184 matches
-
într-o istorie de descompunere imperială, aceea a Imperiului otoman, și de afirmare a două noi forme de expansiune rivale: hegemonismul rus și hegemonismul occidental. Ideologia revoluționară franceză, care este în același timp universală, asimilatoare și eliberatoare, contribuie la mascarea expansionismului sau la prezentarea acceptabilă a acestui expansionism purtător al unui mesaj pe care fiecare îl consideră eliberator. Dificultatea determinărilor care scapă participanților locali este aceea că inauguralul unei identități naționale care tinde să se afirme într-o politică și o
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a Imperiului otoman, și de afirmare a două noi forme de expansiune rivale: hegemonismul rus și hegemonismul occidental. Ideologia revoluționară franceză, care este în același timp universală, asimilatoare și eliberatoare, contribuie la mascarea expansionismului sau la prezentarea acceptabilă a acestui expansionism purtător al unui mesaj pe care fiecare îl consideră eliberator. Dificultatea determinărilor care scapă participanților locali este aceea că inauguralul unei identități naționale care tinde să se afirme într-o politică și o luptă pentru independență este adesea luat în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
centrul mișcării electorale, cu prilejul reorganizării Principatelor, la un an după tratatul de la Paris (30 martie 1856) care a pus capăt războiului Crimeei. Coaliția Franței, Marii Britanii, Austriei și a Sardiniei, care a intervenit pe lîngă turci împotriva rușilor, a blocat expansionismul panslav în Balcani. Înfrîngerea țarului la capătul unui război de doi ani este sancționată prin încheierea protectoratului pe care 1-a exercitat asupra Principatelor. Înfrîngerea, tragică pentru Rusia care pierde aproape 500.000 oameni, antrenează un asediu în Balcani la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu prioritate pe proprietarii unguri. Acesta ar fi mijlocul ocolit prin care ar fi fost distrusă baza materială a comunităților calviniste și luterane, care ar fi fost astfel private de resurse. De partea sa, Bucureștiul vede în aceste Biserici avanposturile expansionismului și prozelitismului antiromânesc. În curînd, un nou motiv de plîngere se adaugă acestor prime demersuri: politica asimilaționistă a educației naționale practicată de liberali. Miza implică, prin urmare, simultan pămîntul, credința religioasă și limba maternă. Replica Bucureștiului, sub forma unui lung
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
constituție, să se revină la denumirea din perioada sovietică, aceea de „limbă moldovenească”. În 1996, o încercare a președintelui Mircea Snegur de schimbare a numelui limbii oficiale în „română” a fost respinsă de Parlamentul moldovenesc, sub motivul că ar încuraja expansionismul românesc. În 2002, o încercare a guvernului de la Chișinău de a acorda limbii ruse statutul de a doua limbă oficială și de obiect obligatoriu de studiu în școli a provocat un val de indignare populară în capitală și în numeroase
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de către celălalt am mai pomenit-o) pune problema independenței de gândire și de apreciere a acestora, precum și a comandamentelor politice și intereselor materiale cărora li se supun. Fundamentaliștii moldovenismului se întrec și în a acuza pe susținătorii cauzei românești de expansionism și de șovinism și de a-i numi „românomari”. Istoricii români sunt acuzați de a exagera virtuțile poporului român și de a falsifica istoria în propriul lor înțeles. „De te-apuci să citești mai cu luare aminte o carte de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
destroying the Ottoman Empire. În Europe, this failure led not only to the growth în prestige of Catherine ÎI, but mainly to the loss for Great Britain, at least în the near future, of an effective opposition to the Russian expansionism. Or, the first victim was Poland, its disappearance being the decisive hit for the political and territorial status-quo principle sustained by William Pitt, principle on which he attempted to fundament the European peace. Over the next period of time, the
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ucide pentru creștini. În acest text, unde este prezentă și referința la brutalitatea spectacolelor cu gladiatorii, se poate constata legătura dintre abținerea de la sângele animalelor și de la vărsarea sângelui omenesc. Criticând credințele religioase romane, disprețuia gloria imperialismului roman al cărui expansionism era marcat de o istorie continuă de masacre, distrugeri și de edificări pe moartea altora ori de subjugare a altor popoare, atitudini contrare faimoasei păci romane. În Octavianus, 37, 1-6, idealurilor și modelelor eroice ale culturii romane, le contrapune imaginea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pe care orice creștin trebuie să o aibă pentru a observa preceptele Domnului. Unica motivație a conștiinței este de a vedea cum a acționat omul în fața lui Dumnezeu și nu a autorității civile. În In Danielem, IV, 9, 2, critică expansionismul militar al Imperiului roman care adunându-i pe cei mai buni bărbați din toate popoarele, îi recrutează în armata sa oferindu-le cunoscuta cetățenie romană. Toate acestea sunt văzute ca o falsificare satanică și idolatrică a chemării pe care Dumnezeu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sociale și politice, în opinia lui Marx, această contribuție a fost cauzată mai ales de legile interne de mișcare ale sistemului capitalist de producție. Unele dintre cele mai izbitoare fragmente din lucrările lui Marx și ale lui Engels subliniază logica expansionismului, care este specifică și pentru capitalismul modern. Esența capitalismului este "a te strădui să dărâmi orice barieră din calea interacțiunii", "a cuceri întreaga lume pentru a o transforma în piață" și a anihila tirania distanței prin "reducerea la minim a
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care plutește asupra noastră este deopotrivă difuză, incertă și inedită. Este difuză pentru că nu există nici cristalizare, nici amplificare progresivă a amenințării, spre deosebire de perioada 1935-1939 (și chiar și atunci, mulți observatori cu reputație de vizionari nu au crezut nici în expansionismul nazist, nici în posibilitatea unui război). Este incertă pentru că nu putem estima realitatea, gravitatea, probabilitatea, improbabilitatea, iminența pericolului aservirii sau conflictului nuclear, ca să nu mai vorbim de pericolele care țin de evenimente aleatorii care ar putea avea loc în URSS
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
eliberării lor. Promisiunea salvării terestre, garantată de "socialismul științific", a implantat aparatul totalitar, s-a impregnat în naționalism, a adus noua servitute. Violența culturicidă a procesului de europenizare a lumii a generat un contra-curent de fanatism integrist. Naționalismele, integrismele, revoluționarismele, expansionismele și hegemonismele se dezlănțuie, se combină, se combat, avînd în comun doar ura față de toleranță și satisfacția de a lovi nepedepsite în moalele pîntece european. Totul este în criză în criza planetară, alcătuită din conjugarea unei miriade de crize, economice
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sau de predeterminații biologice; dimpotrivă, migrarea dinspre organic spre artificial, și invers, este un proces dătător de sens existenței umane, în toate dimensiunile acesteia, de cele sociale la cele etice. Acest lucru nu trebuie însă confundat cu o absolutizare a expansionismului tehnologic sau a funcționismului mecanologic pentru manifestarea condiției umane. Mai degrabă avem de-a face cu „slăbirea” și relativizarea conceptelor cu care operăm în moduri moderate, căci exagerarea acestor procese poate cădea ea însăși în absolutism. Esențializarea reducționismului, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Criza economică - între conspirație planetară și eveniment social obiectiv", în Revista Dilema Veche, nr. 597/ 23-29 iulie 2015. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Despre lege ca fundament al democrației", în Revista Dilema Veche, www.dilemaveche.ro, 16 iunie 2015. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Expansionismul monetar american", în Revista Dilema Veche, nr. 386/ 7-13 iulie 2011. Chirițescu, Dorel Dumitru, Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European, Iași, 2015. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Foamea ca destin colectiv", în Revista Dilema Veche, nr. 539/12-18
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
de cuvinte!) a lui George F. Kennan, din 22 februarie. Kennan ajunsese la concluzia că Uniunea Sovietică, la fel ca și predecesoarea ei, Rusia, este o putere expansionistă. Kennan a arătat că ideologia comunistă era doar o acoperire pentru tradiționalul expansionism rus, deși el avertiza că această ideologie joacă un rol major în legitimarea internă a conducătorilor sovietici. Kennan a completat golul conceptual al administrației americane: el nu a comparat politica sovietică nici cu comportamentul unei mari puteri tradiționale (cum a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
lui Kennan în momentul în care guvernul sovietic a intervenit în criza din Iran (februarie - martie 1946) și cînd, în august 1946, Stalin a cerut modificarea tra-tatului de la Montreux, care reglementa accesul prin strîm-toarea Dardanele. Uniunea Sovietică își etala fățiș expansionismul. De altfel, victoria republicanilor în Congres a intensificat presiunea internă pentru o schimbare de politică. Noua politică, formulată în a treia fază, a fost cea de îngrădire. Pe 21 februarie 1947, Marea Britanie a anunțat administrația americană că va înceta acordarea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
va retrage trupele din cauza lipsei resurselor. Marea Britanie a renunțat să mai fie o superputere și Statele Unite au fost lăsate să-i ia locul în estul Mediteranei. Ceea ce au și făcut. Rezistența greacă a fost considerată ca un nou val al expansionismului comunist, chiar dacă acum istoricii războiului rece admit că Stalin de fapt nu i-a încurajat (Loth 1983; Yergin 1978: 288 și urm.; Gaddis 1972: 355). Dacă Europa liberă se putea înspăimînta de efectele căderii Greciei și Turciei (un alt exemplu
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Kennan 1951: 119) ÎNGRĂDIREA: CONCEPȚIA POLITICĂ A LUI KENNAN Concepția lui George F. Kennan se bazează pe o analiză specifică a politicii externe sovietice, a tradițiilor, ideologiei, scopurilor și mijloacelor sale. El propune o politică care să țină în frîu expansionismul sovietic, cum ar fi de exemplu inducerea schimbării în propria țară (vezi Gaddis 1982: 25-53 pentru conceptele pe care se bazează următoarea secțiune). Analiza politicii externe sovietice Pentru a găsi un fundament geopolitic al înțelegerii comportamentului sovietic în politica externă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
dușmanul trebuie valorificată, fie prin exacerbarea conflictelor interne și intraca-pitaliste, fie prin ajutarea tuturor forțelor progresiste (adică antiimperialiste). De asemenea, scopurile politicii externe sovietice reflectau rolul mai degrabă tactic, decît fundamental, al ideologiei. Principalul scop era într-adevăr, potrivit lui Kennan, expansionismul. Însă, acest expansionism era considerat în continuarea tradiției imperialiste țariste și era înțeles ca o încercare de a crea zone de securitate și sfere de influență politică dependente de URSS. Expansiunea militară nu era un scop în sine, ci în
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fie prin exacerbarea conflictelor interne și intraca-pitaliste, fie prin ajutarea tuturor forțelor progresiste (adică antiimperialiste). De asemenea, scopurile politicii externe sovietice reflectau rolul mai degrabă tactic, decît fundamental, al ideologiei. Principalul scop era într-adevăr, potrivit lui Kennan, expansionismul. Însă, acest expansionism era considerat în continuarea tradiției imperialiste țariste și era înțeles ca o încercare de a crea zone de securitate și sfere de influență politică dependente de URSS. Expansiunea militară nu era un scop în sine, ci în cel mai bun
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
succesului politicii externe americane, aceasta trebuia concepută în trei etape, aplicînd mai întîi o presiune externă, cu scopul de a provoca în cele din urmă schimbarea din interior (Gaddis 1978). Prioritatea majoră era recîștigarea încrederii acelor state afectate direct de expansionismul (politic) sovietic. Aceasta se putea realiza prin întărirea financiară și econo-mică a potențialilor aliați. În plus, Statele Unite puteau încerca să sustragă aceste țări influenței sovietice exploatînd dezbinările din interiorul socialismului, precum și naționalismul antisovietic. În a doua etapă, Statele Unite trebuiau să
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care le percepea, fără a ține seama de responsabilitățile sale ideologice asumate. Cu toate limitările și excepțiile sale, este coexistența pașnică doar o imagine în oglindă a politicii îngrădirii? La nivel psihologic, ambele presupuneau că forța care provoacă războiul este expansionismul adversarului. La nivelul politicii externe, ambele își concepeau politica în termeni de limitare a conflictelor. Astfel, ele acceptau în general sferele de influență ale celeilalte părți (și de facto doctrinele Brejnev și Monroe) și doar ocazional, dacă riscul era limitat
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
lipsită de conținut făceau ca destinderea să constituie un risc mai mare pentru URSS. El a numit aceasta un "pariu istoric" (1982: 243). Destinderea, așa cum o vedea Kissinger, poate fi cel mai bine caracterizată ca un "efort de a rezista expansionismului și de a lăsa deschisă posibilitatea evoluției istorice - de fapt, de a îmbina analiza și strategia conservatorilor cu tactica liberalilor" (Kissinger 1982: 240). Conexarea și aplicațiile ei Kissinger descrie, în relațiile internaționale contemporane, o balanță multidimensională a puterii. Resursele de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mai multe teorii concurente, dar având totodată și un grad ridicat de complementaritate (McCauley: 1999, 42-43). Acestea pot fi subsumate unei grile explicativ-interpretative sinoptice, alcătuită din trei teze fundamentale. Prima, cea tradiționalistă sau ortodoxă, afirmă că responsabilitatea declanșării conflictului aparține expansionismului agresiv și ideologic orientat al Moscovei, care ar fi urmărit în permanență, printr-o largă gamă de mijloace, dominația mondială. Invers, revizioniștii afirmă că Uniunea Sovietică postbelică suferise pierderi economice, umane sau logistice enorme care ar fi constrâns-o să
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ca o continuare agresivă pe filieră economică a anticomunistei "doctrine Truman" prin care fuseseră puse bazele politicii de "containment" care echivala cu neprecupețirea nici unui efort în vederea limitării extinderii globale a comunismului planul ar fi reprezentat astfel "un document programatic al expansionismului american" a cărui emergență ar fi oglindit "tendința oligarhiei financiare din S.U.A. de a soluționa dificultățile economice și politice care au apărut în fața imperialismului american după ce-l de-al Doilea Război Mondial" (Haloșa: 1963, 14). Cel mai probabil, Moscova a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]