251 matches
-
ei, sufletul nostru devine măreț până la sublim sau hâd până la oribil, după calea care ea a apucat. Opera, prin muzica ei ca expresiune când măreață când dulce, dezmierdătoare, produce prin combinația măiestrită a sonurilor toate mișcările și peripețiile sufletului nostru. Expresiunea ei cea vagă ne pătrunde încetul cu încetul, produce o vibrație nervoasă în noi, devenim melancolici și în urmă visători. Comedia, drama, opera ne mișcă, căci au în ele expresiuni de ale frumuseții. Operetele nu tinde să exprime nimic, ele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
combinația măiestrită a sonurilor toate mișcările și peripețiile sufletului nostru. Expresiunea ei cea vagă ne pătrunde încetul cu încetul, produce o vibrație nervoasă în noi, devenim melancolici și în urmă visători. Comedia, drama, opera ne mișcă, căci au în ele expresiuni de ale frumuseții. Operetele nu tinde să exprime nimic, ele sunt curat caricatură în personajele și costumurile sale; nici o tendință estetică. Opereta a născut din sufletul tocit și uzat a Parisianului actual, sceptic, i-a trebuit un teatru care să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Rusia acum mai bine de o sută de ani din trupul vechii Moldove“, cu România 76. Al. Boldur a realizat o sinteză a factorilor care au condus la înfăptuirea unirii. Toate elementele mișcării naționale: „centrul politic, armata română, propaganda românească, expresiunile extraparlamentare de simpatie față de România, evenimentele războiului mondial, meritele personale ale unor cetățeni - au fost deopotrivă necesare pentru a ajunge la rezultat. Toate acestea luate la un loc formează o • Gh. I. Brătianu, La Bassarabie. Droits nationaux et historique, Bucarest
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
principal al programei, se înțelegea de fapt și predarea morfologiei, respectiv a formelor flexionare ale cuvintelor, rezultate în urma declinărilor, activitate numită „lecțiuni de cuvinte”. Lecțiunile de cuvinte erau lecții speciale unde se practicau însă memorări mecanice de „cuvinte și nuanțe”, „expresiuni și construcțiuni” (Papadopol, 1925: 21), scoase din context, ceea ce îi evocă autorului „dondăneala” evocată și de Creangă în Amintirile sale. Sprijinindu-se pe teoriile lui F. Collard și Adolf Mathias, Papadopol acceptă această activitate, considerând însă că trebuie „să se
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Țugui, Minerva, București, 1975, pp. V-XLIII. Tiparul de reprezentare se recunoaște și în alte portrete făcute de Sion în același articol, cum e de pildă, cel al lui Baronzi, definit printr-o dedicație pură pentru activitatea de creație: "Iată expresiunea cea mai fidelă a poetului. Ca în tinerii săi ani, Baronzi e constant vocațiunei sale: rezemat pe lira sa cea languroasă și armonioasă, de-a pururea visător și distract, el cântă și mereu cântă" (Sion, "Pleiada poeților români", p. 623
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sau o gimnastica intelectuală. Perfecționarea paralela a modului de gândire și a construcției gramaticale este, la rândul ei, legată de creșterea nivelului cultural și de asimilare a unor modele. La vremea lui, Eminescu afirmase just ca „Limba, alegerea și cursivitatea expresiunii în expunerea vorbita sau scrisa e un element esențial, ba chiar un criteriu al culturii” și ca „Limba și legile ei dezvoltă gândirea”.3 2 Mioara Avram, „Gramatica pentru toți”, Editura Academiei R.S.R., Bucurerești, 1936, p.10. 3 apud. Mioara
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
denumirilor aferente frazeologiei a cunoscut, în timp, o mare diversitate, motivată de eterogenitatea criteriilor aplicate, generatoare de terminologie și de exigențele impuse de cercetători în formularea unor termeni mai preciși și mai expresivi. Dintre aceștia amintim: asociație metaforică, element metaforic, expresiune metaforică, idiotism; paremiologie, proverb, zicătoare, expresie perifrastică, locuțiune; ansamblu frazeologic, expresie, unitate frazeologică; expresie figurată, grup sintactic stabil; izolare; expresie idiomatică, clișeu, îmbinare de cuvinte sudate, îmbinare stabilă, perifrază, perifrază proverbială, idiom, expresie frazeologică, locuțiune frazeologică, frazeologism. Eterogenitatea opiniilor exprimate
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau o gimnastica intelectuală. Perfecționarea paralela a modului de gândire și a construcției gramaticale este, la rândul ei, legată de creșterea nivelului cultural și de asimilare a unor modele. La vremea lui, Eminescu afirmase just ca „Limba, alegerea și cursivitatea expresiunii în expunerea vorbita sau scrisa e un element esențial, ba chiar un criteriu al culturii” și ca „Limba și legile ei dezvoltă gândirea”.3 2 Mioara Avram, „Gramatica pentru toți”, Editura Academiei R.S.R., Bucurerești, 1936, p.10. 3 apud. Mioara
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
cu Maramureșul], cu Someșana și cu Crișana formează geograficește și etnograficește un teritoriu compact...". Încheierea discursului din Cleveland este un semn de netăgăduit că V. Lucaciu cunoștea valoarea lui M. Eminescu și activitatea sa pentru afirmarea "conștiinței naționale a poporului": "..Expresiune i-a dat marele nostru Eminescu, punând în versuri aspirațiunile justificate ale neamului, zicând: "De la Nistru pân-la Tisa / Tot românul plânsu-mi-sa / Că nu poate străbate, / De-atâta străinătate...36. Ioan Slavici alături de Vasile Lucaciu. Sau: "medalionul" de la Viena nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
-l care i va fi atitudinea în caz de război și dacă este hotărât să stea leal alături de puterea suzerană. Nicolae Ionescu, ministrul de Externe, răspunde printr-o notă ce a făcut pe vremuri zgomot, în care a întrebuințat o expresiune căreia nimenea nu i-a putut descoperi înțelesul: Nicolae Ionescu - retorul, cum îi spunea Maiorescu - scria că situația este de o nedefinită practică.97 În același timp ministrul nostru cerea Porții să îndeplinească datoriile sale de putere suzerană, aducând în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
adevărat că la Livadia se hotărâse Convențiunea care autoriza și reglementa trecerea armatelor rusești prin România. Înainte de a merge mai departe cu povestirea evenimentelor care pasionau publicul bucureștean, ca și publicul din întreaga țară, să dau câteva lămu riri asupra expresiunei „partida națională“, întrebuințată de C.A. Rosetti în scrisoarea sa. Partidul liberal sau partidul roșu nu purta numele de 115. I.C. Brătianu a revenit în Capitală, din Crimeea, la 4/16 octombrie 1876; scrisoarea lui C.A. Rosetti către jurnalul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
îmi voi da tóte silințele la studii, spre a corespunde în totul așteptărilor Dlor Vóstre. Anexat de acesta, am onóre a presenta certificatul de studii pe anul academic curent, eliberat de Rectorul Universității. Binevoiți, vă rog, Domnilor Efori, a primi expresiunea cea mai respectuósă a profundei mele recunoscințe. Elev inginer student Vasile G. Butză 9, Rue Belliard, Bruxelles 13 Se pare că demersul către Eforia Brâncoveanu nu a avut câștig de cauză, căci studentul nostru se îndrepta, câteva luni mai tarziu
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Rectoratul Universității Libere [...] spre a putea fi admis la examen, urmând a plăti taxa respectivă, după trecerea examenului, taxele urmând a fi legalmente achitate până cel mai târziu la 25 Iunie st.n. Binevoiți, vă rog, Domnule Ministru, a primi expresiunea cea mai respectosă a recunoscinței mele. Vasile G. Butză 8, rue Mercelis, Ixelles 22 Eugen Mavrodi a intervenit pe langă Rector, cel puțin așa reieșea din draftul de epistola care urma să o trimită celui din urmă, redactat chiar pe
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
chestiunea Dunării"136. De asemenea, ține White să menționeze, "este exclusă posibilitatea medierii unei a treia puteri"137. White intuia corect lucrurile. Ion Bălăceanu se întâlnise la Viena în mai multe rânduri cu Kallay, dându-i "deslușiri satisfăcătoare în privința oarecăror expresiuni din Discursul tronului care fuseseră rău interpretate"138. Cu toate acestea, în ciuda numeroaselor demersuri întreprinse de guvernul român, noul ministru de externe al dublei monarhii, Kálnoky, a rămas în continuare nemulțumit, cerând demisia cabinetului Brătianu, care "să-și manifeste regretele
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
este cel mai greu de definit și de explicat. Ea a fost totuși descrisă în DA într-un mod surprinzător de modern: "Poporul român circumscrie cu predilecție, din modestie și din precauțiune, cele ce are de spus, fie că întrebuințează expresiuni cu conținut cât mai larg, fie că adaugă în vorbire particule care slăbesc preciziunea frazei [s.n.]. Deși țăranul are bunăoară intenția să meargă la jude, întrebat fiind unde merge, el va răspunde sau "până la jude", ca și când s-ar opri în
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
cât de curând, rămân la dispoziție cu orice va fi posibil din partea noastră. Dorim reușită desăvârșită acțiunei întreprinsă de Matale, în ampla manifestare literar artistică din Fălticeni. O dată cu cele mai bune urări de fericire și noroc, primește, Domnule Dimitriu și expresiunea afecțiunii mele. Roland Hârlescu 3 București, 30.9.1972 Mult iubite Domnule Dimitriu, Îmi îngădui să te deranjez cu o rugăminte. Am absolută nevoie de certificatul de naștere al tatălui meu - Dimitrie Hârlescu, fiul lui Iorgu și Elena Hârlescu - născut
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
despre care mi ai vorbit Matale, când ai fost la București, după cum mă interesează și pe mine, data exactă a nașterei. Nădăjduind că nu te va supăra rugămintea, primește te rog, Dragă Domnule Dimitriu, cele mai alese mulțumiri anticipate și expresiunea celei mai cordiale afecțiuni. Roland Hârlescu 481 4 București, 6.8.1973 Domnule Dimitriu, Am citit în „România liberă” un scurt reportagiu despre „Galeria oamenilor de seamă”. Deși între timp, Matale n-ai mai dat sub nici o formă curs celor
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
adreselor la care trebuia să ajung în București, m a împiedicat să vizitez și pe urmașii pictorului Dimitrie Hârlescu, fapt pe care îl regret în mod sincer. 488 Cu cele mai bune gânduri, de frumoase realizări, primește, dragă Domnule Dimitriu, expresiunea caldelor noastre sentimente. Roland Hârlescu 12 București, 16.8.1978 Dragă Domnule Dimitriu, Cu rugămintea de-a ierta întârzierea, expediez extrase din articolele și cronicile timpului, referitoare la activitatea pictorului Dimitrie Hârlescu. În cursul retrospectivelor 1967-1969 au apărut articole în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
femei“ și, în fine, „Sărutarea“. Capitolul despre „sărutare“ începea sistematic : „Primele întrebări ce suntem conduși a ni le pune în privința sărutului, sunt : «Ce este, de unde vine ? - ce scop are el ?»“. Imediat după aceea se ajungea și la definiție : „Sărutarea este expresiunea unui simță mânt interior. Ea se manifestă printr’o apăsare a gurei asupra unui obiect oarecare, însoțită de un sunet mai puternic sau mai slab sau printr’o simplă atingere a buzelor imprimate pe un obiect. De obiceiu se înțelege
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
a incapacități femeii, prevăzute de art. 197, ea este pusă în mod automat în aceeași situație juridică ca și bărbatul în sânul căsniciei. Articolul, de care am vorbit mai sus l-am însoțit de următoarea: Expunere de motive „Legile sunt expresiunea nevoilor și moralei vremurilor, sub care au fost create. Evoluția mereu crescândă în viața popoarelor impune noi adaptări, care trebuie fixate în texte de legi modificatoare și corespunzătoare acestei evoluțiuni, pentru a răspunde necesităților actuale. Pe acest principiu se bazează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
curajul să-și ia marea și greaua sarcină de a conduce destinele Asociației. D-sa zi de zi a vegheat și a lucrat pentru binele ei. Cu adâncă emoție aducem pe această cale d-rei Natalie Slivici, directoarea generală a Asociației, expresiunea celor mai calde și mai adânci sentimente de recunoștință pentru viața întreagă de devotament și muncă pe care timp de 22 de ani a dăruit-o Asociației. Retrasă pentru un timp de la postul de conducere generală, dar continuând să fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
marca cu ele noțiunile, numai că ordinea lor alfabetică nu a mai putut fi păstrată, întâietatea revenind noțiunilor. Totuși cercetarea „Tezaurului” ar putea fi utilă pentru lexicografie dacă ținem seama de faptul că acesta „conține toate cuvintele din limbă, precum și expresiunile proprii limbii” (p. 8). Capitolul privitor la „formarea limbii române” (p. 93-122) urmărește scoaterea limbii române din formula arborelui genealogic indoeuropean cu încrengătura lui latină și prezentarea ei în coordonate geografice și istorice mult mai largi. Este de apreciat în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
omului, Războiul-Weiss, Curierul financiar, l’Indépendance Roumaine.“ Ziarele guvernamentale și nici ziarul junimiștilor, România liberă, n-au participat la protestare. Dumitru Brătianu, fratele primului ministru, a trimis d-lor Ciurcu următoarea scrisoare: „Domnilor Nicolae și Al. Ciurcu, Primiți, vă rog, expresiunea viei mele dureri. Toți românii au primit, în persoana d-voastră, o lovitură crudă care-i umple de rușine. Vă doresc călătorie bună ș-o repede întoarcere în țară. D. Brătianu“ Decretul de expulzare fusese precedat de largi cercetări polițienești
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ale ziarelor de opoziție, Voința națională a răspuns că banda nu fusese organizată de poliție, dar că un număr de cetățeni indignați de atentatul împotriva lui Ion Brătianu și-au manifestat indignarea lor în mod spontaneu. Atunci a luat naștere expresiunea de „cetățeni indignați“ dată, în urmă, tuturor acelora cari au făcut pe bătăușii în tot timpul celor din urmă doi-trei ani ai regimului liberal. Această devastațiune a redacțiunii Epocii a contribuit, după cum este și ușor de înțeles, ca tirajul ziarului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
un guvern care să ducă România acolo unde ar fi voit Berlinul. În ședința de la 16 martie s-au discutat evenimentele din ajun, și mai ales felul în care guvernul a făcut represiunea cu armata. Într-un discurs liniștit ca expresiune, dar agresiv în fond, Petre Carp a rostit cuvântarea unui om sigur că a doua zi va veni la putere. Recunoscând guvernelor dreptul de a reprima neorânduielile cu forța, a acuzat guvernul că la 14 și 15 martie armata a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]