373 matches
-
de altfel, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Scria bine, cu incisivă dezinvoltură, întotdeauna informat și păstrând în genere o cumpănă a judecății. Se mai inflama din când în când, ca în riposta dată lui A.D. Xenopol, Les Juifs roumains (1903), succint expozeu asupra chestiunii evreiești la noi. Lepădând afabilitatea surâzândă, socialistul cu gambetă scoate aici câteva scrâșnete. Dar îndeobște e volubil și sagace, un atu al comentariilor sale fiind bunul simț. Asistând, în calitate de cronicar teatral, la un șir de premiere, constată că
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
polonă sau engleză. A doua piesă importantă a lui C. este Capul de rățoi, scrisă în 1938, reprezentată la Teatrul Național din București și publicată în 1940. Neîncadrabilă într-un gen dramatic exact, scrierea amestecă pamfletul cu farsa, parabola cu expozeul simplu, direct, sarcasmul cu pledoaria umanitară și cu meditația, rezultatul fiind o lucrare în egală măsură lirică și burlescă și, în același timp, punctul cel mai înalt al histrionismului cultivat de personajele lui C. Tema de fond a piesei abordează
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
privind strategia, diplomația și mitologiile publice ale momentului au întîrziat, fără să distragă, această întreprindere eminamente și în mod imparțial educativă. N-ar fi trebuit înaintate decît soluțiile problemelor abordate aici pentru a se putea ajunge la detașarea ideală a expozeului demonstrativ. Mereu pe urmele cunoașterii, am preferat, după unele ezitări, să alegem drumurile umblate și puțin riscante ale unui curs organizat pas cu pas, pe bază de însemnări, un curs care s-ar vrea a fi mai puțin didactic și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cuiva asupra unei probleme, puteți proceda în trei feluri: unul nerecomandabil transpunerea în cuvinte (ce fac și eu acum), unul mai bun reprezentarea, punerea în scenă, și unul excelent: punerea în interacțiune. În primul caz, cel al discursului, faceți un expozeu sau o expunere, recitați un text sau aranjați obiecte într-o vitrină. Auditorul sau spectatorul privește, ascultă nemișcat, nu se clintește nimic, e dificil de urmărit și plictisitor de moarte. În al doilea caz, cel al parcursului sau al spectacolului
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
strînsă relaționare în interiorul marelui cerc parcurs în acest sens. Acesta ar putea face obiectul unei noi întîlniri. Și unui al doilea volum. POSTFAȚĂ S-au scurs zece ani de la publicarea acestui curs, care nu scapă defectelor genului. Curs, adică un expozeu oral ținut în fața studenților. Care nu rezistă fără digresiuni și spontaneitate, în lipsa bibliografiei alăturate și a abuzului de formule glumețe, care fac imaginea cursului și îl fac accesibil. Expunerea în linii mari a principiilor era programatică, și nu i-am
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
se modifică. începe să se renunțe la metodele greoaie ale exprimării scolastice. Răsfoirea Expunerii în rezumat a teologiei a lui Toma d’Aquino permite oricui să constate în ce măsură curgerea lină a gândirii fluide poate fi stânjenită de arhitectura carcerală a expozeului: aceasta îngreunează, încetinește inteligența, apasă asupra ei; ea este încorsetată în întrebări, articole, obiecții, refutații, răspunsuri, soluții; fiecare dezvoltare a ei este îngrădită de o logică în trei timpi; sunt citate abundent autoritățile - Biblia, Aristotel - pentru a justifica și legitima
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
din perioada imperială. Cu niște limite, desigur, pentru că Montaigne nu ia apărarea celor care legitimează durerea pretinzând că ea ne permite să ne măsurăm și să ne exercităm puterile. Eseurile abordează în mai multe rânduri și problema sinuciderii. în vălmășagul expozeului în care putem citi tezele celor vechi, întâmplări cu eroi ai morții voluntare precum și poziția oficială a Bisericii, surprindem în cele din urmă și simpatia lui Montaigne pentru opțiunea stoică: a-ți decide sfârșitul este un lucru bun pentru că este
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și Venus și Epicur!), personajul pare cu toate acestea să fi fost oricum, numai glorios nu... Pentru că Lucrețiu se face luntre și punte ca să-i ofere, sub forma care îi pare a fi cea mai plăcută prietenului său - poemul -, un expozeu asupra doctrinei lui Epicur, iar acest politician veros refugiat la Atena după o tenebroasă afacere de corupere a unor consuli și a unor auguri plănuiește să construiască taman pe ruinele Grădinii un fel de proiect imobiliar menit să șteargă orice
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Căci, de la începutul și până la sfârșitul fiecărei plimbări, Diogene propune o inițiere a individului care se convertește la doctrina lui Epicur. Primele porțiuni ale zidului sunt consacrate fizicii. Propilee ale sistemului, și îndeosebi ale eticii la Epicur, ele constituie un expozeu clasic asupra a ceea ce se știe despre doctrină: atomii, vidul, mișcarea, simulacrele, reducerea fenomenelor meteorologice și naturale la niște combinatorici de particule. Nimic deosebit, în afara precizării că teoria declivității există și la Magistrul însuși. Nu la Democrit, la Epicur. Ceea ce
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în nicio limbă, vreo istorie a filosofiei hedoniste! Pentru repere și câteva jaloane, a se citi textul lui A.-J. Festugière, „La doctrine du plaisir des premiers âges à Epicure”, pp. 81-116, reluat în Etudes de philosophie grecque, Vrin. 1971. Expozeul este succint, dar permite o utilă vedere de ansamblu. Asupra eudemonismului antic, cu câteva pasaje extrem de cursive, din păcate inutil moralizatoare uneori, și asupra hedonismului lui Aristip, a se consulte LĂon Robin, La Morale antique, PUF, 1963, îndeosebi paginile 32-33
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
concepe salvarea individului prin rațiune și credință, aflându-și tihna, după căutări neobosite, în dogma creștină, ceea ce poate explica și de ce proza ascetului jansenist de la Port-Royal a înrâurit multă vreme nu numai cultura franceză. Volumul Varia italica (1975) conține scurte expozeuri atestând aceeași tendință de integrare a unui creator în ritmurile ideilor epocii, completate cu evocări analitice (Cesare Pavese, Giorgio Bassani, Antonio Gramsci ș.a.) și investigații comparatiste, de cele mai multe ori binare (italiană-germană și italiană-franceză). Scrise într-o formulă stilistică necăutată, studiile
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
-și (și uitându-și) începuturile, poetul își caută identitatea într-o lirică puternic cerebralizată, fără a ajunge la o superioară intelectualizare a emoției. Deși în multe versuri vorbește despre poezie, poet, cuvânt, o „artă poetică” e greu de reconstituit din expozeurile lirice reduse deseori la ipostaza decorativității. Poetul e „atent la ultima scânteie a pasiunii pe-o perdea neagră” și țintește „cuvântul primordial”, trăind insatisfacția de a fi nevoit să se folosească de „cuvinte adânci cuvinte reci ca o suprafață calmă
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
Seriozitatea glumei estetice” (1996), unde sunt reunite, pe lângă studiul despre Scrinul negru, evocări ale profesorului și directorului de institut, precum și câteva sinteze monografice despre opera lui de romancier, critic și istoric literar și despre călătoriile în Grecia, Franța și Italia. Expozeurile despre aceste călătorii, grupate în ultima secțiune a cărții, se bazează pe cercetări de arhivă, inserând documente inedite, reproduse în original: alocuțiunea rostită pe 23 mai 1961 la Dijon și adresată canonicului Kir, însemnările în italiană din ceea ce Ș. numește
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
prin excursuri erudite (Toponimia Munților Carpați de Andrei de Vincenz, Despre Rusalii și Sân Toaderi, Cronica existențială a românilor: poezia lui George Bacovia, Colindele românești și vechimea lor, Călușarii de Octavian Buhociu). Critica literară - inclusă la rubrica „Semnalări” - aspiră spre expozeul complex, susținut de incursiunea în politică, istorie, istoriografie literară, estetică, fenomenologie literară, filosofie, așa cum se întâmplă în cazul amplului comentariu dedicat de Paul Costin Deleanu (sub pseudonimul Andrei Flor) „cazului” Vintilă Horia, legat de obținerea și retragerea Premiului Goncourt. Adevărat
SEMNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]
-
1878, f. 8.</ref> </footnote>, emisarii Principelui Carol I aveau să expună și să argumenteze În fața reprezentanților Congresului „opiniunile și aprecierile Guvernului lor asupra punctelor Tratatului de la San-Stefano privitoare la dânșii”. Cu acest prilej, Mihail Kogălniceanu va face un scurt expozeu asupra drepturilor și cerințelor României. Încă de la Început, el a ținut să sublinieze că nici o parte din teritoriul național nu putea fi Înstrăinată, invocând argumente de ordin istoric În ce privește Basarabia, amintind despre angajamentele asumate prin Convenția din 4/16 aprilie
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
asociației libere. În metrou am elaborat totul, în definitiv era o repetiție, dar și un refuz destul de flagrant de a vorbi. Sau pur și simplu am scotocit un curs de filosofie și am fixat pionii relațiilor parentale. Era totuși un expozeu îngrijit, cu o introducere frumoasă, trei părți și o concluzie” (Frischer, 1977). Putem cita aici și exemplul unei alte femei analizate: Milena îi vorbește analistului ei despre erotism uretral și anal, despre castrare și despre pulsiunea morții și, după o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
importanța pe care o are votul femeilor, dând ca pildă Anglia, care are - din 1931 și până astăzi - un guvern de uniune națională la a cărui realizare au contribuit în mare parte femeile engleze. D-na Ella Negruzzi face un expozeu al situației disperate a sătencii noastre, spunând că femeile trebuie să aibă grijă de ridicarea nivelului moral și cultural al țărănimii. D-na Ortansa Satmary vorbește despre importanța participării femeilor la viața publică a națiunilor, participare ce corespunde unei necesități
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Ardeni la Marea Nordului (1975) și Orientul Occident (1983). Sunt însemnări din călătoriile întreprinse în Mongolia, Belgia, Luxemburg, Maroc, concepute asemeni unor „fotografii interioare” (cum se și subintitulează una dintre cărți), pendulând între reportajul exotic și cultural și jurnalul intim, între expozeul documentar și eseu. Ampla lucrare Din istoria vieții bisericești din Basarabia (1996), onorată cu un cuvânt înainte de mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală, impresionează prin bogăția și rigoarea documentară, ca și prin vibrația sufletească și spirituală a expunerii. Așa cum sugerează și prin
BUZILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285974_a_287303]
-
mai diferite, reeditând superba carieră a unui alt termen drag generației optzeciste: text, textualism, textuare). Chiar și un simplu dicționar uzual (Petit Robert, 1978) consacră nenumărate accepții ale termenului discurs: „conversație”, „dialog”, „întrevedere”, „exercițiu oratoric în fața unor persoane”, „alocuțiune”, „conferință”, „expozeu”, „proclamație”, „speech”, „apologie”, „elogiu”, „panegiric”, „rechizitoriu”, „expozeu”, „tratat” (Discurs asupra metodei de R. Decartes), orice enunț lingvistic observabil etc. Rezumându-ne fie și la enumerarea amalgamată de mai sus, vom observa că toate sinonimele discursului definesc o trăsătură esențială: emisie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
alt termen drag generației optzeciste: text, textualism, textuare). Chiar și un simplu dicționar uzual (Petit Robert, 1978) consacră nenumărate accepții ale termenului discurs: „conversație”, „dialog”, „întrevedere”, „exercițiu oratoric în fața unor persoane”, „alocuțiune”, „conferință”, „expozeu”, „proclamație”, „speech”, „apologie”, „elogiu”, „panegiric”, „rechizitoriu”, „expozeu”, „tratat” (Discurs asupra metodei de R. Decartes), orice enunț lingvistic observabil etc. Rezumându-ne fie și la enumerarea amalgamată de mai sus, vom observa că toate sinonimele discursului definesc o trăsătură esențială: emisie verbală adresată unei persoane sau mulțimi concrete
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fără rost”), afirmând că întreaga lui operă literară este străbătută de „răceală”. Pe Tudor Arghezi l-a apreciat, în 1926, considerând că are „vederi noi”, dar despre Flori de mucigai a scris negativ. B.-D. era un critic cu un expozeu informat, care înțelegea motivațiile curentelor moderne (a scris despre expresionism), dar gustul său era al unui clasicizant și al unui moralist. Interesul lui s-a îndreptat însă către istoria literară, ca o consecință a înclinației spre istorie în general. Primul
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
expedițiile lui Traian în Dacia. În prim-plan se impune Hadrianus, urmașul lui Traian care va avea semeția să transgreseze istoria construind un mit din scenariul pe care un „mesager dac” i-l înmânează. Romanul, cu o scriitură exoterică, datorită expozeurilor personajelor care încearcă să clarifice mituri și rituri (departe însă de puterea de sugestie din Memoriile lui Hadrian de Marguerite Yourcenar), suprapune o recuzită de senzație, cu intrigi de spionaj și o teatralitate patetică, unui scenariu arhetipal - întemeierea unei lumi
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
Incursiuni în literatura de azi este o culegere eterogenă de eseuri, medalioane și cronici literare. Un studiu mai amplu, fără pretenții de originalitate (planul principal de referință constituindu-l lucrările lui Tudor Vianu), este propus în Metamorfoze ale metaforei, un expozeu istoric cu scurte aplicații la literatura română (Ioan Alexandru, Nichita Stănescu) și universală (Gongora, Hölderlin, Henri Michaux). Un gen monotipic? schițează, pornind de la premisa că literatura științifico-fantastică este „o prelungire modernă a basmului”, o posibilă morfologie a genului, prin identificarea
BUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
Dacii în conștiința romanticilor noștri (1979), un foarte serios și aprofundat studiu. Pe lângă originalitatea temei, impun bogăția informației, coerența construcției, rigoarea argumentației și, nu în ultimul rând, eleganța și percutanța stilului. Dominându-și subiectul, autoarea reușește nu doar un excelent expozeu al evoluției ideii de dacism (de la primii cronicari, trecând prin Școala Ardeleană, până la Eminescu), ci și o incitantă analiză a creației câtorva dintre romanticii noștri preocupați de temă, fie în calitate de ideologi: Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Cezar Bolliac, B. P. Hasdeu
BABU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846]
-
un tip isteț de la Daily Mirror a scris despre Sheba că e „o bombă pieptoasă“. (Toți cei care au văzut-o chiar și în treacăt știu că e plată precum câmpurile din Fenland.) Iar ieri, ziarul Sun a produs un expozeu asupra soțului Shebei în care se pretindea că Richard, care predă Teoria Comunicării la City of London, e un „prof trendy care face seminarii sexy despre cum ar trebui citite revistele porcoase“. Până la urmă, totuși, nu e nici măcar neglijența sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]