592 matches
-
performanță și motivație: "efectele motivației asupra performanței sunt dependente de nivelul abilităților muncitorului, iar relația dintre abilitatea și performanță este dependentă de motivația muncitorului" (Vroom, 1964/1995, p. 237). Formula performanței, performanța = f (abilitate x motivație), exprimă această relație. Teoria expectanței a fost dezvoltată de o serie de autori (Porter și Lawler, Graen, Wabba și House) prin clarificarea anumitor concepte: distincția între rezultatele principale și secundare, între valențe intrinseci și extrinseci, între expectanță de nivel I și nivel II. Porter și
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
f (abilitate x motivație), exprimă această relație. Teoria expectanței a fost dezvoltată de o serie de autori (Porter și Lawler, Graen, Wabba și House) prin clarificarea anumitor concepte: distincția între rezultatele principale și secundare, între valențe intrinseci și extrinseci, între expectanță de nivel I și nivel II. Porter și Lawler adaugă în ecuația motivației percepția rolurilor și feedback-ul dintre performanță și efort, modelul elaborat de Lawler fiind cea mai cunoscută schemă de dezvoltare a teoriei lui Vroom. 4.2.1
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Porter și Lawler adaugă în ecuația motivației percepția rolurilor și feedback-ul dintre performanță și efort, modelul elaborat de Lawler fiind cea mai cunoscută schemă de dezvoltare a teoriei lui Vroom. 4.2.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei expectanței O lungă perioadă teoria lui Vroom a fost văzută drept cea mai pro-ductivă soluție pentru motivarea angajaților. Aplicabilitatea postulatelor teoriei este însă mult diminuată de fundamentul teoretic specific alegerii raționale. Teoria afirmă că atunci când oamenii consideră că rezultatele lor nu
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
schimba de-a lungul timpului, ceea ce implică revizuirea periodică a procedurilor de salarizare. Teoria lui Vroom subliniază importanța personalizării recompenselor și conexarea lor directă cu performanța, pentru obținerea unui sistem de recompensare eficient. 4.2.2. Limite, critici, dezvoltări teoria expectanței Teoria expectanței este teoria de proces care a dominat cercetările privind motivația în muncă în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Wabba și House (1974) fac o trecere în revistă a principalelor variabile studiate prin schema expectanță valență
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a lungul timpului, ceea ce implică revizuirea periodică a procedurilor de salarizare. Teoria lui Vroom subliniază importanța personalizării recompenselor și conexarea lor directă cu performanța, pentru obținerea unui sistem de recompensare eficient. 4.2.2. Limite, critici, dezvoltări teoria expectanței Teoria expectanței este teoria de proces care a dominat cercetările privind motivația în muncă în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Wabba și House (1974) fac o trecere în revistă a principalelor variabile studiate prin schema expectanță valență instrumentalitate: efortul
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
teoria expectanței Teoria expectanței este teoria de proces care a dominat cercetările privind motivația în muncă în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Wabba și House (1974) fac o trecere în revistă a principalelor variabile studiate prin schema expectanță valență instrumentalitate: efortul, performanța în sarcină, satisfacția în muncă, motivarea angajaților, alegerea ocupației, recompensarea, leadership. Cei doi autori afirmă că predicțiile teoriei sunt în general susținute de cercetări, dar subliniază existența unor diferențe mari de la un studiu la altul în ceea ce privește
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sunt în general susținute de cercetări, dar subliniază existența unor diferențe mari de la un studiu la altul în ceea ce privește valoarea coeficienților validității predictive (de la 0.72 pentru satisfacția în muncă până la 0.11 pentru performanța în sarcină). Contribuțiile la dezvoltarea teoriei expectanței sunt sintetizate în tabelul 5. Tabelul 5. Dezvoltări teoretice întemeiate pe teoria expectanței (adaptare după Wabba și House, 1974, pp. 125-126). Autor Formula Caracterizare Porter și Lawler (1967) P = f (E x A x R) Performanța (P) este o funcție
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
un studiu la altul în ceea ce privește valoarea coeficienților validității predictive (de la 0.72 pentru satisfacția în muncă până la 0.11 pentru performanța în sarcină). Contribuțiile la dezvoltarea teoriei expectanței sunt sintetizate în tabelul 5. Tabelul 5. Dezvoltări teoretice întemeiate pe teoria expectanței (adaptare după Wabba și House, 1974, pp. 125-126). Autor Formula Caracterizare Porter și Lawler (1967) P = f (E x A x R) Performanța (P) este o funcție a efortului (E), a abilității (A) și a percepției rolului (R) Galbraith și
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
House (1971) M = IVb + E1 (IVa + Σn i=1 (E2i Evi) i = 1, ...n Motivația pentru muncă (M) este o funcție a valenței intrinseci asociată cu îndeplinirea sarcinii (IVa), a performanței în sarcină (IVb), a valenței extrinseci (Vi) și a expectanțelor corespondente (E2i Evi) Până în anii '90 cercetarea empirică ce urmărea testarea teoriei expectanței a avut proporții impresionante, fiind identificate 77 de studii care au avut acest obiect, în perioada 1990-1997 interesul scăzând semnificativ, fiind publicate doar zece studii (Ambrose și
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
n Motivația pentru muncă (M) este o funcție a valenței intrinseci asociată cu îndeplinirea sarcinii (IVa), a performanței în sarcină (IVb), a valenței extrinseci (Vi) și a expectanțelor corespondente (E2i Evi) Până în anii '90 cercetarea empirică ce urmărea testarea teoriei expectanței a avut proporții impresionante, fiind identificate 77 de studii care au avut acest obiect, în perioada 1990-1997 interesul scăzând semnificativ, fiind publicate doar zece studii (Ambrose și Kulik, 1999). Cei doi autori grupează cercetările întemeiate pe teoria expectanței în patru
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
testarea teoriei expectanței a avut proporții impresionante, fiind identificate 77 de studii care au avut acest obiect, în perioada 1990-1997 interesul scăzând semnificativ, fiind publicate doar zece studii (Ambrose și Kulik, 1999). Cei doi autori grupează cercetările întemeiate pe teoria expectanței în patru clase: cercetări ce folosesc teoria expectanței ca și cadru general de analiză a comportamentului angajaților, testarea teoriei, integrarea acesteia într-un model mai amplu de analiză și aplicarea utilității așteptate pentru examinarea erorilor în procesul de luare a
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
identificate 77 de studii care au avut acest obiect, în perioada 1990-1997 interesul scăzând semnificativ, fiind publicate doar zece studii (Ambrose și Kulik, 1999). Cei doi autori grupează cercetările întemeiate pe teoria expectanței în patru clase: cercetări ce folosesc teoria expectanței ca și cadru general de analiză a comportamentului angajaților, testarea teoriei, integrarea acesteia într-un model mai amplu de analiză și aplicarea utilității așteptate pentru examinarea erorilor în procesul de luare a deciziilor. Principalele limite ale modelului (Wabba și House
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
generează dificultăți de operaționalizare: cum adună un angajat valența unei prime (bonus financiar) cu valența mândriei că a îndeplinit o sarcină dificilă. Vroom în prefața la ediția republicată a lucrării Work Motivation critică numărul mare de studii întemeiate pe teoria expectanței despre a căror autori afirmă: "...au fost mai puțin conștienți de limitările teoriei decât am fost eu atunci când am creat-o (...) Rezervele mele față de această direcție a cercetării și reluctanța de a mă arunca în dezbatere au fost determinate de
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și datorită faptului că acest limbaj a fost împărtășit cu teoriile comportamentale ale alegerii, a format un pod peste care înțelegerea și rezultatele cercetării pot curge în ambele direcții. (Vroom, 1995, p. xviii) Vroom consideră că predicțiile întemeiate pe modelul expectanței sunt diminuate în principal datorită faptului că raționalitatea subiectivă este incompatibilă cu modul în care oamenii fac alegeri și procesează informația (deciziile umane sunt departe de a fi optimal normative). La acestea se adaugă importanța scăzută acordată motivației intrinseci și
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
este incompatibilă cu modul în care oamenii fac alegeri și procesează informația (deciziile umane sunt departe de a fi optimal normative). La acestea se adaugă importanța scăzută acordată motivației intrinseci și ignorarea diferențelor individuale în explicarea efortului. Dezvoltarea în teoria expectanței a conceptelor de valență și instru-mentalitate s-a realizat în direcția creșterea numărului variabilelor studiate și a complexității formulelor de calcul. Avându-și originea în teoria normativă, utilizarea modelelor matematice pentru anticiparea forței motivației muncii a fost principala direcție de
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a complexității formulelor de calcul. Avându-și originea în teoria normativă, utilizarea modelelor matematice pentru anticiparea forței motivației muncii a fost principala direcție de evoluție a acestui model teoretic. Diminuarea în ultimii douăzeci de ani a interesului cercetătorilor pentru teoria expectanței este explicată pe de o parte prin ajungerea la maturitate a teoriei, iar pe de alta parte prin limitele conceptuale și pragmatice. 4.3. Teoria caracteristicilor postului Modelul caracteristicilor postului, publicat în anul 1976 de J. R. Hackman și Greg
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
tipurile de motivație. Fig. 8. Continuumul autodeterminării (după Ryan și Deci, 2000, p. 237) Teoria autodeterminării este una dintre teoriile de referință ale motivației în muncă dezvoltate după anul 1990. Vroom (1964/1995), la treizeci de ani după publicarea teoriei expectanței, afirmă necesitatea reconsiderării conceptului de motivației intrinsecă în studiul comportamentului organizațional. 4.4.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei evaluării cognitive Teoria autodeterminării furnizează o serie de implicații ce pot fi valorificate îndeosebi în elaborarea strategiilor și politicilor de
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
motivației și a acțiunii curente pentru că ele nu există în prezent. Viitorul proiectat poate fi adus în prezent prin anticipare. Stările viitoare, fiind reprezentate cognitiv în prezent, sunt convertite în motivatori actuali și regulatori ai comportamentului. (Bandura, 1999, p. 27) Expectanța definită ca așteptarea ca un comportament să ducă la anumite rezultate este un concept cheie pe care Bandura l-a dezvoltat fără a cunoaște teoria lui Vroom (Latham, 2007). Între cele două teorii există diferențe conceptuale. Teoria expectanței afirmă că
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
p. 27) Expectanța definită ca așteptarea ca un comportament să ducă la anumite rezultate este un concept cheie pe care Bandura l-a dezvoltat fără a cunoaște teoria lui Vroom (Latham, 2007). Între cele două teorii există diferențe conceptuale. Teoria expectanței afirmă că motivația este determinată de așteptarea ca un efort să ducă la performanță care va determina la rândul ei rezultate mai mult sau mai puțin valorizate. Teoria social cognitivă afirmă că oamenii exclud repede un număr mare de opțiuni
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
determina la rândul ei rezultate mai mult sau mai puțin valorizate. Teoria social cognitivă afirmă că oamenii exclud repede un număr mare de opțiuni pe baza eficacității personale percepute, fără a face o analiză cost-beneficiu. Concluzia lui Bandura privind teoria expectanței este sugestivă: "Modelele raționale de luare a deciziei care exclud judecățile cu privire la eficacitate își sacrifică puterea explicativă și predictivă" (Bandura, 1999, 29). Și Latham (2007, p. 74) evidențiază delimitarea dintre cele două teorii: "Există o diferență importantă între credința în
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
după Bandura doar unul dintre factorii care determină performanța. Oamenii își evaluează capacitatea de a realiza activități provocatoare pe baza cunoștințelor, a abilităților și a strategiilor personale și mai puțin pe baza efortului pe care îl au de depus. Alături de expectanță un alt concept cheie al teoriei social cognitive este cel de auto-eficacitate, definit drept convingerea că sarcina poate fi îndeplinită la un anumit nivel de performanță. Eficacitatea personală presupune auto-evaluarea propriilor capacități, fiind o judecată cognitivă cu consecințe asupra motivației
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în anul 1990 volumul A theory of goal setting and task performance. Teoria stabilirii obiectivelor este una dintre teoriile de proces considerată în egală măsură validă și practică (Miner, 1984), dominând literatura de specialitate după publicarea de către Vroom a teoriei expectanței. Spre deosebire de celelalte teorii ale motivației, abordarea lui Locke și Latham nu este preocupată de diferențele individuale privind nevoile, dorințele sau instrumentalitatea percepută (Schneider, 1985, p. 557, după Latham, 2007, p. 60). Traducerea în limba română a termenului goal prin "obiectiv
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
intercorelate, un angajat poate urmări simultan mai multe obiective. Teoria stabilirii obiectivelor a determinat în literatura de specialitate cinci mari categorii de controverse (Latham, 2007): rolul feedback-ului, importanța deciziei de tip participativ în stabilirea obiectivelor, predicțiile bazate pe teoria expectanței, predicțiile bazate pe teoria controlului și eficacitatea relativă dintre cele două situații: recomandarea de tipul "fă tot ce îți stă în putere" versus stabilirea obiectivelor specifice. Cercetările asupra feedback-ului au urmărit stabilirea rolului acestuia: variabilă independentă sau mediator. Feedback
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
creșterea atașamentului față de obiectiv, variabilă esențială pentru obținerea performanței atunci când obiectivele sunt specifice și dificile. Propoziția predictivă a teoriei afirmă existența unei relații pozitive și liniare între nivelul de dificultate al unui obiectiv și nivelul performanței în muncă. Între teoria expectanței și cea a stabilirii obiectivelor există astfel o contradicție conceptuală. Prima teorie afirmă manifestarea unei relații liniare negative între nivelul de dificultate al obiectivelor și expectanța privind performanța în muncă, deoarece obiectivele mai grele sunt mai dificil de atins decât
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
între nivelul de dificultate al unui obiectiv și nivelul performanței în muncă. Între teoria expectanței și cea a stabilirii obiectivelor există astfel o contradicție conceptuală. Prima teorie afirmă manifestarea unei relații liniare negative între nivelul de dificultate al obiectivelor și expectanța privind performanța în muncă, deoarece obiectivele mai grele sunt mai dificil de atins decât cele ușoare. Contrar acestei relații, teoria expectanței postulează existența unei relații liniare pozitive între expectanța privind succesul și performanța asociată acestei expectanțe. Soluționarea acestei contradicții este
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]