1,265 matches
-
terenul și germenii diferiți. În consecință și feed-back-ul a funcționat după reguli și obiective diferite. Pretutindeni însă comunismul s-a autodistrus, încheindu-și cariera în neant. Două sunt perspectivele istorice din care este îndeobște abordată geneza comunismului românesc: endogenă și exogenă. Din perspectivă endogenă, experimentul comunist este un produs politic legitimat de evoluția istorică anterioară. Nu există proces istoric fără rădăcini, fără premise sau părinți fondatori. Prima tentație a istoricului post-decembrist a fost însă aceea de a privi comunismul românesc ca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
indusă de zei, și Încă nu Întotdeauna - și a lobotomiei (când chirurgii fac treaba, din varii motive, aproape niciodată inocente), spălarea creierului se dovedește, la o privire mai atentă, manipulare psihologică maximală, Îmbâcsire, teroare mentală supravegheată și dirijată cu mijloace exogene. Atenție, Însă! Așa cum au practicat-o și bravii noștri politruci și gardieni - unii medaliați, alții menajați printr-o uitare bine controlată -, ea aduce mai curând a convertire. Mă Întreb cât de departe se poate merge cu această asociere, știut fiind
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
societatea au tendința de a aglutina problema membrului unei familii cu problema familiei ca atare. Iar pentru familia în cauză vin semnale suficiente pe această linie din partea unităților menționate. Autocaracterizarea ca având probleme sau nu se datorează nu numai etichetărilor exogene, ci și procesului mai amplu de comparație socială. Intenționat sau spontan, direct sau indirect, prin prisma unor standarde și practici socioculturale, familia se compară cu alte familii și situații și dezvoltă o imagine de sine ca prezentând sau nu probleme
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
exprimare a eului, și nu una inhibitoare. În caz contrar, familia are șanse să devină un mediu psihopatogen. Rezumând, am putea vorbi și în cazul familiei și a problemelor sale de factori structurali și factori ideologici. Primii țin de condiționările exogene (habitat, piața muncii, sistemul școlar), dar și de structurile și caracteristicile endogene ale sistemului familial (părinți-copii, bărbat-femeie, subsisteme cristalizate emoțional). Ceilalți, de procesul comunicațional, de sistemul de crezuri, de modul de gândire, de mituri. Psihoterapia nu poate interveni în schimbarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
actualizării sau a realizării potențialului de sănătate sau de boală al persoanei. Se poate conchide, din cele de mai sus, că starea de echilibru dintre sănătate și boală este dat atât de factori endogeni, proprii individului, cât și de factori exogeni, de mediu. Fig. Mediu extrem de favorabil Moarte Sănătate de vârf Mediu extrem de nefavorabil Stare de sănătate precară agravată de mediul nefavorabil Nivel de sănătate înalt dat de mediul favorabil Stare de sănătate precară, dar protejată de un mediu favorabil Pierderea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prin unelte, foc 2) Descărcare prin sedentarism 3) Descărcare prin revoluția industrială 4) Descărcare prin automatizare Sec. XX Etapa biopozitivă Etapa bionegativă 3. Factorii de sanogeneză Prin factorii de sanogeneză se înțelege totalitatea factorilor, individuali sau de grup, endogeni sau exogeni în raport cu persoana, precum și a condițiilor circumstanțiale care produc, mențin și promovează evoluția stării de sănătate mintală a individului sau a grupelor comunitar-umane de indivizi. Factorii de sanogeneză sunt corelați cu factorii de protecție a stării de sănătate mintală, individuală sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
protecție sunt legați de constituția bio-psihică, de temperamentul și tipul caracterial ale individului, de ereditate, de capacitatea acestuia de a asimila noul și de a se adapta la mediul ambiant, fizic și social. Factorii sanogenetici sunt în primul rând factori exogeni, care pun în mișcare anumite situații circumstanțiale în producerea stării de sănătate mintală. După cum vom vedea, același lucru se poate spune și în cazul factorilor morbigenetici și al factorilor de risc ai stării de sănătate mintală. Caracteristica factorilor sanogenetici este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o clasificare sistematică a factorilor de sanogeneză, precum și a circumstanțelor pozitive și negative în ceea ce privește raportul acestora cu starea de sănătate mintală. Pentru autorii mai sus citați, se disting trei grupe de factori cu valoare sanogenetică, și anume: a) factorii ecologici exogeni, reprezentați prin: factori meteo-climatici; factori demografici; factori de morbiditate; b) factorii socio-economico-culturali exogeni, reprezentați prin: habitat; mediul familial; nivelul cultural, educația, tradițiile, valorile, religia, învățământul; factori profesionali; factori economici; factori sociali; c) factorii psihologici endogeni, reprezentați prin: constituție, ereditate, temperament
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în ceea ce privește raportul acestora cu starea de sănătate mintală. Pentru autorii mai sus citați, se disting trei grupe de factori cu valoare sanogenetică, și anume: a) factorii ecologici exogeni, reprezentați prin: factori meteo-climatici; factori demografici; factori de morbiditate; b) factorii socio-economico-culturali exogeni, reprezentați prin: habitat; mediul familial; nivelul cultural, educația, tradițiile, valorile, religia, învățământul; factori profesionali; factori economici; factori sociali; c) factorii psihologici endogeni, reprezentați prin: constituție, ereditate, temperament, caracter; comportament; factori patogeni variați. În ceea ce privește factorii circumstanțiali, aceiași autori menționează două grupe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
următor: un răspuns la un traumatism sau la o acțiune exercitată din exteriorul persoanei; ceea ce urmează în caz de eșec sau de abreacție insuficientă. În sfera psihiatriei și a psihoigienei, conceptul de reacție apare în relație cu următoarele cupluri antinomice: exogen/endogen; organic/funcțional; somatogen/psihogen. Reacția nu este însă, în totalitatea ei, nici un fenomen exogen, nici o producție în întregime funcțională. Ea este separată, ca individualitate, de cuplurile antinomice enumerate. Orice reacție implică confruntarea dramatică dintre o ființă și realitatea externă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
urmează în caz de eșec sau de abreacție insuficientă. În sfera psihiatriei și a psihoigienei, conceptul de reacție apare în relație cu următoarele cupluri antinomice: exogen/endogen; organic/funcțional; somatogen/psihogen. Reacția nu este însă, în totalitatea ei, nici un fenomen exogen, nici o producție în întregime funcțională. Ea este separată, ca individualitate, de cuplurile antinomice enumerate. Orice reacție implică confruntarea dramatică dintre o ființă și realitatea externă. Un „joc cu doi actori”, în cadrul căruia este întotdeauna invitat un al „treilea”: terapeutul. În
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tip conflictual, pe când relația „terapeut-bolnav” este una reparatorie, de restaurare a stării de sănătate, de vindecare. Noțiunea de reacție în psihiatrie este în cea mai mare parte o creație a Școlii germane de psihiatrie. K. Bonhoeffer introduce noțiunea de reacție exogenă acută, care regrupează toate stările psihiatrice de origine organică. K. Jaspers stabilește trei criterii care definesc și caracterizează orice reacție la un eveniment psihotraumatizant: orice reacție are la originea ei o anumită cauză; conținutul reacției se află într-o relație
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
optimă pentru persoană. De aceasta depinde adaptarea individului la mediu, reacțiile sale față de evenimentele vieții trăite, legate de mediul fizic, social, cultural, familial, profesional-școlar. În general, sunt admise două categorii de factori care pot determina apariția unor tulburări afective: factorii exogeni, aparținând mediului extern, și factorii endogeni, intrapsihici, proprii subiectului. Factorii exogeni pot declanșa tulburări afective printr-o acțiune psihotraumatizantă ideo-afectivă de tip conflictual, ducând la apariția unor reacții individuale diferite ca intensitate, durată și importanță (H. Selye, J.E. McGrath, M.H.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sale față de evenimentele vieții trăite, legate de mediul fizic, social, cultural, familial, profesional-școlar. În general, sunt admise două categorii de factori care pot determina apariția unor tulburări afective: factorii exogeni, aparținând mediului extern, și factorii endogeni, intrapsihici, proprii subiectului. Factorii exogeni pot declanșa tulburări afective printr-o acțiune psihotraumatizantă ideo-afectivă de tip conflictual, ducând la apariția unor reacții individuale diferite ca intensitate, durată și importanță (H. Selye, J.E. McGrath, M.H. Appley și R. Trumbull, R.S. Lazarus, P. Bugard, W. Vogel, S.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
afective printr-o acțiune psihotraumatizantă ideo-afectivă de tip conflictual, ducând la apariția unor reacții individuale diferite ca intensitate, durată și importanță (H. Selye, J.E. McGrath, M.H. Appley și R. Trumbull, R.S. Lazarus, P. Bugard, W. Vogel, S. Raymonds). Factorii stresanți exogeni pot fi sociali, familiali, profesionali sau culturali, ducând la dificultăți de adaptare sau chiar la inadaptarea individului și la stări conflictuale. Factorii endogeni, individuali sau psihogeni, care pot determina tulburări afective, depind de un anumit teren psihobiologic individual, care în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a încordării psihice sau a solicitării emoțional-afective. 4. Psihoprofilaxia personalității Sistemul complex al personalității umane, structurat bio-psihosocial, în relație cu mediul fizic extern, social, familial, profesional-școlar, cultural, constituie unul dintre aspectele esențiale vizate de acțiunea de igienă mintală individuală. Factorii exogeni sau endogeni mai sus amintiți pot duce, în anumite circumstranțe, la perturbații ale sistemului personalității. Deosebit de vulnerabile sunt perioada copilăriei, adolescența, menopauza. În aceste condiții se pot dezvolta tulburări psihice variate, după cum urmează: stări psihopatice, nevroze infantile, tulburări de comportament
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dezvoltarea ortopsihică a individului într-un mediu familial, școlar și profesional adecvat, echilibrat, sanogenetic și protector. Aceste măsuri au un caracter medico-social și psihopedagogic bazat pe o concepție dinamică a personalității. Mediul extern poate acționa asupra personalității prin factorii săi exogeni, fie în sens sanogenetic, stimulând și dezvoltând sănătatea mintală, fie dimpotrivă, morbigenetic, în sensul deteriorării acesteia și apariției bolii psihice (P. Bugard, L. Levi, R.S. Lazarus, C. Enăchescu). Față de aceste aspecte de o mare varietate și complexitate, care invalidează individul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
PERSOANEI (INTERNĂ) ZONA DE LIBERTATE SOCIALĂ A COMPORTAMENTULUI PERSOANEI (EXTERN) CORESPONDEȚĂ PROCES DE ELIBERARE A PRESIUNIULOR ACUMULATE DE INDIVID CULTURA SPIRITUALĂ CREAȚIE ETOLOGIE PROIECȚIE RELAȚII (EFECTE) ACTIVITATE CIVILIZAȚIE MATERIALĂ CÂMPUL VOLIȚIONAL SFERA AXIOLOGICĂ A PERSONALITĂȚII CONFLICT CÂMPUL SUBIECTIV (IDEALUL) Factorii exogeni au valoare de motive. Acestea declanșează mobiluri individuale, ambele realizând o acțiune de tip motivațional din partea persoanei. În această situație, persoana va adopta o atitudine care va conta în deliberarea stărilor sale motivaționale. Pe baza deliberării, ea va lua o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din partea persoanei. În această situație, persoana va adopta o atitudine care va conta în deliberarea stărilor sale motivaționale. Pe baza deliberării, ea va lua o decizie, care înseamnă trecerea la acțiunea deschisă, în spațiul social, ca o reacție față de factorii exogeni ai realității externe cu care persoana a venit în contact. Din punct de vedere dinamic, se pot identifica trei câmpuri ale personalității: câmpul motivațional (motive + mobiluri); câmpul atitudinal sau zona discernământului, a deliberării; câmpul volițional (decizie + acțiune). Sensul desfășurării dinamice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dezechilibru a spiritului comunitar; - relații interpersonale tensionate; - conflicte intracomunitare; - creșterea frecvenței conduitelor antisociale de tip agresiv-delictual, manifestate ca violență; - slăbirea coeziunii interne a grupului comunitar-uman, a spiritului gregar; - limitarea considerabilă a libertății comportamentale; b) factori morbigenetici de ordin extracomunitar sau exogeni, reprezentați prin: - conflicte psihosociale; - schimbări sociale; - factori socio-demografici (creșterea populațională, marginalizarea socială a unor indivizi sau subgrupuri, intrarea unor grupe populaționale străine în comunitatea umană); - factori economici; - schimbări culturale, morale, crize axiologice; - schimbări profesionale, șomaj; - schimbări rapide și profunde ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la frontiera dintre normal și patologic (J. Hochman, Cl. Koechlin, M. Reitter). Acestea reprezintă forma psihosocială a conduitelor de tip comportamental psihopatic sau tulburări de conduită caracteriopatice. Sociopatiile nu trebuie privite ca boli, ci ca devianțe comportamentale datorate unor cauze exogene diferite: frustrări afective, carențe educaționale, familii dezorganizate, imitația unor modele negative, conduite antisociale imitate ca urmare a contactului cu indivizi delincvenți, asocierea cu grupurile de tineri delincvenți, lipsa de control și dezinteresul părinților sau al educatorilor. De regulă, sociopații se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sugestibilitate crescută fără controlul responsabilității pentru acțiunile întreprinse; c) agresivitate, exprimată prin conduite de violență, acte impulsive, sadism, suicid, omucidere, clastromanie, furt etc. 2. Stările depresive Stările depresive colective sau socio-depresiile sunt tulburări psihosociale care se datorează unor factori morbigenetici exogeni cu acțiune prelungită și care, prin aceasta, produc o epuizare psihică cu repercusiuni asupra stării de spirit, conduitelor, acțiunilor, o stare de descurajare și dezertare, retragere și izolare, renunțare la proiecte. Aceste aspecte specifice societăților dezvoltate sau în curs de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihică, la fel ca devianța și sociopatia, se definește în raport cu starea de normalitate. Boala psihică este anormalitatea clinică produsă fie de o tulburare somatică (leziuni organice cerebrale), fie de o tulburare psihică primară, de natură endogenă, sau de un conflict exogen. Devianța este anormalitatea comportamentului produsă prin devieri sau abateri de la normele de conduită socială impuse de modelul socio-cultural și moral, având ca urmare acte antisociale. Sociopatia este o anormalitate a personalității socio-morale a individului, care reprezintă condiția sau terenul favorabil
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe rând cele două forme de agresivitate: autoagresivitatea suicidară și heteroagresivitatea criminală. Suicidul Suicidul este actul de autoagresivitate prin care un individ își produce moartea, determinat de motivații și motive fie de ordin endogen, psihogen (suicidul endogen), fie de ordin exogen, legate de conflicte sau alte cauze externe (suicidul reactiv). K.A. Menninger observă în cazul suicidului intrarea în acțiune a trei grupe de pulsiuni agresive: dorința de a muri (to wish to die), dorința de a omorî (to wish to
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
masă. La fel, suicidul apare ca o „soluție” absurdă de ieșire dintr-o situație-limită sau legat de onoare (Tukidides, J. Starobinski, E.D. Dodds). Din punct de vedere medico-psihologic și medico-psihiatric, distingem două forme de suicid: suicidul endogen patologic și suicidul exogen reactiv. Trebuie făcută precizarea că, deși unii consideră suicidul patologic în totalitatea sa, căutând să găsească cauze psihiatrice în orice caz întâlnit, cercetările noastre au demonstrat că numai în 15-20% din cazurile de suicid se poate incrimina o cauză patologică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]