551 matches
-
are un caracter diferit de cel precedent, întrucât nu poate fi formulată ca un principiu general. Explorarea condițiilor care influențează și a celor care nu influențează un fenomen face parte din explorarea experimentală timpurie a unui domeniu. Îndemânarea și ingeniozitatea experimentatorului îi arată acestuia fenomene care depind de un set relativ îngust de condiții relativ ușor de realizat și de reprodus. [A se vedea, în acest sens, eseul grafic al lui M. Deutsch, "Daedalus", 87, 86 (1958) A. Shimony mi-a
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
nu există curent electric, dar profesorul nu știe acest lucru). În ciuda vaietelor și a strigătelor tot mai ridicate ale elevului cei mai mulți profesori au continuat să aplice șocuri electrice tot mai mari, mulțumindu-se doar să semnaleze din când în când experimentatorului că lucrurile nu par în ordine. Milgram conchide: "[...] oamenii obișnuiți, care își fac treaba și care nu manifestă nici o formă de ostilitate, pot deveni agenți într-un proces distructiv teribil. Mai mult, chiat atunci când efectele distructive ale muncii lor devin
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
transformare socială? Care este rolul artistului în raport cu procesul de degradare a societății care caracterizează viața cosmopolită modernă? Poate artistul, în fața tendințelor egalitare care se impun oriunde, să-și mențină primatul aristocratic pe care îl primește din conștiința rolului său de experimentator și de creator? • A doua serie de interogări gravitează în jurul perspectivei morale: este posibilă, pe lângă descriere, furnizarea unei evaluări a decadenței societății contemporane? Dar acceptarea posibilității unei astfel de judecăți nu înseamnă oare introducerea unui punct de vedere moral? • Care
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
chiar de la 4 ani și jumătate, datorită precocității abilităților lor. 2. atmosfera de administrare: trebuie să îndeplinească unele exigențe suplimentare față de cele respectate la alte probe. Astfel, trebuie să se asigure o perioadă de familiarizare și acomodare între subiecți și experimentator, în care să aibă loc niște întâlniri preliminare cu subiectul. Întrucât structura testelor de creativitate poate cuprinde situații hilare, dezorganizate, trebuie câștigată încrederea și interesul subiectului pentru realizarea unui climat de seriozitate și cooperare, asigurându-se astfel relevanța testării. 3
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
exemplare ale unei mulțimi de obiecte, poate fi, în anumite condiții, atribuită și celorlalte elemente ale mulțimii date. Acest tip de raționament, deși mai puțin riguros decât cel deductiv, este mult folosit în științele experimentale, inclusiv la fizică; aceasta deoarece experimentatorul este constrâns să ia în studiu un număr redus de încercări și prelucrări cerute de investigarea respectivă. Raționamentul inductiv este mai puțin riguros și eficient decât cel deductiv întrucât trecerea de la particular la general comportă riscul erorii, această generalizare fiind
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și fizicianului englez William Gilbert (1540-1603) începe epoca nouă în domeniul electricității. Provenind dintr-o familie înstărită, Gilbert a studiat medicina în Anglia și în Italia. Era pătruns de ideile noi care înnoiau știința, era partizan al științei experimentale și experimentator inventiv și neobosit. În tratatul său De magnete, apărut în 1600, Gilbert își expune cercetările sale experimentale din domeniul magnetismului (partea I) și electricității (partea a II-a). Pentru cercetările din domeniul electricității Gilbert a inventat un aparat numit de
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
englez Robert Boyle (1627-1691) a descoperit că atracția electrică are loc și în vid, ceea ce confirmă părerea lui Gilbert despre atracția electrică, și că în anumite cazuri două corpuri frecate unul de altul se atrag reciproc. În timpul acesta neobositul fizician experimentator german Otto de Guericke (1602 1686) efectua o serie de experiențe celebre. În 1663 el a inventat prima mașină producătoare de electricitate, compusă dintr-o sferă de sulf, montată pe un ax care o străpungea diametral și cu ajutorul căruia i
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
de călugări care formau un lanț de aproape 3 km și toți aceștia au sărit în sus, oferind un spectacol foarte amuzant. Deoarece aparatul venise din Leyda, Nollet i-a dat numele de butelie de Leyda sau butelie de condensație. Experimentator de talent, Nollet a inventat electroscopul alcătuit din două fire de in având la capete două bobițe de soc în 1747, apoi electroscopul cu foițe de aur în 1750. În același an a înlocuit apa din butelia de Leyda cu
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Meritul lui Roentgen este acela că nu a ezitat să se angajeze într-o nouă direcție de cercetare, cu totul diferită de cea a cercetărilor sale anterioare, atunci când i-a surâs norocul. Roentgen, considerat la acea vreme cel mai bun experimentator german, a făcut prima radiografie care reprezintă mâna stângă a soției sale, în care apar foarte clar oasele mâinii și verigheta pe care aceasta o purta. Roentgen a fost unul dintre puținii privilegiați ai soartei care au înțeles importanța fenomenului
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
în mod izolat sunt reduse că amploare și intensitate, în vreme ce "adevăratele" manipulări produc efecte dramatice și la nivel mare. Într-adevăr, există, mai ales în perimetrul psihologiei sociale, date certe despre schimbarea comportamentului unor "subiecți" supuși unor condiții controlate de către experimentator, ceea ce constituie tot atâtea probe că manipularea este posibilă. Nu este însă clar ce semnificație trebuie acordată rezultatelor respectivelor experimente. De aceea, ne oprim pentru un moment asupra uneia dintre cele mai cunoscute clasificări a manipulărilor, pentru a stabili ce
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
i-a determinat să acționeze astfel (de fapt, ceea ce au hotărât ei înșiși că are sens să facă) a fost apelul explicit și implicit la autoritatea științifică, făcut de către conducătorul experimentului (adică încadrarea lor într-un "joc" științific, în care experimentatorul are cunoașterea și capacitatea de a controla desfășurarea evenimentelor) nu deplorabilul fapt că ar fi condiționați să se supună oricui, oriunde și oricând. Conform teoriei discutate, care găsește, de altfel, sprijin în alte intuiții anterioare (E. Goffman), precum și în alte
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
atribuite partenerului fictiv (mașină sau ființă umană): un tip rigid (număr identic de răspunsuri cooperative sau competitive repartizate la întîmplare) și celălalt adaptativ (răspunsul găsit de subiectul naiv îi este trimis în ecou, identic, de către partenerul său fictiv, deci de experimentatori). În acest ultim caz, dacă subiectul experimentului are o reprezentare cooperativă a interacțiunii, îi va face față unui jucător elaborînd același tip de răspuns ca el. Oricare ar fi comportamentul lui, se va regăsi, fără să o știe, față în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a produce o conduită care nu exista obiectiv la început. Acest fenomen nu a fost fundamental reconsiderat după aceste cercetări (cf. capitolul lui Michel Gilly in Moscovici, 1984), chiar dacă s-au ivit anumite discuții metodologice despre efectele pe care așteptările experimentatorilor le au asupra subiecților "ma-nipulați", inclusiv din partea autorilor înșiși (R. Rosenthal, "L'influence de l'expérimentateur sur les résultats dans la recherche en psychologie", trad. fr., in G. Lemaine și J.M. Lemaine, Psychologie sociale et expérimentation, Paris, Mouton/Bordas, 1969
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
că are de-a face cu unul erotic. Diferența dintre versiunea copilărească a evenimentelor și interpretarea pe care cititorul adult le-o dă determină efectul special al romanului. Dar naratorul nu e un copil. James este poate cel mai radical experimentator, al cărui scop a fost să demonstreze că, în terminologia acestei cărți, naratorul și focalizatorul nu trebuie suprapuși. Un caz special de focalizare și poate cea mai bună justificare pentru distincția pe care o fac îl constituie memoria. Memoria este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
conducătorul Americii de Nord Centrale, ridică ochii și întrebă: \ El e savantul acela? MEDELLIN, PREȘEDINTELE, FĂCU UN SEMN UNUIA DIN SECRETARI. FUNCȚIONARUL SE UITĂ PRIN NIȘTE HÂRTII, APOI CITI CU GLAS TARE: \ Wade Trask, inginer fizician, expert în materie de Prippi 1 , EXPERIMENTATOR ÎN ELECTRONICĂ... SE OPRI. E O LISTĂ CU CĂRȚILE PE CAre le-a scris. PREȘEDINTELE MEDELLIN ÎȘI MUTĂ PRIVIREA DE LA UN CHIP LA ALTUL. SE PARE CĂ SUNTEM DE ACORD, DOMNILOR, SPUSE EL. În vocea lui se simțea un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ambii stimuli trebuie să pătrundă în sistemul de procesare a informațiilor și să fie procesat separat. Notă: Din „Rolul atenției asupra Perioadei refractare psihologice“ de R. Davis 1959. Jurnalul trimestrial al experimentărilor psihologice 11,p 215 Perioada de refacere psihologică Experimentatorii au fost interesați de timp de reacție pentru al doilea stimul (TR2). Comparația critică s-a efectuat între TR2 când este precedat de S1 și TR2 când S1 nu este prezentat de loc; acesta reprezentând "TR2 de control", fiind o
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Inițial, majoritatea persoanelor studiate, așa-zișii subiecți, credeau că cei care îi chestionau erau sinceri și spuneau adevărul. Asch a fost unul dintre primii care au contrazis aceste așteptări, iar Milgram (1974; cf. Miller 1986) l-a urmat, împreună cu alți experimentatori mai puțin cunoscuți. Pînă la urmă, înșelătoria s-a răspîndit atît de mult încît nici măcar despre studenții în primul an la psihologie nu se mai putea presupune că ar fi naivi și încrezători. În 1962, Orne (1962:778-779) a scris
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
la presupunerea că întregul univers - inclusiv vidul - este plin cu o cantitate infinită de energie: energia în punctul de zero absolut. Aceasta, la rândul ei, duce la cel mai ciudat zero din univers: forța-fantomă a nimicului. În anul 1900, niște experimentatori germani au încercat să clarifice conceptul de catastrofă ultravioletă. Prin măsurători meticuloase efectuate pentru determinarea radiațiilor emise de corpuri la diferite temperaturi, ei au demonstrat că formula Rayleigh-Jeans nu reușea, într-adevăr, să stabilească adevărata cantitate de lumină radiată de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și patru" are un diametru de 26 de milimetri; diametrul orizontal al cromatismelor crește regulat cu valoarea numerelor. Întrebarea pentru savantul francez este dacă aceste măsurători trebuie considerate ca exacte sau ca himerice, în condițiile în care buna credință a experimentatorului și aceea a subiectului său sunt în afară de orice îndoială. Însă, crede Binet, chiar dacă o simulare voluntară nu poate fi bănuită, este posibil de a fi explicate rezultatele printr-o serie de sugestii inconștiente. Acest fapt nu pot fi acceptat decât
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
chiar dacă o simulare voluntară nu poate fi bănuită, este posibil de a fi explicate rezultatele printr-o serie de sugestii inconștiente. Acest fapt nu pot fi acceptat decât cu condiția de a reuni observații concordante, făcute pe subiecți diferiți de către experimentatori diferiți. Rezultatele, în ciuda interesului pe care l-au stârnit, nu pot fi acceptate decât dacă există douăzeci sau cincizeci de persoane care să dea rezultate analoage. În așteptare, autorul rămâne rezervat în privința validității lor. Criteriul adevărului pentru psihologia descriptivă am
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
vedere pentru subiect. Se constituie un cerc, încadrat în roșu intens, apreciat pentru numărul doi. Imaginea rezultată este a unui cerc alb pe un fond roșu, după care subiectul proiectează în cercul alb cromatismul său la pronunțarea numărului doi de către experimentator. S-a dovedit că cercul stabilit era mai mic decât cercul cromatismului, situație care a avut drept consecință apariția unui inel portocaliu ca urmare a suprapunerii culorii galben subiective cu o culoare roșie obiectivă. Soluția pentru reglarea dimensiunii a fost
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
superioare de analiză. Ansamblul de fapte științifice dobândite prin tehnica sa experimentală este considerat un "mijloc de vivisecție morală superioară hipnotismului" (p. 397), deoarece în stare hipnotică subiectul nu are cunoștința proceselor psihice ce se petrec în el și doar experimentatorul poate să le observe. În schimb, în starea de audiție colorată, experimentatorul poate controla, verifica și realiza o serie de operații. Deci, subiectul participă activ și lărgește mult experimentarea psihică propriu-zisă. Gruber este conștient de faptul că fenomenele studiate de
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
este considerat un "mijloc de vivisecție morală superioară hipnotismului" (p. 397), deoarece în stare hipnotică subiectul nu are cunoștința proceselor psihice ce se petrec în el și doar experimentatorul poate să le observe. În schimb, în starea de audiție colorată, experimentatorul poate controla, verifica și realiza o serie de operații. Deci, subiectul participă activ și lărgește mult experimentarea psihică propriu-zisă. Gruber este conștient de faptul că fenomenele studiate de el sunt elemente simple care aruncă o lumină nouă asupra problemei personalității
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Massachusetts)" (Gruber, 1893, p. 432). Cercetarea a fost programată, de cele mai multe ori, între orele 10 și 12. Puține dintre ele, în semestrul de iarnă, au fost programate de la 2 la 4 (nu specifica dacă este vorba de postmeridian sau antemeridian). Experimentatorul stabilește în camera întunecată valorile de luminozitate ale unui cerc a cărei culoare oscilează gradat de la negru spre alb. Dispozitivele experimentale pe care le folosea Gruber erau asigurate de către laborator, și în acest caz era vorba de un disc cu
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
doctorat atrage atenția asupra faptului că procedeul era unul neprecis. Direcția decisă era deci permanent aceeași. Deciziile pe care trebuia să le ia subiectul erau "mai luminos", "egal", "mai întunecat", în ce privește o imagine în comparație cu cealaltă. În scopul de a orienta experimentatorul asupra modului de gradare ales a fost aplicată o determinare mai apropiată. În legătură cu decizia "mai luminat" și "mai întunecat", desemnările introduse pentru aceastea erau în principal "hotărât", "mai sigur", "vizibil". Măsurătorile doctorandului român se refereau la deciziile subiecților în condiții
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]