1,156 matches
-
al XVIII-lea. Numeroși artiști celebri au trăit pe teritoriul actualei Belgii: Jan van Eyck, Pieter Bruegel cel Bătrân, Peter Paul Rubens sau Antoon van Dyck. În secolul XIX și XX au apărut o serie de pictori belgieni importanți romantici, expresioniști sau suprarealiști ca Egide Wappers, Constant Permeke sau René Magritte. În arhitectură Victor Horta și Henry van de Velde au fost printre principalii promotori ai stilului Art Nouveau. Printre cei mai cunoscuți scriitori belgieni pot fi amintiți poetul Emile Verhaeren
Cultura Belgiei () [Corola-website/Science/336777_a_338106]
-
și Statele Unite, în primele două fiind cel mai de succes cântec al anului. „Express Yourself” a fost al doilea extras pe single și a fost de asemenea primit cu recenzii pozitive și succes comercial. Videoclipul a fost inspirat de filmul expresionist german al lui Fritz Lang "Metropolis"; acesta o prezintă pe Madonna pe o serie de trepte, purtând un costum bărbătesc și monoclu, apucându-se de părțile intime, în timp ce bărbați la bustul gol, angajați ai unei fabrici, își trăiesc viața la
Madonna () [Corola-website/Science/299602_a_300931]
-
centrul de pictură din Indonezia. Sunt cateva instituții de artă și pictură că "Centrul de Artă Taman Ismail Marzuki" din Jakarta, unde s-au format cei mai mari pictori ai Indoneziei că Djoko Pekik, care este cunoscut pentru picturile sale expresioniste despre problemele de zi cu zi în Indonezia, mai ales ale săracilor, și alți pictori că Hardi, Nanik Mirna, Jim Supangket, Dedi Eri Supria, Gendut Riyanto, Haris Purnama, si Bonyong Munni Ardhi. Artiști contemporani că Heri Dono, Agus Suwage, Tisna
Arta și cultura Indoneziei () [Corola-website/Science/299538_a_300867]
-
în literatură. Criticul literar George Călinescu consideră perioada interbelică ca fiind perioada scrierilor cele mai valoroase ale lui Ludo, considerând ca cea mai bună carte a sa culegerea de nuvele umoristice „Hodje-Podje” (1928), care cuprinde câteva viziuni burlești de factură expresionistă, excelente ("În ghearele artei", "Eu, capodopera părinților mei"). Alte scrieri ale sale sunt "Mesia poate să aștepte ( Cu mașina pe urmele profeților)" (1934) și "Domnișoara Africa" (1935), romane jurnalistice pline de spirit și vervă imaginativă. Pasajul acesta face trimitere la
I. Ludo () [Corola-website/Science/307269_a_308598]
-
Plastice din Timișoara (1937), ca elev al lui Virgil Simonescu și Iuliu Podlipny. Pleacă la studii la Paris în 1939, unde se înscrie la Academia Ranson. În perioada interbelică, a fost atras de teme biblice și a semnat câteva compoziții expresioniste deosebite, inspirate de muzică, precum și un șir de portrete romantico-mistice („Sfântul Sebastian”, seria de „Profeți”, „Apocalipsa”). Corneliu Baba își amintea că Ștefan Szönyi se ducea între cerșetorii din Timișoara pentru a-i imortaliza. Între anii 1940 și 1942, Ștefan Szönyi
Ștefan Szönyi () [Corola-website/Science/311938_a_313267]
-
încadrări este aproximativă și, strict vorbind, greșită. Expresionismul i se aseamănă prin deformarea realității în jurul unei perspective narative subiective și prin stranietatea coșmarescă a unei lumi decadente și industrializate. Cu toate acestea, Kafka a fost un critic înverșunat al mișcării expresioniste, iar limbajul său distant și neornamentat diferă vizibil de patosul sentimental și emfaza verbală a reprezentanților curentului. Într-o scrisoare către Felice, Kafka se arată deranjat de « convulsiile aleatorii ale minții » din opera Elsei Lasker-Schüler, iar cu alte ocazii se
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
în atelierul-școala al lui Henri Matisse, ultima promoție. își face studiile liceale în București, perioadă în care ia lecții de pictură de la Nicolae Vermont. În anul 1906 se înscrie și urmează cursurile Academiei de Pictură din Munchen. Acolo studiază cu expresioniștii germani Friedrich Fehr, Angelo Jank și Karl Schmidt-Rottluff. A urmat de asemenea cursurile profesorilor - creatori de referință în epoca, și . Își continua studiile la Paris unde va face parte din ultima promoție a școlii-atelier a pictorului francez Henri Matisse. Cu
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
Bogdan-Pitești care-i cumpăra o mulțime de lucrări precum și de critici mari ai epocii care scriu despre ea și îi analizează carieră artistică (vezi Petru Comarnescu, Ionel Jianu, Ștefan Nenițescu, Oscar Walter Ciseck). Aceștia descriu opera Ninei și influențele ei expresioniste, cubiste, orfiste, impresioniste, foviste, neobizantine și chiar apropieri de pictură din Quattrocento. A fost o prezență constantă și agreabila la Saloanele Oficiale ale vremii și la alte expoziții de grup, de răsunet în epoca: Artă română, Arta nouă, Grupul nostru
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
suprarealitate!) fizică și psihică." Operele pictorilor suprarealiști sunt mărturie a căutărilor unor terenuri virgine, a unei lumi niciodată reprezentate până atunci, pe care suprarealismul dorește să o descopere prin revoluția mentală ai cărei moștenitori mai suntem încă și astăzi. Pictorii expresioniști abstracți americani, Jackson Pollock, Mark Rothko și Arshile Gorky s-au inspirat enorm din suprarealism. Ideile suprarealiste se regăsesc totodată în operele sculptorilor Louise Bourgeois și Alberto Giacometti. Dintre principalii pictori suprarealiști se menționează
Suprarealism () [Corola-website/Science/297390_a_298719]
-
apropia de durerea indescriptibilă, sufletul scindat al unui neam cu trupul în două „țări vecine”, în „două limbi”, care sunt de fapt una singură..." - Ștefan Ion Ghilimescu: “...să subliniem caracterul pregnant al realismului descriereilor lui Ion Lazu, cât și unda expresionist metaforică a poeziei simțirii care le conferă, cum grano salis, o aură de un estetism bine timbrat; alteori, în afara exemplului nostru, luat aproape la întâmplare, nu poate scăpa cititorului nota de molipsitor umanism cordial pe care o îmbracă la el
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
de Moll - Cu ocazia expoziției deschisă în Wegedoorm-Cuijik, Olanda(1991), la Leon Art Galerie, Henk de Moll spunea cu privire la pictura lui Pantazi: George Colpit surprinde în romanul său „"Nebunul"”, viață boemă din care făcea parte Valeriu Pantazi: În domeniul picturii expresionist - abstracte sunt de menționat cele 14 opere faimoase, din seria de 24 de pânze abstracte realizate și vândute în Olanda, între anii 1991 - 1992, pentru care presa olandeză l-a definit pe Valeriu Pantazi ca aparținând stilului expresionist abstract „liric
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
domeniul picturii expresionist - abstracte sunt de menționat cele 14 opere faimoase, din seria de 24 de pânze abstracte realizate și vândute în Olanda, între anii 1991 - 1992, pentru care presa olandeză l-a definit pe Valeriu Pantazi ca aparținând stilului expresionist abstract „liric”: Mass-media:
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
Franța, admiratorii lui El Greco vor fi Delacroix, Millet și Manet. Picasso va nutri o adevărată fascinație față de opera maestrului din Toledo, fapt oglindit în multe dintre tablourile din perioada albastră. Ceația lui El Greco devine și punctul de referință al avangardei expresioniste germane. Secolul al XX-lea îl repune în drepturi pe cel mai mare pictor mistic al tuturor timpurilor. În Muzeul Național de Artă al României din București se găsesc trei opere ale lui El Greco. ""Martiriul Sfântului Mauriciu"" este o replică
El Greco () [Corola-website/Science/299118_a_300447]
-
Bacău, 1999) și preluată de Cornel Ungureanu, îl determină pe acesta din urmă să gloseze: „vecinătățile, caracterul eteroclit al orașului au stimulat ruptura, despărțirea de orizontul tradițional (...). Or, acest tip de desprindere îl apropie pe scriitorul român de Trakl, de expresioniști, îl face unul dintre modernizanții lirismului nostru. Comparațiile cu Kafka, cu Blecher, cu Fundoianu (...) sunt legate de tipul de ruptură (s. aut.) (și, în consecință, de insularitate) pe care îl realizează poezia bacoviană. Iar „insularitatea” poate anunța avangarda schițată de
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
german. Mișcarea în pictură a început din 1905 cu grupul Die Brücke (Podul) din Dresden, răspândindu-se mai târziu și în Berlin, și Der Blaue Reiter (Călărețul albastru) în München din 1911. Teatrul de asemenea a făcut parte din mișcare expresionistă , datorită dramaturgilor precum Georg Kaiser și Ernst Toller influențați de Frank Wedekind în legătură cu ce putea fi arătat pe scenă. Cinmaul expresionist german e cea mai cunoscută parte a mișcării. În timpul reclădirii de după Primul Război Mondial, industria germană de filme era
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
Berlin, și Der Blaue Reiter (Călărețul albastru) în München din 1911. Teatrul de asemenea a făcut parte din mișcare expresionistă , datorită dramaturgilor precum Georg Kaiser și Ernst Toller influențați de Frank Wedekind în legătură cu ce putea fi arătat pe scenă. Cinmaul expresionist german e cea mai cunoscută parte a mișcării. În timpul reclădirii de după Primul Război Mondial, industria germană de filme era foarte productivă, dar din cauza dificultăților finaciare ale vremii, producătorii nu puteau să facă filme care să rivalizeze cu cele de la Hollywood
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
producătorii nu puteau să facă filme care să rivalizeze cu cele de la Hollywood, luxoase și extravagante. Așa că producătorii studioului UFA și-au dezvoltat propriul stil, folosind simbolism și mise en scène pentru a da adâncime și emoție subiectului. Primele filme expresioniste, "Das Cabinet des Dr. Caligari" (1920), "Der Golem, wie er in die Welt kam" (1920), "Der müde Tod" (1921), "Nosferatu" (1922), "Phantom" (1922), "Schatten - Eine nächtliche Halluzination" (1923), și "Der letzte Mann" (1924), au fost versiuni filmate, elaborate și exagerate
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
1920), "Der Golem, wie er in die Welt kam" (1920), "Der müde Tod" (1921), "Nosferatu" (1922), "Phantom" (1922), "Schatten - Eine nächtliche Halluzination" (1923), și "Der letzte Mann" (1924), au fost versiuni filmate, elaborate și exagerate ale unor povești simple. Actorul expresionist Fritz Kortner a jucat în filme vieneze și filme din Berlin. Mișcarea Dada era în vogă prin elita artistică a anilor 20, și toate culturile europene ale vremii au adoptat o etică a schimbării, și o dorința de a încerca
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
și filme din Berlin. Mișcarea Dada era în vogă prin elita artistică a anilor 20, și toate culturile europene ale vremii au adoptat o etică a schimbării, și o dorința de a încerca noi și diverse stiluri artistice. Primele filme expresioniste au compensat lipsa unui buget mare folosind decoruri nerealistice, absurde geometric,și designuri extcentrice. Subiectele acestor filme se roteau în jurul motivului agoniei, nebuniei, trădării, și alte teme "intelectuale" (spre deosebire de filmele clasice de aventură sau romantice); denumirea germană a acestei forme
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
Opera." Emigranți germani, precum Karl Freund (care a lucrat la "Dracula" , versiunea din 1931), au pus bazele stilului filmelor studioului Universal ce vor urma. Regizori, ca Fritz Lang, Billy Wilder, Otto Preminger, Alfred Hitchcock, și Michael Curtiz au introdus stilul expresionist în dramele anilor 40, continuând tradiția. Filmul din 1979 al lui Werner Herzog, "Nosferatu-eine Phantom der Nacht", este un tribut adus lui F.W.Murnau și capodoperei sale,"Nosferatu - Simfonia groazei" . Filmul se folosește de tehnici tipici expresioniste și de
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
introdus stilul expresionist în dramele anilor 40, continuând tradiția. Filmul din 1979 al lui Werner Herzog, "Nosferatu-eine Phantom der Nacht", este un tribut adus lui F.W.Murnau și capodoperei sale,"Nosferatu - Simfonia groazei" . Filmul se folosește de tehnici tipici expresioniste și de întâmplări simbolice pentru a transmite mesajul. "Blade Runner", în regia lui Ridley Scott se folosește din plin de elemente expresioniste, și e unul din numeroasele exemple când mișcarea influențează un film SF. În filmografia regizorului Tim Burton se
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
tribut adus lui F.W.Murnau și capodoperei sale,"Nosferatu - Simfonia groazei" . Filmul se folosește de tehnici tipici expresioniste și de întâmplări simbolice pentru a transmite mesajul. "Blade Runner", în regia lui Ridley Scott se folosește din plin de elemente expresioniste, și e unul din numeroasele exemple când mișcarea influențează un film SF. În filmografia regizorului Tim Burton se află o varietate de adaptări fidele și ambițioase a stilului expresionist german. Filmul său din 1992, "Batman Returns" e deseori numit ca
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
în regia lui Ridley Scott se folosește din plin de elemente expresioniste, și e unul din numeroasele exemple când mișcarea influențează un film SF. În filmografia regizorului Tim Burton se află o varietate de adaptări fidele și ambițioase a stilului expresionist german. Filmul său din 1992, "Batman Returns" e deseori numit ca cea mai modernă încercare de a captura esența stiului. Designul colțuros și sever al clădirilor din Gotham City evocă sentimentul de amenințare prezent în filmul "Metropolis" al lui Lang
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
al personajului lui Caligari se reflectă și în filmul "The Crow", în personajul lui Brandon Lee: Costum negru, strâns, machiajul palid și cearcănele groase, întunecate. Mulți critici văd o legătură directă dintre cinema și arhitectură: scenografia și arta din filmele expresioniste dezvăluie clădiri cu unghiuri ascuțite, înălțimi mari, și medii aglomerate, de exemplu, Turnul Babel din filmul Metropolis".
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
pronunță în mod deschis în favoarea "revoluției proletare". Magritte, de altfel, va adera la partidul comunist belgian în anul 1945, dar se va retrage câteva luni mai târziu. Sub influența atrocităților războiului, Magritte își schimbă stilul, pictând în manieră impresionistă sau expresionistă, fără a se bucura de prea mult succes, revine însă la suprarealism și, în 1948, organizează prima lui expoziție individuală la Paris, la "Galerie du Faubourg". La începutul anilor cincizeci, mai multe instituții și-l dispută pe Magritte în vederea efectuării
René Magritte () [Corola-website/Science/298187_a_299516]