9,869 matches
-
reală. Și, în fine, cea de-a treia componentă, deja enunțată într-unul din momentele anterioare, privește lumea elenistică, imaginea pompeiană, cu alte cuvinte acel repertoriu de semne (și artista merge uneori pînă la citat, la prelevare iconografică și simbolică explicită) al unei clasicități în pragul disoluției, preluată din mers de o lume creștină aflată și ea tot într-un prag, însă în acela al nașterii.
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
simplu: n-ar fi putut! Mai pe șest, mai pe față, ei au trudit din greu, de-a lungul timpului, să pătrundă în tainele nudului, în semnificația atitudinilor, în limbajul gesturilor și în chemarea surdă a privirilor (pentru că la chemarea explicită a modelelor au fost prezenți întotdeuna cu mult simț de răspundere, adică fără ezitări și fără ambiguități). O lucrare precum Originea lumii, de pildă, pe care Courbet a realizat-o cu mult curaj pentru vremea aceea - și cu tot atîta
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
o biserică admiri forma turnului, modul în care se îmbină pietrele și/sau lemnul, armonia ansamblului, dar și calitatea compoziției frescelor și a vitraliilor. În cazul literaturii, însă, mizele puse pe unul sau altul dintre aspecte sunt de cele mai multe ori explicite. În romanul tradițional, chiar și în cazul marilor stiliști (Flaubert, să zicem), miza a stat întotdeauna pe ce se spune. La noii romancieri francezi, dimpotrivă, accentul a căzut aproape exclusiv pe cum se spune, acțiunea nefiind decît un pretext pentru
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
Băsescu ar fi "purtătorul de cuvânt" al PNA și al Parchetului. Dl Băsescu nu a făcut nici un secret din dorința de a se implica în cazurile de corupție majoră care au ruinat societatea românească. Mandatul său prezidențial beneficiază în mod explicit și de un astfel de sprijin electoral. Românii l-au ales pentru că voiau un asemenea președinte, și nu unul care să patroneze o hoardă de jefuitori de cadavre ce operează la drumul mare. Adrian Năstase și-a făcut un calcul
Ciupitura, avantajul, tunul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11782_a_13107]
-
azi, de la Ștefan Bănulescu, la Mircea Cărtărescu și Al. Vakulovski. Obiectul comentariului nostru este însă Avangardismul românesc, cuprinzând un studiu, o antologie de texte literare și un compendiu de manifeste, programe, texte eseistice și publicistice. Surprinzătoare este lipsa unei bibliografii explicite, de vreme ce avangarda literară românească a fost cercetată de-a lungul timpului de Nicolae Balotă, Matei Călinescu, Adrian Marino, Nicolae Manolescu, Marin Mincu, Dinu Pillat, Al. Piru, ca să nu mai vorbim de cărțile profesorului Ion Pop sau de antologia Literatura românească
O nouă antologie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11809_a_13134]
-
energia ei irepresibilă și prin voința decisă de a introduce privitorul într-o lume în plin proces de structurare, Flora Răducan dobîndește atributele unei conștiințe fondatoare și virile, în timp ce Constantin Răducan, printr-o negocire estetizantă, calofilă și hedonistă cu sonoritățile explicite ale formelor, trădează o anumită cochetărie a privirii și un instinct al seducției care intră mai curînd în tiparele feminității. Însă și într-o variantă și în alta, Flora și Constantin Răducan argumentează, împreună, un adevăr fundamental: anume acela că
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
poliseasă, br�ncușian, esențe pure pînă cînd lumina se încorporează materiei pentru a afirma pricipiul și a nega substanța, fie că bricolează mici obiecte utilitare, de la cutiuțe pentru tutun, la suporturi pentru pipe și lămpi vag antropomorfe după cele mai explicite ritmuri ale sensibilității art nouveau, Mattis-Teutsch se implică la fel de profund în realitatea lumii pe care o creează ca și cînd fiecare gest ar fi unic și definitiv. Nimic din ceea ce face el nu este consecință sau comentariu în raport cu o realitate
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
Simona Runcan și realizată efectiv de cei peste treizeci de artiști care au participat cu lucrări de pictură, grafică și sculptură, de departe cel mai important eveniment artistic din ultima vreme, i-a oferit și Sultanei Maitec prilejul unei conversații explicite cu marele pictor spaniol. Reținînd din lumea lui Velàzquez doar lumina, doar acele pîlpîiri misterioase care convertesc substanța în transparență și în flacără, Sultana Maitec a imaginat o Infantă ca o mandorlă de raze ori ca o fereastră deschisă către
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
o civilizație frustă, din lumea imanentă a substanței pe care artistul și-o asumă și, mai apoi, o transferă în coduri culturale și în secvențe etico-artistice, sublimînd materia în adevărate axiome plastice și într-un hieratism suficient sieși, fără trimiteri explicite către un spațiu sacru instituit, Sultana Maitec pare un simplu accident al luminii, o întrupare provizorie a unor pîlpîiri a căror sursă directă se găsește în mecanica abstractă a spațiului și în geometria elementară a lumii. Față de rafinatul, dar și
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
pe cineva și fără precauții. Nici nu era nevoie de această sugestie, poeta comportându-se în felul dorit de interlocutor din pornire naturală, cum am mai spus. Nu se va purta cu mănuși cu nimeni, va ataca mereu frontal și explicit, doar afișând câteodată prefăcute mirări sau întristări, procedee clasice ale ironiei: “...să vorbim despre obsesia Premiului Nobel, care nu ne face ridicoli de azi-de ieri, ci de când ne știm. Numai că, dacă înainte de 1989 le dădea insomnii doar bărbaților cu
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
pasionant de trasat o arheologie pornind de la antologia brașoveană, ea n-ar fi una a generației 2003, ci a pulsațiilor scriiturii feminine (majoritară aici), a cărei voce în proză dă semne că va suferi o schimbare - către asumarea tot mai explicită a identității ei de gen, la fel cum se-ntîmplă de ceva timp în poezie. Sînt acești 23 de tineri prozatorii de mîine ai literaturii autohtone? În mod sigur nu toți, poate cîțiva, care și ei sînt în formare. Junii ’03
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
apariția oricăror tipărituri (ziare, reviste, programe, afișe, cărți). Practic orice text care urma să fie publicat trebuia să beneficieze de avizul acestei instituții. Nici o revistă literară sau carte, de orice fel, nu putea primi „bun de tipar” fără un acord explicit în acest sens primit din partea Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor. Funcționarii acestei instituții întocmeau note scrise pentru fiecare revistă sau carte ce urma să apară, în care se atrăgea atenția asupra a cinci posibile categorii de „infracțiuni” ale autorilor
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
titlu, la cele două dimensiuni principale ale prozei eliadești, dimensiunea istorico-socială (nodurile); și dimensiunea mitico-simbolică (semnele), pentru a trece apoi la încercuirea lor analitică, executată minuțios în cuprinsul celor aproape 500 de pagini ale cărții. Metafora nodurilor și semnelor devine explicită când criticul va vorbi despre cele două "axe stilistice" care susțin proza lui Mircea Eliade, una realistă (vizibilă în Maitreyi, în Întoarcerea din rai, în Huliganii), și alta inițiatică, fantastică (în Domnișoara Christina, în Secretul doctorului Honigberger) , adăugând că "ambele
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
autoironică în convorbirile dintre prieteni. Erau frecvente astfel de formule în vorbirea lui Mircea, totdeauna extrem de personalizate, purtînd pecetea inconfundabilă a personalității lui, în așa măsură încît, dacă le rosteam în discuții cu alții din grupul nostru, ele deveneau citate explicite: "... cum ar zice M. Ivănescu" (lui îi place adeseori să vorbească despre el însuși la persoana a treia și să-și reducă numele de botez la o inițială). "Sunt un nenorcit, toată lumea dă cu piciorul în mine" spunea și spune
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
Nicolae Brânduș În sensul ordinilor implicite și explicite menționate în aparițiile anterioare ale Revistei Muzica vom discuta în cele ce urmează câteva principii de configurare a enunțului muzical. Este vorba despre același flux energetic ce definește comunicarea muzicală și în care se afirmă virtualități semnificative de diverse ordini
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
formative ale discursului muzical, acțiunea integrată a tuturor acestora desfășurându-se concomitent în diferite fluxuri (planuri) de conștiință. Ceea ce se va pune în cercetarea noastră privind Logica Lumilor Posibile are în vedere mai ales aducerea în prim planul conștiinței active (explicite) de formare a enunțului muzical a unor resorturi interne acționând global-intuitiv în formarea discursului muzical, plasarea acestuia desfășurânduse, conform lecturii tradiționale, într-o zonă superficială de configurare, din punctul de vedere al competenței actanților, și anume într-o zonă îngrădită
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
dezvoltate privind jocul (muzical), match-ul și altele nu au făcut decât să schițeze în principiu ordini la care vom face acces în etape, privind Universurile (de limbaj) în care se poate turna experiența noastră muzicală. Cu toate consecințele implicite și explicite ale fenomenului pe care îl activăm dincolo de limitele sale actuale (după cum se zice „cultural acceptate”!). Problema mentalului în tradiția muzicală curentă apare ca un set nesfârșit de metafore vizând un anume psihologism vag schițat; puerile de obicei. Sunt de remarcat
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
nuanțele, cezurile, frazarea, etc. Având în vedere subtilitatea acestor procedee, pentru a putea descifra soluțiile propuse pentru variabile, spectatorul trebuie fie să aibă o mare sensibilitate muzicală astfel încât să intuiască afectiv mesajul artistic și să nu simtă nevoia unei determinări explicite, raționale a variabilelor, fie să se raporteze la tradiția care însoțește opera pe care o urmărește, deci să fie un bun cunoscător al genului. Dacă nu are aceste calități, spectatorul va resimți variabilele ca pe niște goluri și va declara
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
ceea ce ar putea fi dincolo de procesul dialectic, mai precizează: „Această abandonare este, literal, un extaz în sensul ... unei distanțări de sinele nostru și de utilizările naturale afirmative pe care le conferim lui Dumnezeu. Finalul «Numelor divine» a trecut în mod explicit în revistă funcția extatică a negației în Scripturi, acest aspect putând fi observat pe tot parcursul tratatului” (Paul Rorem, op. cit., p. 186); Adam B. Cleaveland, op. cit., p. 11. footnote>. Sfântul Grigorie detaliază cele trei stadii ale avansării, în timp ce Sfântul Macarie
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
participă la nimic efectiv, pentru că transcende toate realitățile, totuși, în Hristos, natura umană a fost făcută cu adevărat să participe la chiar Dumnezeirea Însăși (εἰςτὴντῆς θεóτητος μετουσίαν); iar în tratatul său, Despre desăvârșire, merge mai departe și declară în mod explicit că Hristos nu s-a mulțumit să-și unească firea umană cu cea divină, ci, prin dinamica Întrupării, va permite și ființelor umane să participe la îndumnezeire (πρòς μετουσίαν τῆς θεóτητος), cel puțin, dacă s-au purificat de păcat<footnote
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
exerciții incluse în Cântarea Cântărilor caracterizează tripticul provocator al Sfântului Grigorie asupra rănii din dragoste în omilia a patra, a doisprezecea Și a treisprezecea. În cea mai laborioasă analiză a acestei teme, omilia a patra prezintă săgeata ca imagine trinitariană explicită. Arcașul este iubirea (ἀγάπη), ulterior identificată cu Dumnezeu, iar săgeata însăși este Fiul, Singurul Născut. Vârful săgeții (credința) care are trei ramuri, este cufundat Și înmuiat în Duh. În timp ce atracția tipică a Cuvântului asupra miresei Și amplificarea de către Duh a
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
care s-a dovedit cam prea natural din punctul meu de vedere. Structurat În nu mai puțin de 47 de capitole... (știu, WOW!.... ați putea crede că are dimensiunile unui roman fluviu, dar nici pe departe), romanul conține o poetică explicită, dar nu superfluă, dublată de o proză analitică, fragmentară, care nu lasă niciun moment de respiro cititorului obligat să recompună, să umple golurile, să prindă schepsis-ul acestei cărți deloc facile: „În romanul cu mai multe Începuturi nu va fi
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
calea individuală, Sfântul Irineu le opune o instituție care posedă toate mijloacele pentru a atinge în mod sigur acest scop: Biserica, ce asigură misiunea de a sfinți. Dar afirmațiile sale, privind acest rol al Bisericii, sunt mai mult implicite decât explicite. Pentru el, posesiunea adevărului pare să se identifice cu aceea a mântuirii; cel ce cunoaște adevărata credință cunoaște și adevărata perfecțiune nu numai în materie de doctrină, dar și în materie de viață spirituală<footnote Paul Beuzart, Essai sur la
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
potențial prin Botez. Aceasta implică exercitarea alegerii morale. Teofil al Antiohiei vorbise deja de creșterea omului spre maturitatea spirituală, astfel încât să devină „Dumnezeu”, probabil, după cum am văzut, cu referire la Psalmul 81, 6. Sfântul Irineu conectează această creștere în mod explicit cu obținerea chipului și asemănării cu Dumnezeu (Gen. 1, 26), pe care Adam le pierduse. Omul a fost făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu Celui necreat: „Tatăl hotărăște și poruncește, Fiul execută și creează, Sfântul Duh hrănește și face
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
-a a) Ed. I. Moscheles (original!) b) propunerea lui R. Westphal În tema Finalului Sonatei în Sib major K. 333 de Mozart, legato-ul original, pe optimile de trecere din măsura a 4-a) (ex.2a, mai jos, arată intenția explicită de a lega cele două semi-fraze identice între ele într-o perioadă supraordonată unitară de 8 măsuri, în timp ce în ediția Litolff (și multe altele la fel), prin modificarea notației, consecventul se separă și apare precedat în măsura 4 de o
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]