212 matches
-
organizarea științifică a muncii, individul izolat era în centrul analizei organizaționale. Abia o dată cu studiile lui Hawthorne din anii '30 este afirmată importanța grupului, iar această "unitate socială" devine un obiect major de cercetare. Foarte numeroase lucrări au fost realizate de experimentaliști care au lucrat în laborator. Ele au permis (Cartwright și Zandler, 1968) definirea conceptelor în analiza situațiilor, elaborarea cadrelor teoretice și dezvoltarea cercetărilor pentru a testa factorii care afectează dinamica grupului. Numeroase cercetări de teren au încercat să aplice acest
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
trebuit să fiu coreograf, și am înțeles ce voia să spună. Lumea a fost surprinsă de marile mele succese în Japonia. Dar eu am știut de ce i-am cucerit, și japonezii au știut și ei. Deși am fost categorisit ca „experimentalist“, mă declar categoric în favoarea scenei cu rampă și cortină. Sunt pentru crearea iluziei, și împotriva alienării. Detest foiala continuă a unei scene deschise, înconjurate de public, care dizolvă claritatea acțiunii. De asemenea, îmi inspiră oroare acel nonsens al „participării publicului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nu domină, nu se organizeză într-o structură unitară. Personajul suferă o serie infinită de percepții momentane și de multe ori e caricatural. G. Călinescu observă că motivul literar unic este dat de raporturile între bărbat și femeie. ”Egoist și experimentalist, eroul lui Anton Holban se refuză și el tiraniei căsătoriei, de unde tot procesul. Bărbatul, misogin, apăsând prea mult asupra drepturilor lui de artist, se lamenteză disproporționat de inferioritatea femeii, căreia îi cere totul, nedându-i în schimb nici poziția socială
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
să se practice, după Fechner și W. Wundt, nu doar în chip asociaționist, ci și gestaltist, introspectiv sau comportamental, căi de procedare prin care specialiștii se separau de metodele psihologiei preponderent speculative de pînă atunci. O reacție semnificativă față de tendințele experimentaliste (pe care le încurajau progresele științelor naturii și empiriocriticismul) a venit, cum se știe, spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, din partea luiW. Dilthey și a lui Ed. Spranger, odată cu teoria trăirilor structurate și a formelor vitale, în ceea ce s-a
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ciulini, mai țepoasă decât cactușii, așa că bietul profesor nici n-a împrejmuit plantația, nici n-a tocmit paznic. Când s-a dus s-o recolteze, jumătate de bucată de „cactuși“ fusese furată. Explicația a aflat-o mai târziu: un țăran experimentalist din fire descoperise că, odată fierți, „ciulinii“ medicinali sunt considerați de porcii lui o adevărată delicatesă. În fine, dacă tot nu v-am convins de inventivitatea românului, am păstrat pentru final o „invenție“ de netăgăduit, pe care o știm cu toții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
intelectual de a găsi cuvântul potrivit, de a-l înveli în muzică și de a încrusta miezul bine gândit. Eliot pretinde că se retrage cu totul de pe scenă. Dacă Yeats căuta să fie o conștiință trează și organizată, urmașii lui experimentaliști caută confuzia: propria creație îi surprinde pe nepregătite. Textele lor par un flux de asociații întâmplătoare. În miezul acestei pânze de păianjen, inteligența creatoare e mai bogată ca niciodată, dar e și infinit mai nerăbdătoare decât arhitectura solidă tradițională. Nerăbdarea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de natură energetică nu mai era decât un pas. Respectivul pas avea să fie făcut foarte repede, prin demonstrarea faptului că această energie psihică este legată în circuitul energetic al naturii. O viziune nouă de gândire care a stimulat inițiativele experimentaliste pe tărâmul științelor, multe dintre ele având efect pregătitor pentru nașterea psihologiei ca știință de sine stătătoare. 2. Determinismul darwinist și psihologia. Apariția concepției evoluționiste darwiniste s-a făcut pe fondul tendinței, mult mai largi, existente în biologie, de explicare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
al glandelor. Această acțiune permite reînnoirea permanentă a obiectivului acțiunii, conferind acțiunii totodată direcție și scop. În acest fel, sistemul nervos responsabil are nevoie, de și trăiește din informația recepționată. Trebuie menționat că Sevenov a fost totodată și un abil experimentalist, principiile psihofiziologice pe care le-a formulat având grijă de fiecare dată să le verifice pe animale. În acest fel a putut să evidențieze caracterul direcționat universal al reactivității reflexe, care își păstrează valabilitatea inclusiv pe preparatele chirurgicale pe care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
distincte: cuvintele sunt ascultate cu receptorii auditivi și sunt reproduse cu mijloacele motorii. Aceasta reprezenta încă o poartă deschisă spre abordarea experimentală a funcțiilor psihice superioare, de abordare a proceselor psihice complexe dintr-o perspectivă "periferică" senzorio-motorie. Din păcate, puțini experimentaliști fiziologi aveau să încerce să intre pe poarta nou deschisă, pentru ca acolo să poată aborda formele superioare de reflectare, pe cele ale reflectării conștiente. 2.3. Studierea experimentală a amintirilor Fundamentarea științifică experimentală a psihologiei a mai beneficiat de concursul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cel pe care l-a întemeiat Wundt la sfârșitul secolului al XIX-lea. Acolo au fost formulate problemele diferențelor constatate de experimentatori dintre diferitele categorii de subiecți aduși spre studiu, dar care nu au putut să găsească răspuns, din perspectivă experimentalistă tradițională. Era nevoie nu de o simplă extindere și reproducere în altă formă a liniei investigative experimentaliste, ci de a urma o alta, diferită și complementară acesteia, una îmbrățișată până atunci sporadic doar de medici și pedagogi, dar care prezenta
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
problemele diferențelor constatate de experimentatori dintre diferitele categorii de subiecți aduși spre studiu, dar care nu au putut să găsească răspuns, din perspectivă experimentalistă tradițională. Era nevoie nu de o simplă extindere și reproducere în altă formă a liniei investigative experimentaliste, ci de a urma o alta, diferită și complementară acesteia, una îmbrățișată până atunci sporadic doar de medici și pedagogi, dar care prezenta interes pentru mai noii reprezentanți ai industriei capitaliste în afirmare. A fost vorba de o nouă perspectivă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
precaut, s-a pronunțat deseori împotriva încercărilor de tipologizare a sumelor de caractere. Astfel, ceea ce pentru fondatorii noii științe a psihologiei a fost până atunci de neimaginat, prin contribuțiile lui Kraepelin, Binet, Charcot, Stern, s-a putut realiza o extensie experimentalistă necesară și de mare perspectivă, a psihologiei diferențiale. 6.1. Galton și variabilele statistice de comportament O contribuție importantă pentru fundamentarea psihologiei diferențiale l-au avut lucrările lui Francis Galton. Cu o inepuizabilă inventivitate, acesta s-a distins în diferite
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aceleași la frați și la gemeni. Acolo a întrevăzut cheia spre identificarea caracterelor comportamentale în măsură să-i asemene și totodată să-i deosebească în mod legic pe oameni între ei. Trebuie menționat faptul că Galton a fost un inventator experimentalist și că mulți alți cercetători au dat peste această problemă a diferențelor de comportament individuale. Numai că până la Galton diferențele interindividuale studiate se voiau puse pe seama unor variații proprii legităților generale ce acționează în biologie, care se reproduc și la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
crescută, realizată pe baza valorificării muncii unor mase de oameni mai mari, tot mai calificate, tot mai specializate. Toate problemele de acest fel au făcut ca rezultatele lui Galton să fie interpretate cu alți ochi, privite ca ale unui simplu experimentalist. S-a formulat problema însemnătății atitudinilor și caracterelor oamenilor în raport cu eficiența socială a muncii lor. În acest context, psihologia diferențială devenea ceva mai mult decât o simplă segregație disciplinară specifică, decât o preocupare pentru cultul caracterelor specifice, etc. Dimpotrivă, ea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
prelucrată de Wundt. Mai mult, în cercetările sale a fost condus de necesitatea găsirii bazelor ce definesc obiectiv nivelul superior inteligent de adaptare la mediu. În 1894, a fost numit directorul primului laborator de " psihologie fiziologică " la Sorbona, cu orientare experimentalistă declarată. În 1896 îi reproșează lui Henri Pieron orientarea cercetărilor sale spre studiul vieții psihice la animalele inferioare. Ideile lui Binet vor găsi aplicabilitate practică în pedagogie. Astfel, în 1905 a primit încredințare din partea Ministerului Francez al educației să elaboreze
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o serie de tendințe speculative metafizice și anistorice. Inițierea, însă, a unor cercetări de acest fel, în care viața psihică era considerată dependentă de factori culturali și sociali de diferite feluri, a avut o influență pozitivă asupra apariției și fundamentării experimentaliste a psihologiei. Aplicațiile se făceau la nivelul mulțimilor, al maselor, și domeniul care se contura era cel al psihologiei sociale. Din această perspectivă, psihologia va fi tot mai insistent pusă alături de științele sociale, de cele umaniste. Prin aceasta s-a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
grupurilor, etc. 7.2. Psihologia socială și problema sugestiei Manifestările hipnotice au fost cunoscute de milenii, iar interesul față de ele s-a păstrat neschimbat până în zilele noastre. În contextul dezvoltării psihologiei la începutul secolului al XX-lea, al necesității fundamentării experimentaliste, problemele de acest fel au prezentau un interes aparte. Aceste manifestări se refereau la mulțimi de oameni, la posibilitatea stăpânirii și influențării acestora, la concentrarea acțiunilor acestora, etc. Deși era vorba de fenomene sociale, explicarea lor a debutat din perspectiva
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu deosebire medici, pe întreaga întindere a Uniunii Sovietice și pe urmă și în țările învecinate, cu deosebire în cele foste socialiste. La bază Pavlov însuși a fost de profesie medic, statut profesional completat la el de abilități geniale de experimentalist, care i-au permis diversificarea și extinderea investigațiilor sale. Preparatele experimentale pe care le-a imaginat ("hrănire fictivă", "stomac izolat" ș.a.) au surprins secvențe distincte ale arcului reflex implicate în producerea condiționării la toate etajele de dezvoltare ierarhică a sistemului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
generale, de apărare a reflexologiei pavloviene, cea acceptată de sistem ca parte a ideologiei partidului politic unic al acelor timpuri. Explicația pavlovistă, materialistă și partinică, era considerată suficientă, potrivită pentru înțelegerea mecanismelor fiziologice ale comportamentului. Asemenea altor domenii de fundamentare experimentalistă a psihologiei, întemeierea psihanalizei se raportează tot la numele unui medic, la cel a lui Sigmund Freud (1856-1939), contemporan cu I.P. Pavlov. El a pus bazele acestei orientări în psihologie într-un context în care preocupările ce țin de psihismul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o psihologie subtilă, greu de descifrat cu competențele unui psiholog de laborator. Descinde din altă psihologie, clinică și culturală, cum la noi practica numai Vasile Pavelcu; sau din curentul psihosociologiei clinice de astăzi, grupuscul marginal, izolat cu bariere ferme de către experimentaliști. După ce am scris rândurile de mai sus, constat că am ignorat respectul ei pentru psihologia de laborator, Învățată de la profesorul Gheorghe Zapan, un maestru ascuns bine În timpul regimului, lăsat mai târziu să predea, Îngăduit, dar competent Îngrădit. Și am pus
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și funcționarii. În sală, un vechi prieten, Cătălin Mamali, plecat de mult din România, astăzi profesor la Iowa University, ne atrage tuturor atenția asupra dreptului de a refuza, dacă nu Împărtășești ideea, direcția, formula de voluntariat. Directorul tezei, profesorul Chelcea, experimentalist Înrăit, se simte mândru: a Încurajat o abordare calitativă și o atitudine umanistă În cercetare. A doua zi, la Muzeul Zambaccian, redeschis după o renovare care a durat mai mult. Pe strada cu același nume, În refacere capitală și aceasta
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și a imitației (vezi articolele din Schwichtenberg, 1992). Cu toate acestea, demontarea limitelor, ironia, sînt discutabile ca strategii strict moderniste; de fapt, Madona a făcut în mod constant și conștient uz de strategii moderne, prezentîndu-și opera drept artă serioasă și experimentalistă. Într-un interviu din 1990 din Nightline și în filmul din 1991 Truth or Dare, Madona își descrie opera folosind termenul "artistic", afirmînd că refuză să facă vreun compromis în privința integrității sale artistice. Ea a mai arătat că dorește să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reviste literare, așa încât, cu gândul că vor deveni și colaboratori, le-am propus direcțiunea onorifică a revistei. Au acceptat cu plăcere, ceea ce a însemnat mult pentru tonusul nostru vital, iar Mircea Horia Simionescu mi-a încredințat numărul unic din revista experimentalistă, dactilografiată în câteva exemplare numerotate, pe care o scria și o difuza singur în acea vreme: Atelier M.H.S. Am primit dreptul exclusiv să scoatem și să publicăm în Longitudini absolut tot ce am fi dorit din Atelier M.H.S. Cu un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
câteva volume de splendide studii publicate În România Înainte de exilarea sa, propunea „exerciții fanteziste”, după părerea mea, de valorizare. De exemplu, Într-unul din aceste studii Încearcă să ne convingă, cu risipă de argumente și inteligență, că Ion Călugărul, scriitorul experimentalist și apoi dogmatic-stalinist, ar avea o valoare literară care ar Întrece-o, de fapt, pe cea a ctitorului romanului românesc modern, Liviu Rebreanu! Și altele...Ă Alți „fugari” din suscitata falangă: Matei Călinescu, al cărui nume apare des În memoriile
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
treilea vorbitor din partea gazdelor, discuția e „deturnată” și asistăm în continuare la un foarte dur schimb de replici pe subiecte mai vechi, de viață literară petersburgheză, care, constat, își „așteptau rezolvarea” cu acest prilej. Se conturează două tabere: „tradiționaliștii” și „experimentaliștii”. Primii apară tradiția și „valorile emblematice ale spiritului rus”, ceilalți pledează pentru o mai mare deschidere către modelele europene. „Tradiționaliștii” sunt comuniști sau nostalgici camuflați în ortodoxiști, iar „experimentaliștii” s-au „vândut” Occidentului, nu au nimic cu viața din Rusia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]