196 matches
-
bine dispus, venise atunci să-l ia pe Fănuș la hipodrom. Cursele de cai erau pasiunea lui cea mai mare, urmărit de ea și la Paris, unde și-a cultivat-o în voie de prin anii '80, când s-a expatriat. În vremea de care vorbesc scria poezii și teatru, piese pentru luminarea poporului jucate în căminele culturale de pe întinsul patriei. Venise deci să-l ia pe Fănuș la hipodrom și ne luă și pe noi, cei care ne aflasem atunci
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
În ce mă privește, declar greva foamei pînă la eliberarea lui Cezar Mititelu." (v. Ierunca, 1997, p. 133) Consecințele acțiunii sale de solidaritate civică nu se lasă așteptate. În același an, Monciu-Sudinski este împins să părăsească țara; în consecință, se expatriază în Suedia, la Stockholm. Citată de Mihai Pelin, fișa de Securitate a scriitorului emigrat îl prezintă în continuare ca pe un potențial pericol la adresa regimului Ceaușescu și a statului comunist: "«Fiind fără ocupație și cu o situație materială precară, poate
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
utilizări mult mai mărginite. G. Călinescu nu ne pune la dispoziție răspunsuri sintetice în judecarea literaturii române în ansamblu sau în particular, nu o plasează în raport cu cea europeană. Vinea e un cosmopolit, Sadoveanu un localist. Tzara, Voronca și Fundoianu se expatriază. Vulcănescu, Rădulescu-Motru, Noica se concentrează pe filozofia ce se poate deduce din limba și mentalitatea națională. Al. Popescu i-a consacrat recent într-o editură britanică de vîrf o monografie de admirabilă rigoare și erudiție lui Petre }uțea: dar nici
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
anume tendințe de apropiere de mentalitățile anilor '40, mai ales către sfîrșitul carierei lor. La rîndul lor, tinerii critici de atunci (un Manolescu, un Zamfir, un Grigurcu, în nu mai mică măsură valorosul grup sincronic de comparatiști care s-a expatriat în jurul lui 1970) erau mai convinși decît poeții și prozatorii vremii de importanța unei joncțiuni cu momentul 1947 și cu supraviețuitorii acestuia. Să deschid o nouă paranteză. De fapt nu era chiar atît de ușor să te alipești tradiției antebelice
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
nu v-ați temut că veți dispărea ca scriitor? - Nevoia de eliberare a fost mai puternică. Romancierul John Cheever, cu care eram bun prieten și care m-a ajutat să fug, m-a întrebat: îți dai seama că, dacă te expatriezi, s-ar putea să nu poți scrie literar în engleză? N-au reușit decît trei străini înaintea ta: Conrad, Nabokov, Ayn Rand. De unde știi că ești tu al patrulea? (această convorbire e evocată în Întoarcerea, care va apare, curînd, sper
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
păcate, nici amicul cu pricina nu e autorul bietului catren, așa că trocul va degenera, în scurt timp, într-un scandal de plagiat cu teribile implicații morale. E motivul pentru care plastograful prins - și, pe cale de consecință, negustorul necinstit - se va expatria în Georgia sub pretext, ce-i drept, academic. De aici pornește, cu adevărat, întregul roman. Obsesia nevindecată a acestui act gratuit oferă, spre ultimele capitole, scene - cum pe bună dreptate remarcă Doris Mironescu - de onirism pursânge, în care actanții capătă
Cruzimi în Georgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7590_a_8915]
-
experiența vreuneia din somitățile medicinii noastre. Dar nu e deloc exclus să ajungă să aibă. Evident, îi rămâne șansa de a merge la Viena. Dar dacă nu va mai fi nimic peste câțiva ani? Și oare e normal să ne expatriem de câte ori ne îmbolnăvim, fiindcă medicii care ne-ar fi putut consulta cu toată știința acumulată de-a lungul vremii s-ar afla nu la spital, ci la grădiniță, așteptându-și nepoții ca să-i conducă acasă? Numai o minte infantilă poate
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
28 decembrie 1940, când mă aflam într-o după-amiază în camera sa de lucru, ca să-mi iau rămas bun, încredințat că voi părăsi în curând țara, gonit de regimul legionar. Unsprezece luni mai târziu, în perioada când renunțasem să mă expatriez și-mi făcusem din nou apariția la Lovinescu, acesta notează, la 28 noiembrie 1941, într-o vineri, că m-am prezentat,cu un exmplar ca să-mi dea un autograf, solicitându-i totodată unul de lux. Nu rezultă cu ce exemplar
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
unui psihiatru competent care să-i restituie amabilei realități curarisiți, senini, apți, în fine să îmțeleagă că pe această vale a plângerii se construiesc vile de toată frumusețea. Nu divulg motivele, dar în zilele noastre Caragiale nu s-ar mai expatria la Berlin, iar dacă ar scrie acum, i s-ar replica din nou: Tot obraznic ai rămas, nene Iancule''.
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
aceștia nu sînt elevi, studenți ori pensionari, ci oameni în floarea vîrstei, nucleul creator al societății. Dacă forța de muncă a României nu depășește cifra de 10 milioane de oameni, înseamnă că aproximativ a treia parte din ea s-a expatriat. Finanțele țării asigură supraviețuirea economică mai ales datorită valutei pe care expatriații o trimit în țară, ca și unei părți din fondurile nerambursabile oferite de Bruxelles. Am spus "a unei părți", deoarece o altă parte a acestor fonduri, substanțială, se
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
A considera, deci, aceste Caiete ale lui Cioran și un jurnal discontinuu nu mi se pare deloc o exagerație. E suficient să spun că din lectură fie și a primului volum din Caiete realizezi ce suflet chinuit a fost filosoful expatriat la Paris. Era un om bolnav pînă la extenuare. Pe lînga insomniile sale cronice, care îl aduceau la exasperare, suferea, șase luni pe an, de un guturai rebel, era bolnav acut de stomac plus intestine și îl chinuia un reumatism
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
un mediu care o respinge de la bun început (accentul - care o dă de gol în permanență, obtuzitatea londonezilor plini de prejudecăți și de principii, statutul ei de "refugiat politic "dintr-o fostă țară comunistă și teama de a nu fi expatriată împreună cu fetița ei, Valeria), Hermina face figură de femeie voluntară și hotărâtă să reușească (gen eroina din filmul Erin Brokovich, pe care autoarea chiar o menționează la un moment dat). Descoperă o lume fascinantă în care se aventurează "on her
Povestea unor experiențe by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/14619_a_15944]
-
ca profesor de fizică la Constanța. În tinerețe, semăna la înfățișare perfect cu Alain Delon (și seamănă și în prezent, cu Alain Delon cel de astăzi), astfel încât n-a dus niciodată lipsă de succes la femei. În 1968, s-a expatriat căsătorindu-se cu o elvețiancă (de limbă franceză), Christiane, și stabilindu-se la Geneva. În capitala Elveției a practicat în primii ani meserii dintre cele mai pitorești: frizer de câini, lucrător la pompele funebre etc. În 1998 s-a întors
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
care aveau să apară abia după '89 și după moartea sa. Știai că avea literatură de sertar? Cum o evaluezi azi în contextul volumelor apărute după '89? V.N.: Acuma să ținem seama că era vorba de o perioadă când eram expatriat, nu? N-aveam cum să știu mare lucru. Gary făcea uneori aluzii foarte discrete la literatura lui de sertar în corespondeență. Apoi am citit mai ales Adio Europa, imediat după 1990 într-un manuscris pe care mi l-a dat
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
iubite în secret. Eça de Queirós a îmbrățișat cariera diplomatică, petrecîndu- și viața mai mult în străinătate; ultimii ani i-a trăit la Paris, în lumea cosmopolită a capitalei franceze, și a vizitat Portugalia doar ocazional. Iar Caragiale se va expatria, pur și simplu, sfîrșindu-și zilele la Berlin și dînd astfel o coloratură intensă și neechivocă reputației sale de „înstrăinat”. Mai interesantă decît biografia celor doi rămîne opera lor literară. Născuți amîndoi la mijlocul secolului al XlXlea, sub zodie romantică, au avut
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
lui Tudor Vianu, Mihai Pop și Al. Rosetti. Prima sa carte, Fragmente despre cuvinte (1968), impune deodată un eseist strălucitor și non-conformist: pe pretext lingvistic, se efectua aici o incizie adîncă în conștiința culturală a momentului. Toma Pavel s-a expatriat în Franța în vara anului 1969. După doi ani, în 1971, își susținea deja teza de doctorat la Universitatea din Paris sub îndrumarea lui A. J. Greimas. Devine apoi profesor la Departamentul de Lingvistică al Universității din Ottawa (1971), unde
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
și analizele interesante și „docte”, făcute de cunoscuții și celebrii cunoscători ai operei dostoievskiene. Care, e drept, a fost relativ prost cercetată și înțeleasă de exegeza apuseană, excepția revenind pe seama câtorva, puțini, printre care, cu siguranță, se numără filosofii ruși expatriați la Paris. Un secol aproape, până spre cel de-al doilea război mondial, atenția analiștilor, la noi și în Apus, se îndrepta cu precădere spre figurile, altfel imperiale, incontestabile, ale unor Tolstoi sau Turgheniev. Mai nou, A.P. Cehov. Alături de supratema
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
stat comunist, "în care axa culturală oficială a fost reprezentată de exact forme și mentalități literare pe care avangardiștii le-au disprețuit dintotdeuna". Dar izolat și față de comilitonii săi întru suprarealism, după ce Gherasim Luca, Trost și Paul Păun s-au expatriat, iar Virgil Teodorescu s-a descalificat, încălcîndu-și principiile inițiale, pe calea unui oportunism lamentabil. Poate că "destinul trist" al poetului ("deși Gellu Naum se considera un fericit"!) să fi constituit, compensator, o șansă a cristalizării existenței sale în direcția transpunerii
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15449_a_16774]
-
posibilitatea revenirii periodice în locurile natale. împinși de suferințe, de mizeria generalizată de marginalizarea căreia îi căzuseră victime, mulți au emigrat; foarte puțini dintre cei aflați în situația lui Paul Cornea au rămas pe loc, neclintiți; imensa majoritate s-a expatriat, salvîndu-se individual, dar penalizînd grav țara de origine. Profesorul de la Universitatea din București face parte din acel eroic dernier carré ce a rezistat tuturor dificultăților, trăind în România, pentru a sluji cultura română pînă la capăt. Din nefericire, mai există
Profil și efigie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12352_a_13677]
-
său. Trăim vremuri ciudate în America. Căutăm ceva care să poată fi atacat. Cartea se vinde bine. Și știi că te susținem cu următorul contract, indiferent ce se întâmplă cu ăsta. La sosirea în Roma, Weber era pregătit să se expatrieze. Resentimentele lăsaseră locul îndoielii: poate că recenzia din Times nu era un plagiat, ci doar rezultatul coroborării independente. Ideea îi strică dispoziția turistică. În cea de-a doua noapte, în Siena, se certase cu Sylvie. Nu se certase; se luptase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pietonal. Arăta atât de mizerabil încât nu m-am putut abține să nu-mi fie milă de el. * * * Aranjasem cu Tom să ne întâlnim într-un pub irlandez din sud, Freedom Arms, unul din principalele locuri de întâlnire pentru irlandezii expatriați din Londra. Sâmbătă seară petrecerea se revărsa în stradă. Geamurile, împodobite decorativ cu panglici aurii care declarau „Cele mai bune scoici din Londra“ și „Bere brună și plăcinte“, abia puteau stâpâni zgomotul. Am deschis ușa cât să mă strecor înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
dar era încîntat de frenezia lui ideologică, așa de absentă la alții. - Am să mai stau un an, doi în România, unde nu pot săgîndesc liber, până îmi mărit surorile și plasez pe mătușa la vreun cumnat, și apoi mă expatriez. Mă duc în Franța. Felix îi mărturisi că și el avea de gând să plece la Paris, pentru a-și desăvârși studiile, dar că simțea ca o datorie de onoare să se întoarcă apoi în țară, spre a contribui la
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de ctitorie colectivă a mai multor cetăți grupate în preajma unui sanctuar. Când diversitatea cetăților grecești se stinge și apar Filip și fiul său Alexandru ca să alcătuiască o națiune uniformă, se stinge și puterea fecundă a spiritului de a se putea expatria și crea, de fiecare dată, o nouă patrie a spiritului. Grecii mai fac și azi colonii, dar nu mai pot pune fundațiile unei colonizări spirituale. Poporul evreu a avut șansa - sau destinul - să se poată constant propaga: începând din vechime
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Îmi amintesc pătura imensă cu care fusese acoperit cadavrul fetiței, și care se udase imediat, și pe cei doi paznici, Berfuche, un ins scund cu urechi de porc sălbatic, acoperite de păr, și Grosspeil, un alsacian a cărui familie se expatriase cu patruzeci de ani în urmă, care îl supravegheau din apropierea malului. Un pic mai în spate venea flăcăul Brăchut, un voinic burtos, cu părul țeapăn ca o mătură, care-și mototolea vesta neștiind ce trebuia să facă, să plece sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Manea“ ca fiind un gest de reparație intelectuală și literară. „Norman Manea a lipsit în mod straniu din literatura din care nu ar fi trebuit să lipsească. Este o întoarcere dificilă din cauza noastră, deoarece Manea a fost obligat să se expatrieze. A fost o întoarcere comparabilă cu trauma expatrierii“, a mai spus Cernat. Criticul a opinat și că „opera lui Norman Manea crește dintr-o rană care este și a culturii române“. Nu în ultimul rând, cărțile lui Manea ar trebui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]