10,806 matches
-
a șarjei: Refugiul dureros în această identitate voit falsă funcționează la Ionesco drept un fel de exercițiu de asceză necesară «naturalizării» într-o altă țară, asemănătoare ascezei lingvistice pentru care se pronunță și Cioran, încă din primii lui ani de exil în Franța". Drama depeizării și a naturalizării într-o țară străină se reflectă în măștile englezilor pur sînge și - mai încape îndoială? - "patrioți", care practică o discriminare a minorităților, disprețuindu-i pe meteci. Bunăoară Pompierul din Pietonul aerului dă glas
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
Tudorel Urian Spirit justițiar, departe (la propriu, dat fiind prelungitul său exil la Tîrgu Jiu, dar și la figurat) de coteriile literare și politice, neobosit partizan al revizuirilor, polemist fără teamă și prihană, Gheorghe Grigurcu este un soi de călăreț singuratic în critica românească de azi. El apare mereu acolo unde nu
Gheorghe Grigurcu par lui même by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14105_a_15430]
-
și respectat ca atare" (p. 299). Unele judecăți ale lui Gheorghe Grigurcu la adresa contemporanilor sînt excesiv de dure. Andrei Pleșu este luat în cătare (vezi p. 549) pentru opțiunile sale politice post-decembriste. I se reproșează, în principal, că după un scurt exil aurit în vremea lui Ceaușescu a acceptat în 1990 postul de ministru al Culturii, iar apoi, în regimul Constantinescu, pe cel de ministru de Externe. Nu știu dacă este corect să judecăm noi calitatea exilului lui Andrei Pleșu de la Tescani
Gheorghe Grigurcu par lui même by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14105_a_15430]
-
principal, că după un scurt exil aurit în vremea lui Ceaușescu a acceptat în 1990 postul de ministru al Culturii, iar apoi, în regimul Constantinescu, pe cel de ministru de Externe. Nu știu dacă este corect să judecăm noi calitatea exilului lui Andrei Pleșu de la Tescani, iar faptul că a acceptat postul de ministru al Culturii nu este condamnabil în sine. Din acel guvern mai făcea parte și Mihai Șora, iar, din cîte îmi amintesc, secretarul de stat la Ministerul Culturii
Gheorghe Grigurcu par lui même by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14105_a_15430]
-
a scrisorii lui Cioran, a balanțelor interpretative propuse de Monica Lovinescu. Adică, a introducerii lui Marin Sorescu în universul de gândire al scriitorilor care l-au receptat de la distanța pusă de comoditatea sau incomoditatea stabilirii proporțiilor de către scriitorii noștri din exil. La fel, referințe ale câtorva scriitori străini, în majoritate autori de prefețe și postfețe. Sumarul volumelor este îmbogățit cu poeziile publicate în periodice. Atât acestea, neincluse vreodată în volum, cât și poeziile păstrate în manuscrise, până a fi fost publicate
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
atât de feluritele serii de clasici români (avem acum chiar luxoase "Pléiade"-uri academice), dar și străini, mari autori moderni și contemporani, "integrale" ale filozofilor, memorii, jurnale, corespondențe, opuri masive de documente, ediții ale unor publicații de avangardă sau din exil, ediții de texte vechi, noi ediții ale Bibliei, ediții de carte patristică, de carte bibliofilă, și înșiruirea ar putea continua? Nu încape dubiu că, judecând după diversitatea copioasă și, iată, consistența ofertei, profesia de editor este, la noi, departe de
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
și istoria actuală a ei. Istoria actuală nu pot să o judec în mod sincer pentru că n-o cunosc îndeajuns, dar văd că literatura și functia ei culturală și-au regăsit publicul românesc, mai ales prin garanția scriitorilor români din exil. E cazul lui Eliade, Cioran și Ionescu. Eu n-am intrat în grupul lor pentru că atunci scriam alte lucruri care nu au avut legături directe sau indirecte cu România. F.J.: Ați scris în limbi străine și ați avut o activitate
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
un bibliograf. Mi-au dat cheia să vin cînd vreau și am putut să fiu singur în bibliotecă și deseori am lucrat până la miezul nopții. F.J.: Domnule Ciorănescu, aș vrea să vă întreb: se spune că sunteți un scriitor din exil. Ați putea prezenta etapele acestui exil? Cum ați devenit scriitor din exil? Al.C.: Exilul a fost pentru mine obligatoriu. Nu din punct de vedere politic, deoarece niciodată n-am făcut politică. Bineînțeles, cu atât mai puțin am făcut politică
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
să vin cînd vreau și am putut să fiu singur în bibliotecă și deseori am lucrat până la miezul nopții. F.J.: Domnule Ciorănescu, aș vrea să vă întreb: se spune că sunteți un scriitor din exil. Ați putea prezenta etapele acestui exil? Cum ați devenit scriitor din exil? Al.C.: Exilul a fost pentru mine obligatoriu. Nu din punct de vedere politic, deoarece niciodată n-am făcut politică. Bineînțeles, cu atât mai puțin am făcut politică comunistă, însă după război am fost
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
putut să fiu singur în bibliotecă și deseori am lucrat până la miezul nopții. F.J.: Domnule Ciorănescu, aș vrea să vă întreb: se spune că sunteți un scriitor din exil. Ați putea prezenta etapele acestui exil? Cum ați devenit scriitor din exil? Al.C.: Exilul a fost pentru mine obligatoriu. Nu din punct de vedere politic, deoarece niciodată n-am făcut politică. Bineînțeles, cu atât mai puțin am făcut politică comunistă, însă după război am fost prevenit la Paris să mă întorc
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
singur în bibliotecă și deseori am lucrat până la miezul nopții. F.J.: Domnule Ciorănescu, aș vrea să vă întreb: se spune că sunteți un scriitor din exil. Ați putea prezenta etapele acestui exil? Cum ați devenit scriitor din exil? Al.C.: Exilul a fost pentru mine obligatoriu. Nu din punct de vedere politic, deoarece niciodată n-am făcut politică. Bineînțeles, cu atât mai puțin am făcut politică comunistă, însă după război am fost prevenit la Paris să mă întorc în țară. Aveam
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
nările îngerului dorm pe o mireasmă/ putredă (...) în spațiul degradat al obsesiei/ nu mă aștept la nimic bun" (Intermezzo). Sau: "dumineci brînzoase/ arabescuri compact camuflate/ în mătasea broaștei/ oho se lățește greața/ ca laba libidinoasă a tîrfei/ pe reflexele apei" (Exil). În circumstanțele unui univers abandonat de ființă, însuși poemul nu e altceva decît un obiect între altele: "Doamne s-a făcut tîrziu/ în trupul lui Dumnezeu/ lumea e bătrînă și moartă/ poeții au abdicat/ poeții au plecat din Univers// piatra
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
generație care începuse foarte bine a fost stopată odată cu începutul războiului. A fost o generație dezavantajată de istorie, „scoasă din circulație" exact la începutul maturității, cînd ar fi putut da lumii tot ce avea mai bun. Mulți au luat calea exilului, și mai mulți au înfundat pușcăriile... - E un semn bun pentru poporul român că, într-un interval relativ scurt a putut să ofere o atît de bogată pleiadă de talente în acei ani? - Incontestabil! A fost perioada cea mai fertilă
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
și, mai ales, a avut drept iubită o evreică ("Lupeasca"). Cine să stea să mai observe flagrantele contradicții ale acestui portret-robot? "Vînătorul de fuste" a fost, totuși, fidel unei singure femei, Elenei Lupescu; iar spoliatorul poporului român a dus în exil o viață modestă, uneori aproape de indigență. Unde s-au evaporat atunci averile Regelui? Mister. Nici legionarii, nici politrucii-istoriografi nu-și băteau capul cu asemenea detalii, cînd voiau să deseneze o caricatură. Pînă tîrziu, în plin naționalism ceaușist, cărți oficiale, precum
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
gând, un chip știut, un vis, un timp..." (Edit. "Vinea", Buc., 2002) reprezintă un rod târziu sau cel puțin o carte de maturitate, atunci când "caietele se leapădă de foi", când aspre întrebări se pun eului melancolic - iar poetul, membru al exilului, are, cel puțin sub acest aspect, o rațiune în plus la neliniștite priviri înapoi. Sunt rondeluri scrise sub apăsarea acelui sentiment, tot mai scormonitor cu trecerea anilor, al scurtării vremii, când sfârșitul nu mai este un pod îndepărtat, un port
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
auz să mai ascult alt grai/ decât al meu, al bietei mele hume.// Călătorii, vecinătăți de lume." Charles d'Orléans și-ar fi privit cu mândrie succesorul la tronul rondelului. Pentru scenă, i-ar fi trecut sceptrul, mantia și tristețea exilului... Dinu Ianculescu, Un gând, un chip știut, un vis, un timp..., Editura Vinea, București, 2002, 75 pag.
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
că acum prelucrează datele obținute de la sateliți, iar după ce acestea vor fi difuzate și la C.N.N. apoi vor trimite un emisar la fața locului. Booonnn! Se poate spune că eram asigurați și pe partea asta, așa că, guvernul plecă liniștit În exil, ca să coordoneze de acolo, mai eficient, Întreaga situație, destul de complexă de altfel. Locul exilului, un secret de nepătruns, fu dezvăluit din greșeală de un tâmpit de ziarist de la un tabloid amărât. Insulele SEICHELLE. Da, era o locație perfectă, departe de
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
la C.N.N. apoi vor trimite un emisar la fața locului. Booonnn! Se poate spune că eram asigurați și pe partea asta, așa că, guvernul plecă liniștit În exil, ca să coordoneze de acolo, mai eficient, Întreaga situație, destul de complexă de altfel. Locul exilului, un secret de nepătruns, fu dezvăluit din greșeală de un tâmpit de ziarist de la un tabloid amărât. Insulele SEICHELLE. Da, era o locație perfectă, departe de orice pericol care ar fi putut tulbura luarea hotărârilor. Situația cunoscu Însă o Întorsătură
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
Cornelia Ștefănescu este revistă a exilului românesc, inițiată de Constantin Amăriuței și Virgil Ierunca la Paris, în 1951, urmând să apară până în 1960. Despre istoricul și semnificația ei, despre valoarea ulterior stabilită a revistei, datele cele mai îndreptățite a fi luate în considerare le oferă inițiatorii
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
să-i evoce epoca, să motiveze accentul moral cu valoare de simbol al gestului lor constructiv prin însăși natura experienței fiecăruia dintre ei. Mă refer la textele Simple amintiri despre începuturile "Caetelor de Dor", semnat de Constantin Amăriuței, și Literatura exilului și revistele ei de Virgil Ierunca. Primul autor pune accent pe evocare, pe efectele de perspectivă culese din chemarea timpului înapoi, pe deasupra oricărui orgoliu personal. Celălalt excelează prin enumerări concrete de interes bibliografic, prin lucidă apreciere valorică a situațiilor, numelor
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
a distanței. Potrivire strict informativă, stilizat lineară, asupra datelor vizând întregul spațiu al apariției revistei, 1951-1960, și nu doar primele două volume ale ediției, publicate până acum, o datorăm Mihaelei Constantinescu-Podocea, în spiritul titlului Fișă pentru un dicționar al publicațiilor exilului. Tensiunea morală a epocii "marcată de cortina ideologică", intransigența acuzatoare cuprinsă în portretizarea epică a faptelor de după înstăpânirea brutală a comunismului la noi, începuturile organizării exilului românesc, una din formele luptei sale pentru supraviețuire națională prin inițierea "frontului publicistic al
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
acum, o datorăm Mihaelei Constantinescu-Podocea, în spiritul titlului Fișă pentru un dicționar al publicațiilor exilului. Tensiunea morală a epocii "marcată de cortina ideologică", intransigența acuzatoare cuprinsă în portretizarea epică a faptelor de după înstăpânirea brutală a comunismului la noi, începuturile organizării exilului românesc, una din formele luptei sale pentru supraviețuire națională prin inițierea "frontului publicistic al emigrației noastre", sunt cuprinse de Nicolae Florescu în prefața sa, intitulată Înainte de "Caete de Dor". Sprijinită pe constanta sigură a informației, sinteza lui este străbătută de
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
formele luptei sale pentru supraviețuire națională prin inițierea "frontului publicistic al emigrației noastre", sunt cuprinse de Nicolae Florescu în prefața sa, intitulată Înainte de "Caete de Dor". Sprijinită pe constanta sigură a informației, sinteza lui este străbătută de ideea că "lupta exilului românesc a fost, înainte de orice, una morală". Ca organizare, ediția critică a publicației " Caete de Dor" este concepută în serie de șase volume a celor 13 numere șapirografiate. "Trasă la stencil", în formularea lui Constantin Amăriuței, el fiind cel care
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
număr restrâns de exemplare. Ele au devenit foarte rare în câmpul peisagistic al publicațiilor din emigrație și aproape neștiute de specialiștii din țară. Totuși, distingem în varietatea rubricilor voința cuprinderii a cât mai multor nume care aliază literatura scriitorilor din exil cu a celor din țară. A celor care au reușit să-și mențină suflul interior, moralmente intact, și voința lor explicită a păstrării acestui suflu în relieful ideilor cuprinse în paginile lor. O seamă de cuvinte, Povestea vorbei, Carte de
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
O seamă de cuvinte, Povestea vorbei, Carte de cetire preiau articulațiile adânci ale scriitorilor clasici și moderni, (numele cele mai frecvent întâlnite sunt Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Vasile Voiculescu, Dan Botta), ca prin ei să se păstreze, în exil, contactul cu tradiția intelectuală și estetică românească. Rubrica Tălmăciri, cuprinde poezia lui Hölderlin și a lui Stefan George, tălmăcită de Lucian Blaga, Pierre Emmanuel, Pierre Jean Jouve, în românește de Virgil Ierunca, Martin Heidegger tradus de Constantin Amăriuței. Poezie românească
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]