332 matches
-
structură polifonică, pe mai multe „voci“. Partea întâi (strofele 1- 43) surprinde întrun decor romantic povestea iubirii peste fire între ființe care aparțin unor lumi diferite. Incipitul plasează imaginarul poetic în tiparul narativ al basmului, prin formula introductivă specifică. Secvența expozitivă schițează portretele celor doi protagoniști. Imaginea eroinei se singularizează prin superlativul frumuseții și prin dubla comparație care îi conferă atributul sacralității și pe cel al luminii (Cum e Fecioara între sfinți/ Și luna între stele). Portretul luceafărului apare oglindit în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de diversificată. Forma de bază a activității lingvistice de acest tip constă în adunarea, explicarea și interpretarea faptelor de limbă, iar teoriile, concepțiile sau metodele antrenate și rezultate sînt raportate la alte fenomene sociale. Ca atare, lingvistica limbilor populare este expozitivă și analitică, ea nu face decît să constate fapte și să le dea explicații de diferite tipuri. Mult înainte însă de secolul al XIX-lea, o dată cu începerea scrierii limbilor antice și, mai evident, o dată cu crearea limbilor literare ale popoarelor romanice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
norme de folosire a limbii și, în același timp, sintetizează elemente, uneori divergente, în direcții unice de realizare și de dezvoltare. Lingvistica limbilor literare nu are însă numai acest aspect, prescriptiv și sintetic, ea are și o latură analitică și expozitivă, manifestată în cercetarea textelor și a faptelor de limbă pe care le conțin, ceea ce o apropie de filologie. Aceasta este însă și latura cea mai apropiată de lingvistica limbilor populare și, de aceea, cele două lingvistici nu pot merge pe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
reconstruirea sistemului de cunoștințe pe un fundament solid, trei arte sau științe Îi stau lui Descartes la dispoziție ca model: logica, analiza geometrică și algebra. Nici una dintre acestea, Însă, nu-i poate furniza procedeul căutat: silogismul e doar un instrument expozitiv, nu descoperitor, iar analiza geometrică și algebra nu pot oferi generalizări dincolo de domeniile lor, fără a mai socoti neajunsul că sunt totuși destul de obositoare, uneori mai mult nedumerind spiritul decât lămurindu-l, și necesită un timp Îndelungat de Însușire. De
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de minte, în care lamentarea este un pumn de cenușă și orice drum drept este o răspântie și devine sufocant. Toate bune și frumoase, dar poezia n-are sens și nici emoție. Rămân în picioare vrăjile depărtării, deși tonul este expozitiv și retoric: "La țărm sunt cuprins de uitare,/ apa mării lustruiește podelele scoicilor,/ cheile eroziunii sunt la paznicul de cretă/ vine viața și își lungește scheletul sub rază în fata morții fulgerătoare/ țeasta noastră e o sarcină grea". "Goana după
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
13 iluzii", Editura Dacia, 1971; "Eu port această ființă", "Antologie de poezie tânără", Editura Dacia, 1972; "Arheopterix", Editura Cartea Românească, 1973; Vara unui fost campion de pian", Editura Dacia, 1973; "Întrebați fumul", Editura Dacia, 1975. Poemele lui N. Prelipceanu sunt expozitive: "Undeva, de-o parte și de alta a ecuatorului, se află zona/ calmului plat". Versurile primului volum sunt cuprinse în fraze fără emoție. Parcă, simțim din când în când un elan repede sufocat și un regret într-o nostalgie de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Găsim în versurile lui Mihai Ursachi influențe din Mircea Ivănescu, melodia tandră a lui Mircea Dinescu, o anume atitudine ironică, precum în poezia lui Marin Sorescu, fără să-l uităm pe Nichita Stănescu din "Laus Ptolemaei", prin retorism și capacitate expozitivă: În privința tratatului meu/ Despre flacără,/ despre natura, felurile și dulceața lor/ pot să-ți spun/ că va rămâne nescris. Căci dacă l-aș scrie,/ cine s-ar osteni să-l citească". Universul este absurd și fantastic, poetul însuși ne trimite
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
însuși poetul este un înger, el meditează asupra confruntării cu lumea, precum și asupra disciplinării raționale a unui materialism terestru, turnate în ritmica pură a imnului, a cântecului. Dar la această decantare a preocupărilor despre poet și poezie ajunge după ce trece expozitiv și didactic prin începuturile exuberante și pătimașe, sintetizate într-o atitudine etică solidaritatea cu mulțimea, umilința, jertfa sunt distilate în ritmuri tulburătoare: "Că-ngenunchez frenetic în fața orișicui/ și-s pregătit de jertfă în fiecare clipă./ Că nu mă tem de-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lectorului. Referentul titlurilor este de mare diversitate, ilustrând ori ginalitatea scriitorilor, în timp ce modalitățile lingvistice de construire a cuvântului/a sintagmei de intitulare prezintă câteva invariante. - Un termen nominal/o structură nominală (substantiv, adjectiv, pronume, numeral cu valoare substantivală) configurează titluri expozitive sau metaforic simbolice, vizând: tema/teme și motive (Iubire de L. Blaga, Război și pace de Tolstoi, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Jocul de-a vacanța de M. Sebastian) motivul, simbolul sau metafora centrală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
grupaj de alineate - având în proză rolul unui prolog), incipitul se recunoaște prin faptul că asociază tema discursului și rema - informația nouă, inedită comunicată lectorului. Enunțul prin care se detaliază o informație deja transmisă marchează încheierea incipitului și începutul secvenței expozitive (expozițiunea/situația inițială). În poezie - text de mare concentrare - incipitul se reduce, de obicei, la primul/primele două versuri. Opera dramatică apelează frecvent la un incipit ex abrupto, intrând direct în miezul faptelor. Cele mai frecvente tipuri de incipit sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
structură polifonică, pe mai multe „voci“. Partea întâi (strofele 1- 43) surprinde întrun decor romantic povestea iubirii peste fire între ființe care aparțin unor lumi diferite. Incipitul plasează imaginarul poetic în tiparul narativ al basmului, prin formula introductivă specifică. Secvența expozitivă schițează portretele celor doi protagoniști. Imaginea eroinei se singularizează prin superlativul frumuseții și prin dubla comparație care îi conferă atributul sacralității și pe cel al luminii (Cum e Fecioara între sfinți/ Și luna între stele). Portretul luceafărului apare oglindit în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
scenei, a jocului în care se transformă orice act pentru că este privit, a felului în care se decupează inclusiv spațial un fragment de actualitate, este împărtășită de toți, indiferent de calitatea de actor sau spectator. Cu cît vom considera natura expozitivă a spațiului arătat, "en vedette", al scenei, sub lumina nefirească a rampei, cu atît ne vom supune regulilor vizuale ale etalării, deplierii, afișajului. Expositions, le numește Philippe Hamon; în "vitrina" realului, nu toate lucrurile ocupă același loc. Îl cuceresc sau
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
mișcă într-o lume fixată pentru totdeauna în tipare. Fiind un personaj dinamic, nu poate fi redus la o schemă morală, deși a fost creat prin tipizare, ca mai toate personajele realiste. Ea este introdusă în acțiune prin portretul fizic expozitiv. Trăsăturile fizice sunt evidențiate cu concursul lui Felix, care în primele pagini este salvat de o "voce cristalină" și vede "un corp prelung și tânăr de fată, încărcat cu bucle, căzând până pe umeri". În realizarea portretului Otiliei, autorul insistă asupra
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
română a teoriilor filosofilor politici care s-au ocupat de problema dreptății în macrodistribuția resurselor medicale. Dar valoarea lucrării Loredanei Huzum nu vine doar din aspectul sistematic și noutatea temei, care, dincolo de acuitatea analizei, ar putea rămâne la un nivel expozitiv, ci și din contribuția ei constructivă. Un alt obiectiv al autoarei a fost să expună propria ei poziție în direcția soluționării teoretice a disputei dintre cele trei idealuri ale dreptății și să identifice un teren comun, punctele de convergență în
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
momente ale dezvoltării învățământului românesc. Plecând de la literatura în acest domeniu, prezentăm câteva clasificări posibile. A. Clasificarea metodelor de învățământ după M. Ionescu , 2000 a. Metode de transmitere și însușire a cunoștințelor: - metode de comunicare orală: - metode de comunicare orală expozitivă: - expunerea; - expunerea cu oponent; - povestirea; - descrierea; - explicația; - informarea; - prelegerea școlară; - prelegerea - dezbatere; - conferința - dezbatere; - cursul magistral; - metode de comunicare orală conversativă: - conversația; - discuția; - dezbaterea; - asaltul de idei; - colocviul; - metoda problematizării - metode de comunicare scrisă: - lectura (explicativă, dirijată); - activitatea cu manualul
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
algoritmizarea; - lucrările practice; - studiul de caz; - proiectul/tema de cercetare; - metode de acțiune simulată: - jocuri didactice - jocuri de simulare; d. Instruirea și autoinstruirea asistate de calculator b. Clasificarea metodelor de învățământ după I. Cerghit, 1980 - metode de comunicare orală: - metode expozitive (afirmative); - metode interogrative (conversație, dialogate); - metoda discuțiilor și dezbaterilor; - metoda problematizării (instruirea prin problematizare). - Metode de comunicare bazate pe limbajul intern: - reflecția personală - Metode de comunicare scrisă: - lectura - Metode de explorare a realității: - metode de explorare nemijlocită (indirectă) a realității
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Duns Scotus, 1916), dedicată lui Rickert, regăsim prima menționare fugară a lui Nietzsche într-un citat public. În aceasta, Heidegger afirmă că Nietzsche ar fi reușit, "prin modul său de a gândi neîndurător de aspru și prin plastica sa capacitate expozitivă", să arate înrădăcinarea subiectivă a oricărei filozofii înțeleasă ca o "valoare culturală" (Kulturwert) care este în același timp o "valoare vitală" (Lebenswert) într-o personalitate, mai precis în ceea ce Nietzsche numește "instinctul care face filozofie"146. Știm, în sfârșit, urmărind
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
prototipul secvenței argumentative / 134 4. Analizele secvențiale / 138 4.1. Respingerea și elipsa concluziei-teză nouă / 138 4.2. Revenirea la un text publicitar: Mir Rose / 140 5. Exerciții de analiză secvențială / 145 Capitolul 5. Prototipul secvenței explicative / 149 1. Explicativ, expozitiv și informativ / 149 2. De la discursul explicativ la textul explicativ / 152 3. Prototipul secvenței explicative / 154 4. Probleme de eterogenitate / 161 5. Exerciții de analiză secvențială / 165 Capitolul 6. Prototipul secvenței dialogale / 169 1. De la dialogism la dialog / 169 2
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
explicativ, dialogal). Celelalte tipuri care apar drept ipoteze în lucrările mele anterioare pot fi cu certitudine lăsate la o parte. Acestea se reduc, într-adevăr, fie la simple descrieri de acțiuni (ca în majoritatea textelor "procedurale" sau "instructive" și texte "expozitive", care răspund la CUM), fie la acte de limbaj, iar, în acest caz, țin de planurile ilocuționar (A1) și enunțiativ (A2) de organizare textuală și nu de secven-țialitatea (B2) propriu-zisă. La fel se întâmplă și cu ordinea naturală aflată la
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sintaxei, prin aranjarea lor într-un text poetic. În poezia descriptivă, poezia didactică (explicativ-expozitivă), poezia argumentativă și mai ales poemele narative, poate fi identificat un tip reprezentativ. În formele dialogale din tragedia și drama clasică în versuri, momentele narative, argumentative, expozitive și pur dialogale sunt ordonate în funcție de regulile de organizare ale unui text poetic. La aceasta, trebuie să adăugăm faptul că poeticul este necesar a fi abordat și la nivelurile semantic (A3 din schema 2) și enunțiativ (A2), ce joacă un
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pagină din Proust și a explica cum se prepară orezul nu înseamnă, cu siguranță, același lucru. Este important deci să reașezăm totul într-o anumită ordine, chiar cu riscul de a lua, uneori, decizii arbitrare. (Grize 1981: 7) 2. Explicativ, expozitiv și informativ Din cauza acestor excese apărute în cadrul încercărilor de clasificări tipologice, s-a produs uneori o confuzie 29 între textul explicativ și textul expozitiv și chiar s-a vorbit foarte mult timp despre textul informativ. Așa stau lucrurile, de exemplu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
anumită ordine, chiar cu riscul de a lua, uneori, decizii arbitrare. (Grize 1981: 7) 2. Explicativ, expozitiv și informativ Din cauza acestor excese apărute în cadrul încercărilor de clasificări tipologice, s-a produs uneori o confuzie 29 între textul explicativ și textul expozitiv și chiar s-a vorbit foarte mult timp despre textul informativ. Așa stau lucrurile, de exemplu în Instructions officielles françaises pour le Collège (pagina 46 din ediția Livre de Poche). O definiție precum cea din Littré, lasă loc, la rândul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Prisme, 1988) oferă câteva răspunsuri la aceste întrebări, pe care ne considerăm îndreptățiți să le punem, privind statutul tipului de text așa-zis "informativ". În introducere, autorii recunosc că orice text este, până la un punct, informativ și că "termenul de "expozitiv" ar fi, fără îndoială, mai potrivit, în locul celui de "informativ", considerat a fi neclar" (1988: 6). Chiar dacă se decid, în cele din urmă, asupra folosirii termenului în sensul curent, aceștia fac foarte bine distincția dintre tipul de text informativ-expozitiv, de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Tomasson nu s-au gîndit, adică cel de a considera textul informativ-expozitiv ca un gen de discurs enciclopedic care se bazează, în special, pe înlănțuirile secvențiale, fie de tip descriptiv, fie de tip explicativ. Cu alte cuvinte, tipul așa-zis "expozitiv" pare a fi definitiv exclus din clasificările prototipice. Acest punct de vedere este susținut, în zilele noastre, și de D. G. Brassart: Propunem deci ca expozitivul să nu fie considerat un tip textual sau secvențial, ci să prezentăm aceste documente
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fie de tip descriptiv, fie de tip explicativ. Cu alte cuvinte, tipul așa-zis "expozitiv" pare a fi definitiv exclus din clasificările prototipice. Acest punct de vedere este susținut, în zilele noastre, și de D. G. Brassart: Propunem deci ca expozitivul să nu fie considerat un tip textual sau secvențial, ci să prezentăm aceste documente în funcție de specificul de organizare propriu-zis textuală, fie ca descrieri, cum este de exemplu cazul fișelor de zoologie, așa cum apar astăzi, în număr foarte mare, în enciclopedii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]