pe-acasă sau doar biscuiți degresați, cu conținut scăzut în colesterol și cu un gust execrabil. De aceea, Fran cumpără o prăjitură de casă cu nucă, din aceea cu glazură albă și aluatul plin de nucă pisată, așa de dulce încât nu puteai mânca mai mult de-o felie. Era preferata tatălui ei. Avea obiceiul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
din cadă și se întrebă dacă mai fusese vreodată atât de nefericită. Făcuse ceea ce trebuia să facă, dar această certitudine nu-i aducea nici o alinare. În schimb, era conștientă de suferința pe care-o provocase - de faptul că se purtase execrabil cu Laurence, că o dezamăgise pe maică-sa și o umilise pe Camilla. Și cum rămânea cu ea însăși? Fran cea dintotdeauna, contemplând o altă relație care se dusese de râpă. Iar de data asta purta și responsabilitatea pentru încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
rămăsese credincioasă, și abia atunci am observat că golul din jur se extinsese. Cei mai mulți dintre bătrâni mă evitau încă și mai vizibil decât înainte, stimulați poate și de comportarea mea ciudată din ultima vreme. Anton mă acuza că mă purtasem execrabil față de Laura. "Proasta l-a iubit, bombănea el. Așa sânt femeile. Iubesc pe cine nu merită." Diavolii din mine au început imediat să se agite, să scoată capul. Mă sfătuiau, îmi șopteau la ureche: "Arată-le că nu-ți pasă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
în Casa Regală, sau viul Gallo. In colțul gurii le atârnă o țigară mentolată, cu filtru, care amenință să dea foc întregului câmp de bumbac. Deși locuiesc în apropierea râului Mississippi (Acest râu este slăvit prin niște cântece și versuri execrabile în care motivul prevalent este unul ce încearcă să-l impună ca surogat al noțiunii de tată. În realitate, râul Mississippi este o apă înșelătoare și sinistră, ale cărei bulboane și curenți revendică multe vieți în fiecare an. Nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să-l omoare... Să afle acum și tovarășul Păunescu (așa-i zicea Hajdu Gozo) la Palatul "Elisabeta", în 1993, când bunicul Păunescu împlinea frumoasa vârstă de 50 de ani... Asta-i România, la noi, și victima și călăul sunt deopotrivă execrabili... Așa-i că poveștile astea au și ele farmecul lor? Mari concesii am început să fac abia acum, nu le-am finalizat încă, dar sunt dispus să fac aceste mari concesii, pentru că, de fapt, relațiile mele profunde se reduc la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Roman, când, mai întâi, au marcat primul gol în min. 38, apoi, între minutele 48 și 53 nu au înscris deloc, primind șapte goluri. Și fiindcă erorile elevelor lui Ion Arsene nu erau de ajuns, a mai fost și arbitrajul execrabil al bucureștenilor Răzvan Dinu și Theodor Șerbu, care au condus meciul după un regulament numai de ei știut. Pentru Știința urmează în etapa viitoare un meci al onoarei, acasă cu Buzăul, în care băcăuancele ar trebui să forțeze prima victorie
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
că, profitând de degringolada instalată la Știința, arbitrii Din și Dinu le-au dat și ei un brânci, dictând eliminări anapoda și fără noimă în tabăra noastră, spre beneficiul Pandurilor lui Vasile Stângă. Dar asta nu scuză cu nimic prestația execrabilă a unora dintre jucătorii băcăuani. Păi să ne explice domnul Marius Bondar, al patrulea golgeter al Ligii Naționale, cum de a fost posibil să înscrie doar un gol și să rateze „fără număr, fără număr” singur cu Pralea. De asemenea
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
și cu jucători inteligenți, precum Vartic. Juniorii Științei au uzat de tot arsenalul tehnicotactic din dotare, inclusiv câteva aeriene finalizate cu gol, scorul final scutindu-ne de alte comentarii. Păcat că un asemenea meci a avut parte de un arbitraj execrabil al buzoienilor Daniel Pavel și Carmen Bontea, ale căror decizii au stârnit confuzie și nervozitate, mai ales în tabăra vasluiană. A nu se înțelege că arbitrajul a favorizat echipa gazdă, fiindcă și băcăuanii au fost în câteva rânduri victimele celor
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
ale campionatului. 263 26 NOIEMBRIE Bamba peste tot: S.C. Bacău - Petrotub Roman 1 0 (0-0) Sport Club Bacău a mai trecut un hop, și încă unul major, reușind să învingă ocupanta locului al treilea, după un joc influențat de calitatea execrabilă a terenului, transformat într-un veritabil islaz de ninsoarea căzută în cursul dimineții. În aceste condiții, ambele echipe au avut mari probleme la construcție, astfel încât singurele faze notabile ale primei reprize au fost reprezentate de două șuturi de la distanță expediate
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
scoatem afară-n șuturi, fără să le-ntrebăm nimic, răspunse un bărbat vulgar. Dar numeroși oameni săriră în apărarea domnișoarei Jyotsna. — Cum poți să spui așa ceva? N-ai pic de rușine. — Oh, prostii, zise spionul, care era într-o dispoziție execrabilă în ultimele zile. Normal că trebuie să terminăm cu maimuțele. Fac dezordine peste tot. Oamenii nu-și credeau urechilor. — Ai auzit ce-a zis? se întrebau unii pe alții. Prostii, să terminăm cu, fac dezordine... Domnișoara Jyotsna se întoarse plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
fața, sau era datorită splendidului eveniment (Eisen la New York pentru prima dată În viață)? Era jovial, dar țeapăn În mișcări, strâns la subraț și Între picioare de noile sale haine americane. Probabil că Wallace Îl dusese la unul din acele execrabile magazine de modă pentru bărbați, ca Barney’s. Poate la unul din magazinele unisex. Nebunul purta o cămașă siclam cu o cravată de culoarea prunei, lată ca limba de bou. Posomoreala râsului său neîntrerupt, strălucirea dinților perfecți, nevătămați de asediul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ei. — Am citit cândva un text drăguț despre cineva. Cine să fi fost? își încreți Șam fruntea încercând să-și aducă aminte. — Maica Tereza? își dădu Adrian cu părerea, pus pe șotii. Nici vorbă! Cu Maica Tereza s-a purtat execrabil, răspunse Șam. Vrei să spui că Maica Tereza chiar i-a dat un interviu? îl întreba Adrian, nevenindu-i să-și creadă urechilor. — A, nu, dar a făcut-o praf în jurnalul ei publicat în foileton... Fanny Tarrant nu suportă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
dărâmăturilor. Toată această mică societate, în care prețioasă, ca aurul, e numai Cristina, adastă, ca într-un purgatoriu de patetică necesitate, înainte de a fi strămutată cu sila, în blocuri executate neglijent, după un grafic întâmplător, cu materiale de o calitate execrabilă, pomădată de presă, prin metamorfoze stereotip. Mircea o însoțește, la fiecare înapoiere, pe Cristina, până în pragul vilei acesteia, cu portiță care se închide, scârțâind, în tonuri pițigăiate, ca al unor glasuri de bătrâne clevetitoare. După ce, încă o dată și încă o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
impună practica severă de a-și prezenta, înainte de plecare, conținutul buzunarelor și al maletei-diplomat, fie admirabilei și arătoasei patroane de hotel, fie altcuiva, care va fi disponibil și la îndemână, astfel silindu-se să iasă din prăpastia inconștientului și a execrabilei porniri a hoției. Ajunse să se înșele personal de atâta sinceritate avântată, încât propriile aspirații mincinoase începură să-l consoleze pe el însuși, simțind, cu această ocazie, un elan de colosală onestitate. Vladimir, rotind între palme paharul mereu plin, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
scoatem afară-n șuturi, fără să le-ntrebăm nimic, răspunse un bărbat vulgar. Dar numeroși oameni săriră în apărarea domnișoarei Jyotsna. — Cum poți să spui așa ceva? N-ai pic de rușine. — Oh, prostii, zise spionul, care era într-o dispoziție execrabilă în ultimele zile. Normal că trebuie să terminăm cu maimuțele. Fac dezordine peste tot. Oamenii nu-și credeau urechilor. — Ai auzit ce-a zis? se întrebau unii pe alții. Prostii, să terminăm cu, fac dezordine... Domnișoara Jyotsna se întoarse plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
discutăm... Sunt prea ocupat, mă întrerupse Zach. — Dar asta-i o chestiune importantă. Ar trebui să punem lucrurile la punct, i-am spus. —Plec din oraș. Te sun eu. Și îmi închise. M-a cuprins disperarea. Chiar dacă Zach se purtase execrabil, cred că încă-l mai iubeam. Nimic nu e mai dureros decât să fii îndrăgostită nebunește de cineva care nu te mai iubește la fel de nebunește. Oare cum am ajuns de la ce nostim e că nu știi să gătești la asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
dar expresia feței Îi rămăsese aceeași. Lăsasem un proaspăt absolvent de liceu, cu bacalaureatul luat cu nota maximă, și regăseam un om În pragul pensiei. După atâția ani, arăta tot ca un adolescent - dar un adolescent Îmbătrânit, cu o dantură execrabilă și o halenă neplăcută. Mi-l aminteam cu o hălăciugă de păr negru și creț. Acum albise de tot, părul Îi era lins, de un alb neverosimil... Poate era perucă! De ce nu? Ca să acopere... Glumești! Dacă i-ai fi văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
lucruri provocatoare îmi spusese. Totul fusese gândit dinainte, mi-am dat seama șocată. Intenționat îmi spusese toate chestiile alea. Ticălosul manipulant! Instantaneu, am început să spumeg de furie. Și cînd te gândești că dădusem vina pe mine pentru partida aia execrabilă de sex! Ce prostie! Chris era mult prea concentrat asupra lui pentru ca eu să mai contez în vreun fel. Idiotul! am exclamat. Cum s-a jucat cu mine! I-a făcut pe toți să-l îndrăgească! Și asta numai fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Pentru noi, toate aceste nume alcătuiesc o bibliotecă ilustră, cu rafturile devastate. Scrierile care s-au păstrat au supraviețuit de-a lungul veacurilor, sculptate în piatră, însă în cópii ale unor cópii ale altor cópii, selectate fără control sau traduse execrabil în întunecatele secole medievale, în biblioteci bizantine sau în mănăstiri din Occident, când amintirea vechiului imperiu era înecată în ură. Astfel, de foarte multe ori, pentru a avea o poveste istorică autentică trebuie să luptăm cu caracterul incomplet sau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]