316 matches
-
de tranziție va fi unul perturbator în Europa de Est, în special în țări precum Bulgaria și România, unde experiența cu democrația se lovise de dificultăți în perioada precomunistă și unde regimurile comuniste păreau să fi fost cu adevărat mai clientelare, mai exploatatoare și mai cleptomane. Fără îndoială că nu anticipam un "sfârșit al istoriei" în această regiune, ci anticipam reapariția vechilor probleme (cum ar fi elementele etnice, religioase și de altă natură ale unei istorii zbuciumate) și apariția unor noi factori de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
mică interdependență globală? Întrebările politice care decurg sunt: Va produce eșecul economic tulburări sociale? Există mișcări politice de stânga sau de dreapta care să capteze nemulțumirile sociale și să le mobilizeze împotriva liderilor de guverne, a oficialilor corupți, a cartelurilor exploatatoare sau a țapilor ispășitori de ocazie? Va fi demascată pretenția că UE nu este divizată în cetățeni de mâna întâi și a doua? Care sunt șansele de prosperitate regională în circumstanțe eminamente divisive? Vom continua să susținem principiile legale internaționale
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
la păscut, pentru ca berbecul în contact cu mioare străine sa nu acționeze "de bună voie și nesilit de nimeni", cumnatul îl dotase cu un șorț, care-l făcea inoperabil. Pe câmpiile verzi ale patriei, departe de ochiul vigilent al cumnatului exploatator, la solicitările tovarășilor de breasla, scoteam șorțul cornutului, contra sumei fixe de 2 lei, ceea ce-mi asigura vizionarea tuturor filmelor din urbe. Fiind cinematografe multe și filme care meritau văzute chiar și de mai multe ori, berbecul se întorcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
făcută cu scopul clar de a nu afla, atât dușmanul extern cât și vrednica clasă muncitoare autohtonă, de investițiile făcute de inimosul partid În tehnologie avansată pentru că altfel s-ar fi dus de râpă celebra „luptă de clasă” Împotriva „dușmanului exploatator”. Nici inerenta apariție a camionului cu motor Diesel „ROMAN” de 215 cai putere nu trebuia făcută publică, potrivit Însemnării cenzorului M. VÎrtopeanu lecturând știrile radiojurnalului de la ora 13 din data de 10 ianuarie 1974. „Lectorul” I. Littman eliminase complet o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și libertate, împotriva imperialismului ațâțător la războaie”. Aplauze prelungite au întărit cuvintele tov. Eugenia Rădăceanu. Concluziile la problemele ridicate de delegate au fost puse de tov. Alexandra Sidorovici. Constatând că o singură categorie de femei a lipsit la conferință, femeile exploatatoare și soții de exploatatori, tov. Alexandra Sidorovici subliniază importanța discuțiilor, pline de învățăminte. „Conferința, a terminat tov. Alexandra Sidorovici, ne-a ridicat încrederea în forțele noastre, a dat mai multă încredere în forțele noastre bărbaților, guvernului, regimului nostru. În acțiunile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
în care își cresc copiii. Femeile - „proletarii de acasă”, în limbajul lui Engels - au nevoie să trăiască într-un sens funcțional; ele își vor oferi serviciile (să și le vândă nu putea fi vorba) soților înnobilați la rang de „burghezi exploatatori”50. Aceasta ilustrează ideea devotamentului necondiționat față de societate, în principal, în slujba căreia era de așteptat să fie orientată energia tuturor. Or, dăruirea începea de acasă. Primele sacrificii aici se făceau 51. Egalitatea în îndatoriri din planul public lăsa impresia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
kg la ferma comercială Promar și Adiflora din satul Smirna). Țăranii își pot primi arenda numai în produse și trebuie să se descurce singuri să-și vândă grâul, atâta vreme cât managerul nu acceptă să vândă pentru ei. Regimul de arendă rigid, exploatator în viziunea țăranilor, pe care îl descriu aici, nu este un fenomen izolat. Evidențe empirice similare din sudul României pot fi găsite într-un articol scris de Rachel Sabates-Wheeler (2001) care arată că majoritatea proprietarilor care își „arendează” terenul marilor
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sau din Ury Benador, „gata descrisă”, un aliat al meu contra celor doi Segall, cam dușman de clasă cum eram, fiu de preot greco-catolic, cu biserica suprimată și capii ei azvârliți prin pușcării și la Canal, în plus fiu de „exploatator”, tatălui meu îi mai funcționau mica moară și presa de ulei din Lugoj. Ai mei fabricau ulei de floarea-soarelui, produs cartelat, una dintre puținele mici întreprinderi din România „naționalizată la sânge”, unde dispăruseră, înghițite de statul înfumurat, lacom și incompetent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
umpluteochi, din podea până-n tavan, cu grâu, orz și porumb. De pe la începutul verii și până toamna târziu, camioanele soseau încărcate pe poarta din spate și plecau goale pe poarta din față a gospodăriei. După ce socialismul a încheiat cu desproprietărirea „clasei exploatatoare“, bunicul meu - cândva un negustor de cereale cunoscut până la Viena - a rămas sărac lipit, atât de sărac că nu mai avea bani nici de frizer. Nu i-au lăsat decât chitanțierele pe care apucase să și le comande dinainte și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
1500 de locuitori. Toți umblau cu spaima în oase. Nimeni nu cuteza să vorbească despre asta. Chiar dacă nu pricepeam, fiind încă un copil, substanța fricii, sentimentul fricii mi se încuibase în creier. Toți din familia mea erau vătămați. Bunicii, considerați „exploatatori“, fuseseră desproprietăriți de ogorul lor și de prăvălia de coloniale. Peste noapte, unul dintre oamenii cei mai înstăriți din ținutajunsese să nu mai aibă nici cu ce să plătească frizerul. Fiul lui căzuse în război. Fiica lui, mamamea, fusese deportată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
și grea pentru dobândirea independenței de stat, poporul român, care în decursul istoriei a cunoscut consecințele nefaste ale dominației străine și prețul greu al câștigării libertății, și-a cucerit adevărata independență abia în anii socialismului, când au fost înlăturate clasele exploatatoare, a fost instaurată puterea populară și, sub conducerea Partidului Comunist Român, s-a trecut la înfăptuirea revoluției socialiste.“ („Independența și suveranitatea națională - rod de încununare a unei lupte milenare“, Cântarea României, aprilie 1987) MUTAȘCU Dan „În eterna noastră Românie ne
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
hotărârilor adoptate de Congresul al XIII-lea al partidului, într-o țară socialistă multilateral dezvoltată pun în lumină superioritatea socialismului, faptul că el se dovedește a fi în practică singura cale în măsură să asigure înlocuirea societății împărțite în clase exploatatoare și exploatați, înlăturarea exploatării omului de către om, societatea care asigură progresul economic și social al poporului, suveranitatea deplină a țării.“ („Concepția partidului comunist cu privire la noua revoluție agrară în România“, Anale de istorie, ianuarie 1987) „Călăuzindu-se neabătut după concepția materialist-dialectică
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
veneau «de sus» (conform ierarhiei comuniste) și trebuiau impuse până la ultimul om de rând. Însă, comuniștii erau singurii aflați deasupra ideologiei, și nu de puține ori deasupra legii (pe care tot ei le adoptau). Deși afirmau consecvent lupta împotriva «claselor exploatatoare», ei înșiși au devenit exploatatori. Deși proslăveau munca și cinstea, ordinea și legea, în realitate tocmai de acestea se fereau și dădeau dovadă de iresponsabilitate pentru destinul poporului român. Morala socialistă nu se aplica și lor. Transpare astfel lipsa de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
traseele de zbor ale cucilor și le-au pus nume, i-au fugărit să nu mai cânte, ba, au împărțit văzduhul pe brigăzi, într-un efort de privatizare prin dreptul primului venit, lansând și o întrecere sub deviza: „La cucul exploatator să te duci cu bățul!”, pentru a se vedea cine prinde mai mulți cuci. Bărăgan, pe post de mass-media, le ținea isonul și, zilnic, de pe imaș, picura în sufletele fragede ura împotriva exploatării practicată nepedepsită de către cuci, pe care i-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o vină imaginară, au fost aruncați în mașina reprimării dușmanului de clasă, au fost dați afară din școli, umiliți, batjocoriți, desconsiderați, torturați ca o zdreanță. Câtă deosebire între suferințele închipuite ale foștilor dizidenți anticomuniști și suferințele reale ale foștilor, clasele exploatatoare cum li s-a zis, care au fost deposedați, închiși, unii condamnați la moarte, alții la ani grei de închisoare. Și suferința, cu care este bine să ne solidarizăm, ca multe altele, se află pe trepte diferite ale portativului durerii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a întrebat pe tata ce s-a întâmplat cu inventarul curții lui Vasilică Rosetti. Activistul s-a arătat surprins că tata n-a intervenit să salveze biblioteca, dar, atunci, în condițiile date, ai fi fost acuzat că aperi valorile claselor exploatatoare și puteai sta multișor la închisoare (minimul, dacă n-ai făcut nimic, era 3 ani!) Vasilică Rosetti n-a fost căsătorit, n-a avut urmași, la fel ca și frații Petru și Mihai. Mihai Rosetti, născut în 1870, a făcut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
retroceda României bunurile confiscate fără nici un motiv real. Refuzul a fost „motivat” la început prin faptul că armata regală română ar fi agresat armata rusă aflată în Moldova; când în România a venit la putere Partidul Comunist, motivația statului burghezo-moșieresc exploatator nu s-a mai putut invoca, așa că s-a recurs la altceva: conducerea de la Moscova nu știa nimic despre „problema Tezaurului” și trebuia să se informeze... Aici avem de a face cu o altă „problemă”, creată de statul sovietic rus
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Cristian Popișteanu”. Un loc aparte în preocupările participanților l-a avut chestiunea Tezaurului românesc deținut de Moscova de aproape o sută de ani, în urma confiscării lui de sovietici, la 13/26 ianuarie 1918, și nerestituit, nici guvernărilor „burghezo-moșierești oligarhice și exploatatoare”, nici „puterii populare democratice” oblăduită de puterea sovietică și nici României post-ceaușiste. Recuperarea aurului românesc rămâne - cum sublinia actualul guvernator al Băncii Naționale, domnul Mugur Isărescu - o preocupare de prim ordin în politica Băncii Naționale a României. Interesul pe care îl are publicul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
societății („Junimea urmărea eliminarea tradițiilor progresiste din cultura română”), la periodicul ei („prin revista Convorbiri literare [...] este răspândită teoria reacționară a artei pentru artă, care propovăduia izolarea artistului de popor, crearea unei arte senine, impersonale, menită să consolideze bazele orânduirii exploatatoare a capitalismului, să adoarmă conștiința de luptă a poporului”). într-unul din cele mai grosiere și mai pline de ură articole („T. Maiorescu - exponent ideologic al regimului burghezo-moșieresc”), C.I. Gulian, proaspăt membru corespondent al Academiei, îi aducea acuze nemeritate criticului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
față de popor [...]. Atacând arta cu conținut ideologic și politic, batjocorind creația însuflețită de patriotism și sete de luptă socială, dar ridicând în slavă arta găunoasă, arta-narcotic a formei fără conținut, Maiorescu a servit cât se poate de zelos interesele claselor exploatatoare [...]. Maiorescu face parte din acei ideologi care au propovăduit literatura lipsită de ideologie, acoperind depravarea [s.n.] ideologică și morală”. Gulian propune „demascarea acestui dușman al poporului și agent zelos al capitalului străin”, iar acest gest „are sensul de a ne
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
istorică, direcția maioresciană apare definitiv învinsă, în fața aceleia a ideologiei revoluționare, biruitoare a marxism-leninismului, fantoma lui Maiorescu se zbuciumă inutil”. Manualele școlare păstrează același ton: „Țelul protagoniștilor ei [Junimii] era să transforme cultura românească într-un stâlp ideologic al claselor exploatatoare”. în ciuda acestui triumf aparent, „proletcultismul anilor ’50 avea în junimism un adversar mult mai redutabil și nu doar literar decât era capabil să își dea seama” (N. Manolescu). De altfel, în 1959 este punctul maxim al unei noi epoci/ere
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
altul, poeții noștri au câte una, două, trei și mai multe poezii la această temă."247 Era perioada celei mai înverșunate sovietizări și în România. Serviciile secrete americane consemnau că Moscova a instituit în România "cel mai brutal și mai exploatator regim de ocupație", menit să distrugă complet identitatea statului român independent"248. Un raport CIA din 1949 deja preciza că "e de așteptat ca tendința spre dominație sovietică completă în România să continue", încât țara se apropia "din ce în ce mai mult de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
erau occidentali. Revenind la părerea lui Șerban Micloveanu, acesta conchidea astfel asupra a ceea ce el numea "secretul Basarabiei": Acesta este secretul Basarabiei: Basarabia era destinată să devină Israelul european, cu capitala la Chișinău, stat binațional, cu evreii clasa conducătoare și exploatatoare, și cu bieții basarabeni clasa subordonată și exploatată." Stalin însuși se va folosi, propagandistic, de ideea înființării unei Republici Sovietice Socialiste Evreiești între Prut și Nistru pentru a-și împlini ținta recuperării Basarabiei, dar nu pentru evrei, ci pentru Uniunea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
punctul lezării fizice; sexul exhibiționist: auto-expunerea (Epstein și Deyoub, 1983Ă; sexul intruziv: atingerea altora fără permisiune/ folosirea de poziții de putere pentru exploatarea sexuală a unei alte persoane; schimbul de durere: producerea sau resimțirea durerii pentru creșterea plăcerii sexuale; sexul exploatator: utilizarea forței față de un partener vulnerabil pentru a obține accesul sexual, sau activitatea sexuală cu copiii.(p. 42-4Ă. Pentru mulți dependenți de sex pornografia combinată cu masturbarea, uneori riscantă din punct de vedere fizic, este piatra de temelie a activităților
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
dimensiunea istorică a exploatării de către centru a periferiilor. Sistemul capitalist a format și întărit această diviziune internațională a muncii ai cărei beneficiari sunt statele bogate, dar care este defavorabilă țărilor sărace. Perpetuarea acestei situații se datorează alianței dintre interesele claselor exploatatoare din centru și periferie, dezvoltarea industrială a statelor dezavantajate fiind posibilă doar în momentul în care acestea se vor separa de puternicii lumii (Linklater, 2001, p. 140). Este semnificativ faptul că teoria a apărut în America Latină, regiune unde majoritatea statelor
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]