98,675 matches
-
există așa ceva în Europa. Din acest motiv, într-o competiție, când te confrunți cu un asiatic trebuie să te aștepți măcar la perfecțiune tehnică. D.Av. Dar expresia, comunicarea, conținutul acesteia? Al.T. Sunt ani buni de când au căpătat o anume experiență în abordarea muzicii europene. Încep să devină expresivi. Sunt generații de tineri care au crescut de mici în spiritul muzicii europene; mulți s-au născut în Europa. În plus, sunt foarte deschiși cunoașterii. Am cântat în Japonia Sonata a 3
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
înțelege, în ruptul capului, de ce au soldații lor datoria să apere democrația în țări care, în mod evident, nu vor să audă de democrație. "America first" a fost sloganul dominant al ultimelor campanii electorale pentru Congres și Casa Albă. în urma experienței din Kosovo, americanii n-au pretins decât atât: dacă tot venim să scoatem castanele din foc, măcar nu ne trimiteți la închisoare! A echivala soldatul american cu polițistul român care fugărește cu jeepul bătrânele ce vând pepeni pe marginea șoselei
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
în ton, că într-un plan strict subiectiv mentalitatea și filosofia chineză i se par mai de neînțeles ca oricând - dar cu atât mai minunate. Trebuie spus că în toți acești ani el a călătorit și a avut ocazia unei experiențe personale a Orientului (chiar dacă, așa cum se mărturisește, oamenii întâlniți nu mai sunt chiar niște contemporani ai lui Lao). La capătul, provizoriu, cred, al acestor peregrinări, avem poate de-a face deja cu un taoist - cu unul încă nedeclarat, care își
O ediție nouă a Cărții despre Tao by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14814_a_16139]
-
atașată cauzei susținerii valorilor de substanțialitate ale culturii muzicale naționale. Pe această direcție, în seria "Muzica contemporană românească", o recentă producție discografică în variantă CD este dedicată ciclului integral al celor patru Simfonii de Cornel Țăranu. Ne este revelată o experiență de aproape trei decenii în domeniul genului de simfonie. Este, în adevăr, vorba despre o adevărată retrospectivă a simfonismului acestui temeinic creator, acestui temeinic gânditor în domeniul formelor, a mijloacelor; este un gânditor ce evaluează eficiența acestor mijloace în scopul
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
că Gică Popescu sau Dan Petrescu pot mai mult de 60 de minute? Hotărît lucru, îmbătrînit cu voie de la FRF, azil pentru reveniții din străinătate, lăsat la voia mîrlanilor ca Neaga (cum care, ăla cu scuipatul!), batjocorindu-și antrenorii cu experiență și dînd echipe mari pe mîna unor juni, fotbalul românesc nu mai există. Blaturile, cel puțin, îl țineau în viață. Aveam despre ce vorbi. Fără blaturi, cum ziceam, nu mai are nici sare, nici piper.
Fotbal fără blaturi by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14836_a_16161]
-
bun sfîrșit, fratele derbedeu trebuie să se transforme urgent (în 9 zile) într-o copie a fratelui stilat și decedat. Nimic nu e imposibil, dacă interesele națiunii o cer! Totuși, dincolo de umorul implicit și explicit al filmului, spectatorul trecut prin experiența traumatizantă a lui 11 septembrie nu poate să privească decît cu un ușor scepticism toată defilarea sofisticată de "tehnică din dotare", gen aparate de fotografiat din nasturi, emițătoare injectate sub piele, în spatele urechii, computere care se declanșează doar la amprenta
Distracție cu CIA, la Praga by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14831_a_16156]
-
inocență, fără nici un fel de împărtășire de la alte lecturi care s-au făcut, ar fi oarecum ca povestea copilului sălbatic: o pătrundere într-o lume încărcată de coduri fără nici un fel de referință? R.: Cred că da. E ca acele experiențe care se făceau în secolul al XVIII-lea pentru a se descoperi care era limba originară. Împăratul Frederic al II-lea, de pildă, a pus ca doi copii să fie duși într-un loc pustiu unde nimeni să nu le
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
pustiu unde nimeni să nu le vorbească, spre a se descoperi care era limba originară. Copiii au murit. Cred că un cititor care s-ar confrunta fără nici o influență cu un text, ar muri și el, într-un fel. Oricum, experiența e imposibilă. Nu suntem niciodată inocenți. Nu există cititor virgin. Î.: Se învață cititul - așa cum se învață scrisul - o dată cu fiecare nouă lectură? R.: Cred că da. Fiecare text, într-un fel, îi propune cititorului o aventură nouă. Cititorul trebuie să
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
în Anglia de Shelley, în Franța de Paul Valéry. Este ideea că toată literatura face parte dintr-o operă unică. În calitatea noastră de cititori, contribuim la construirea acestei opere - în ultimă instanță - anonimă. Noi înșine, ca cititori, venim cu experiența noastră personală la fiecare lectură, dar suntem uniți, legați de lecturile celorlalți. Ce mi se pare important și interesant e faptul că suntem o comunitate aproape secretă. Noi, cititorii, ne recunoaștem. Se creează un simțământ de identitate: când vedem, de
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
care avea aproape nouăzeci de ani - dacă voia să cumpere cărți. Și obișnuia să se roage de multă lume să vină să-i citească, fiindcă mama lui obosea. Am fost unul dintre norocoși, unul dintre cei aleși. Î.: Priviți această experiență aproape ca pe o binecuvântare. În ce mod v-a marcat ea? R.: Borges era mai ales un cititor extraordinar. A fost cu certitudine unul dintre cei mai importanți scriitori ai epocii noastre, dar cred că a fost și cititorul
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
din 1986 a acestei din urmă cărți, Jan Kott explică în felul următor interesul lui pentru tragedia greacă: "Despre tragedia greacă am început să scriu după Shakespeare, contemporanul nostru. Contemporaneitatea pe care am descoperit-o în Shakespeare reprezintă propria mea experiență: politică și teatrală. În tragedia greacă am căutat de asemenea contemporaneitatea, altminteri de ce ași fi scris despre ea. Ea este o altă contemporaneitate aflată nu doar în experiența mea proprie sau chiar în experiența generației mele, ci cu mult mai
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
nostru. Contemporaneitatea pe care am descoperit-o în Shakespeare reprezintă propria mea experiență: politică și teatrală. În tragedia greacă am căutat de asemenea contemporaneitatea, altminteri de ce ași fi scris despre ea. Ea este o altă contemporaneitate aflată nu doar în experiența mea proprie sau chiar în experiența generației mele, ci cu mult mai generală și neschimbătoare. E de ajuns un singur exemplu pentru a lămuri ce înțeleg prin contemporaneitatea generală a tragediei grecești. Pentru toți aceia care și-au pierdut pe
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
-o în Shakespeare reprezintă propria mea experiență: politică și teatrală. În tragedia greacă am căutat de asemenea contemporaneitatea, altminteri de ce ași fi scris despre ea. Ea este o altă contemporaneitate aflată nu doar în experiența mea proprie sau chiar în experiența generației mele, ci cu mult mai generală și neschimbătoare. E de ajuns un singur exemplu pentru a lămuri ce înțeleg prin contemporaneitatea generală a tragediei grecești. Pentru toți aceia care și-au pierdut pe cei apropiați, singura consolare, dacă există
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
scria despre debutul critic al lui Șerban Cioculescu: "Despre debutul lui Șerban Cioculescu... nu se poate spune că ar fi fost fericit; spirit polemic și contradictoriu prin însăși structura lui, el nu va avea îndreptățirea autorității vîrstei și, deci, a experienței, și nici a talentului... Din fericire, dl Cioculescu s-a recules sau e în proces de reculegere; spiritul polemic i-a rămas, firește, dar depășind sfera contradicției în sine, cel puțin acum caută să afirme, deocamdată teoretic, și necesitatea obiectivității
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
despre secolul al XVIII-lea? Cât timp vom mai fi obligați să rumegăm ura fascistă împotriva Epocii Luminilor sau destinul tragic pe care stalinismul l-a aruncat asupra ei?" Surprizele lui Fragonard, Secretul lui Rodin, Strategia lui Céline, Proust și experiența interioară, Nebunia Saint-Simon, Islamul sub voal, Montaigne, călătorul mascat, Misteriosul Voltaire, etc. - iată o înșiruire a numai câteva din titlurile care dau coerență acestui demers. Luptând cu morile de vânt, inversând decorurile, ridicând vălurile, Sollers reconstruiește statura umanismului provenit din
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
foarfeci gata să îi transforme într-un gard viu. O incredibilă maturitate pune stăpânire pe toți, peste toate, în discuții, în hotărâri. Poveștile despre dominația politică britanică și tirania catolică - cum spunea chiar Joyce, "preschimbă pîinea în artă". Dezamăgirile copilăriei, experiențele de fiecare zi devenite căutare medievală a Graalului, frustrările, cruzimea, egoismul, superficialitatea celor din Dublinul "unde nu există milă pentru ceilalți" sunt învăluite de inegalabila dragoste-compasiune a autorului, manifestată egal pentru toți. Poate doar Cehov să-și fi iubit atât
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
aventuri erotice, rezolvarea prin căsătorie a unei legături ascunse dintre un funcționar și o lucrătoare, renunțarea - chiar în momentul urcării în vaporul de Argentina - la evadarea din provincia irlandeză, viața unei familii cu mulți frați etc. Toate par ecouri la experiențele autorului născut în 1882 într-o familie numeroasă din suburbia Dublinului, cunoscând confruntarea cu dogma religioasă ori declinul material al familiei. Școala iezuită, cu multă literatură clasică (de unde se trage faptul că Ulise a devenit "eroul preferat" al autorului) și-
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
de ani ajuns la a doua soție, este profund rănit de faptul că demoazela nu e virgină și descrie ceea ce se întîmplă între ei în termeni care evocă mai degrabă un puber traumatizat de "primul contact" decît un bărbat cu experiență. Ni se vorbește despre "balta orgasmului ei, care clipocea în timpul actului sexual (dar pe ea n-o deranja) cînd stătea deasupra mea", despre "știința limbii introduse adînc în gura mea" care "ca și prima oară cînd ne-am sărutat, mă
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
întîmpinare a acelei metafizici estetice căreia i-a dat expresie abatele Bremond (La poésie pure, Prière et poésie, 1926). Reformulînd unele principii scolastice, acesta propunea conceptul unei "poezii pure", ambivalente, imanente și în același timp transcendente poemului. În vederile sale experiența mistică nu absoarbe poemul, ci-l pătrunde, îi învăluie specificul. Misterul însuși de care poezia e inseparabilă nu l-ar putea lipsi de aura lui sacrală. În discuțiile prilejuite de problema poeziei pure, mai acum zece ani, scrie Șerban Cioculescu
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
le-a iscat, că factorii raționali joacă un incontestabil rol în elaborarea poemului, deși cooperează, inevitabil, cu cei iraționali. Dispunînd de un instrumentar variat, cu specificare sensibilă ca și abstractă, în diverse gradații, creația poetică produce o elevație spirituală, analoagă experienței mistice, dar fără o identificare cu aceasta. Arta nu e o imitație sau o anexă a altui domeniu, ci o lucrare autonomă "pentru a surprinde, cum precizează Șerban Cioculescu, esențialul și autenticul", în versiuni proprii. Calea sa spre mister e
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
Vă propun următorul experiment: lansați, într-un cerc de prieteni, o părere sau o idee nouă, cu adevărat nouă, nu dintre acelea care plutesc în aerul timpului. Cu cît e mai șocantă ideea, cu atît mai rapid vă va reuși experiența. Nuanțele trebuie mai degrabă evitate, nu pot decît să compromită rezultatul. Numărul urechilor care participă la experiment are voie să varieze de la una (a doua, eventual, surdă), în cazul unui tête-à-tête, la cîteva zeci, în cazul conferințelor sau la cîteva
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
Nu mai auzise colegul meu de o atare discriminare? I se părea defavorabilă clasicilor, răpindu-le obligația de a rămîne modele? Lucrul sigur este că interpreta ideologic o simplă constatare, ca și cum ea ar aduce atingere prestigiului marilor valori. În realitate, experiența ne arată că toate valorile suportă o mutație, cum spunea E. Lovinescu, adică o schimbare, care le scoate încet-încet din cîmpul sensibilității estetice spre a le fixa în acela al înțelegerii intelectuale. Cînd eram tînăr, mă îndoiam de teza lovinesciană
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
teatru o nuanță de arsură. Nu aceea provocată de ceva fierbinte, ci arsura fierului cînd stă iarna în ger. Răspunsul a venit iute: nu simțiseră niciodată genul acesta de arsură pentru că nu știau cum este gerul și intensitatea lui. Altă experiență de viață, alte repere. - Cum ați făcut Academia teatrală în 1997, Silviu Purcărete și cu tine, un regizor și un actor din România? Pe ce anume din tine ai contat foarte tare? - Pe capacitatea mea de observator al oamenilor și
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
viață, alte repere. - Cum ați făcut Academia teatrală în 1997, Silviu Purcărete și cu tine, un regizor și un actor din România? Pe ce anume din tine ai contat foarte tare? - Pe capacitatea mea de observator al oamenilor și pe experiența mea de actor, pe dragostea de a sonda, de a cerceta, de a încerca. Ca într-un laborator. Mai adaugi ceva, scoți altceva. Cu infinită pasiune și răbdare. Mi-am educat ieșirile și pornirile mele colerice. Am devenit mult mai
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
și cu mine. Am simțit că este nevoie să alternez practica, munca de actor cu cea de profesor. Fiind în beneficiul ambelor ipostaze. Momentul Danaidele, unde l-am secondat pe Silviu Purcărete, a fost o intermediere, o trecere importantă de la experiența de scenă, la cea pedagogică, la alt tip de disciplină. În patru luni, am inventat zeci de exerciții, de teme, de modalități pedagogice. N-am repetat, în tot intervalul, nici un exercițiu. A fost un antrenament, extrem de dur și de util
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]