251 matches
-
omului, Războiul-Weiss, Curierul financiar, l’Indépendance Roumaine.“ Ziarele guvernamentale și nici ziarul junimiștilor, România liberă, n-au participat la protestare. Dumitru Brătianu, fratele primului ministru, a trimis d-lor Ciurcu următoarea scrisoare: „Domnilor Nicolae și Al. Ciurcu, Primiți, vă rog, expresiunea viei mele dureri. Toți românii au primit, în persoana d-voastră, o lovitură crudă care-i umple de rușine. Vă doresc călătorie bună ș-o repede întoarcere în țară. D. Brătianu“ Decretul de expulzare fusese precedat de largi cercetări polițienești
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ale ziarelor de opoziție, Voința națională a răspuns că banda nu fusese organizată de poliție, dar că un număr de cetățeni indignați de atentatul împotriva lui Ion Brătianu și-au manifestat indignarea lor în mod spontaneu. Atunci a luat naștere expresiunea de „cetățeni indignați“ dată, în urmă, tuturor acelora cari au făcut pe bătăușii în tot timpul celor din urmă doi-trei ani ai regimului liberal. Această devastațiune a redacțiunii Epocii a contribuit, după cum este și ușor de înțeles, ca tirajul ziarului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
un guvern care să ducă România acolo unde ar fi voit Berlinul. În ședința de la 16 martie s-au discutat evenimentele din ajun, și mai ales felul în care guvernul a făcut represiunea cu armata. Într-un discurs liniștit ca expresiune, dar agresiv în fond, Petre Carp a rostit cuvântarea unui om sigur că a doua zi va veni la putere. Recunoscând guvernelor dreptul de a reprima neorânduielile cu forța, a acuzat guvernul că la 14 și 15 martie armata a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
că dă o complectă adeziune în numele guvernului englez la propunerea franceză. Excelența-Sa nu poate presupune un minut ca Congresul să recunoască independența României fără să-i impună această condițiune. Plenipotențiarii italieni fac aceeași declarație. Principele Gorciacoff, referindu-se la expresiunile prin cari s-a motivat propunerea franceză și cari dau cea mai mare extensiune libertății religioase, se unește pe deplin cu această propunere. Comitele Șuvaloff adaogă că adeziunea Rusiei la independința României este încă subordonată la primirea de către România a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o privește pe dânsa. Exprimând din nou speranța că nu se va lua vreo deciziune în privința României mai nainte ca subsemnații, plenipotențiari a înălțimii-Sale Domnitorului Carol I să fie ascultați, venim a ruga pe Alteța-Voastră de a binevoi să primească expresiunea preînnoită a simțimintelor de prea înaltă considerațiune și de prea-adânc respect cu cari avem onoare de a fi a Alteței-Voastre etc. etc. (Subscriși) I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu memoriul prezentat la Congresul din Berlin de către plenipotențiarii înălțimii-Sale Domnitorului României De la Tractatul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
este pe de-o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potențarea producțiunii. III.6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus. IV. Adunarea Națională dă expresiune dorinței sale, ca Congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici de o potrivă, iar în viitor să se elimineze războiul ca mijloc pentru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
la cunoștința tuturor acelor națiuni. VII. Adunarea națională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români care, în acest război, și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru, murind pentru libertatea și unitatea națiunii române. VIII. Adunarea Națională dă expresiune multumitei și admirațiunei sale față de Puterile Aliate, care, prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit pe multe decenii pentru război, au scăpat civilizațiunea din ghearele barbariei. IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor națiunii române din Transilvania
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și reginei fie pentru a le oferi câte un dar, produs al industriei lor casnice, fie pentru a le spune fericirea lor în acea zi măreață. Vorbele lor naive nu se auzeau, dar inimile noastre înțelegeau pe ale lor și expresiunea fizionomiei, gesturile care le însoțeau, lacrimile ce-i orbeau făceau pe ale noastre să curgă. Bătrânii, mai ales, erau atingători; o lungă viață de suferință și de asuprire se încheia în ziua aceea și păreau că pășesc înaripați, cu ochii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
des, căci mi-aș fi pierdut toată buna opinie ce avea el de mine. A, ce câne era Milordachi! Rog să nu se supere domnul Coșbuc de acest diminutiv. El nu era un simplu câne ca toți cânii, era prototipul, expresiunea ce mai fină, cea mai perfectă a rasei prepelicarilor. Ce inteligent, ce bun caracter, ce iubitor de stăpân! Ș-apoi era frumos să-i scoți portretul. Întocmai ca la un cal arab, toate vinele corpului i se vedeau sub pielea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
He, în materie de istorisiri putea el să-mi deie multe puncte înainte. Avea un talent de a interesa pe ascultător, o căutătură în ochi, un gest, o intonațiune a voacei, care colora, sublinia înțelesul cuvintelor, o artă în alegerea expresiunelor, încât nimene din tot cuprinsul județului nu era în stare pe terenul glumelor și al păcălelelor să susție lupta cu el. Ș-apoi, ce fine erau toate aceste glume. Parcă contactul cu dânsul te rădica; parcă te molipseai de spiritul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
telegramă la Saxon, ca să ni se expeduiască sus pe munte patru sănii, pe care le-am și găsit și cu care aveam să ne scoborâm. Săniile nu erau propriu-zis sănii, ci niște schelete de sănii, reduse la cea mai simplă expresiune, și așa de ușoare, că ai fi putu rădica câte două într-o mână. Pe două tălpi era fixată o scândură pentru ședere cu o răzămătoare îngustă așazată curmeziș la spate; în loc de oiște erau două hlube 198 pentru călăuz, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
femei“ și, în fine, „Sărutarea“. Capitolul despre „sărutare“ începea sistematic : „Primele întrebări ce suntem conduși a ni le pune în privința sărutului, sunt : «Ce este, de unde vine ? - ce scop are el ?»“. Imediat după aceea se ajungea și la definiție : „Sărutarea este expresiunea unui simță mânt interior. Ea se manifestă printr’o apăsare a gurei asupra unui obiect oarecare, însoțită de un sunet mai puternic sau mai slab sau printr’o simplă atingere a buzelor imprimate pe un obiect. De obiceiu se înțelege
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
a fost respinsă, "pentru motive că nu are nici o valoare literară" (ceea ce, trebuie s-o recunosc fără ezitare, este riguros exact; dar pe atunci, poate uneori și azi, valoarea literară conta așa de puțin!) și pentru că este imorală și cuprinde expresiuni triviale". (Sunt sigur că astăzi i s-ar obiecta, dimpotrivă, că nu are destul... piper. Cum se schimbă lucrurile!) Noi știam bine însă că unul din principalele și mai ales realele motive pe care se baza hotărârea comitetului îl constituia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
temperament și prin construcția sa morală. Altfel nici nu s-ar explica de ce toți antisemiții prezintă aceeași psihologie: aceleași idei fixe, același dispreț pentru argumentul logic, același spirit de intoleranță și dispoziție agresivă, același gust pentru violență, pentru injurie, pentru expresiunile vulgare și tăioase... Și aceasta nu numai când sunt la mijloc oameni de rând sau de intelectualitate și moralitate mijlocie, dar chiar când e vorba de oameni indiscutabil superiori. Ipoteza aceasta, rară de altfel, e nu numai ciudată în sine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
între toate celelalte? * Regele Ferdinand. ("România", Noembrie, 1917) Discuția reformelor îmi evocă figura Lui. I s-a zis "Ferdinand cel leal" pentru a lega, de numele său, tragedia sufletească în care biruit datoria în cea mai frumoasă și mai înaltă expresiune a ei. I s-ar mai fi putut spune "Ferdinand cel viteaz", cum se spune de obicei suveranilor care au dus oștile și steagul țării lor pe drumul gloriei. I s-ar mai fi putut spune încă "Ferdinand cel drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
latiniști liberali, pe cei de nuanța sa moderați și pe cei cu vorbirea veche - conservatori. 2 Limba română - limba romană în definitiv! - e limba unui popor republican, zice Barnuțiu. "Galuscus (Deschide jurnalul și se adâncește în ce-tire): Ce stil! Ce expresiuni energice! Ce logică invincibile! Admirabil ziar! Admirabil redaptor! Cine-i subsemnat? (caută la sfârșitul foaiei) Clevetici! îl gâcisem de la început. (Cetește din ziar, apoi:) ă...î Sublim! Iaca accente patriotice!..." Iată pe Galuscus democrat - "Ultra-demagog" - ca și Răzvrătescu. Galuscus, Răzvrătescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
află de aproape două luni, am procedat la cuvenita cercetare și am constatat următoarele: D-ul Mihail Eminescu, ca de ani 45, constituție forte, nu prezintă pe suprafața corpului leziuni remarcabile. Figura lui este habitantă, căutătura lui este lipsită de expresiune. Mișcările dezordonate, atitudinea puțin cuviincioasă. La întrebările ce i se adresează răspunde direct, el pronunță unele cuvinte cu o voce cântătoare și monotonă. Astfel: bună dimineața d. Doctor, dați-mi două pachete de țigări. Și aceasta fie ziua, fie seara
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dintr’un punct de vedere cu totul științific, Ĭel ĭe mina cea maĭ curată, maĭ sigură și maĭ inteligentă pentru sintaxa românească; ĭel reproduce cu cea maĭ mare îmbĭelșugare genĭul limbeĭ noastre adecă modul de a gândì și românismele saŭ expresiunile propriĭ limbeĭ române. În această privință (a sintaxeĭ) Creangă are de tovarăș în literatura noastră maĭ vechĭe pe talentatul cronicarĭŭ Ioan Neculcea. Scrierile luĭ Creangă sunt respândite în Convorbirile literare. Acuma V. G. Morțun îngrijește de tipărirea lor. Pănă la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
-l care i va fi atitudinea în caz de război și dacă este hotărât să stea leal alături de puterea suzerană. Nicolae Ionescu, ministrul de Externe, răspunde printr-o notă ce a făcut pe vremuri zgomot, în care a întrebuințat o expresiune căreia nimenea nu i-a putut descoperi înțelesul: Nicolae Ionescu - retorul, cum îi spunea Maiorescu - scria că situația este de o nedefinită practică.97 În același timp ministrul nostru cerea Porții să îndeplinească datoriile sale de putere suzerană, aducând în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
adevărat că la Livadia se hotărâse Convențiunea care autoriza și reglementa trecerea armatelor rusești prin România. Înainte de a merge mai departe cu povestirea evenimentelor care pasionau publicul bucureștean, ca și publicul din întreaga țară, să dau câteva lămu riri asupra expresiunei „partida națională“, întrebuințată de C.A. Rosetti în scrisoarea sa. Partidul liberal sau partidul roșu nu purta numele de 115. I.C. Brătianu a revenit în Capitală, din Crimeea, la 4/16 octombrie 1876; scrisoarea lui C.A. Rosetti către jurnalul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Țugui, Minerva, București, 1975, pp. V-XLIII. Tiparul de reprezentare se recunoaște și în alte portrete făcute de Sion în același articol, cum e de pildă, cel al lui Baronzi, definit printr-o dedicație pură pentru activitatea de creație: "Iată expresiunea cea mai fidelă a poetului. Ca în tinerii săi ani, Baronzi e constant vocațiunei sale: rezemat pe lira sa cea languroasă și armonioasă, de-a pururea visător și distract, el cântă și mereu cântă" (Sion, "Pleiada poeților români", p. 623
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de la 22 Iunie 1941, până la 23 August 1944, menționându-se și cazurile de maltratare în cursul serviciului sau cele de deces din cauza regimului de muncă. Aceste date sunt necesare Departamentului nostru pentru completarea materialului documentar. Primiți, Vă rog, Domnule General, expresiunea înaltei mele considerațiuni. MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE ss. Eugen Filotti 1689 (E. Filotti) Ministru Plenipotențiar DIRECTOR, ss. Oprișanu 1690 (E. OPRIȘANU) Consilier de Legațiune Domniei Sale Domnului General IONAȘCU, Șeful Marelui Stat Major București *) Adnotări: "1 DECEMBRIE 1945. Secția 1. Executare în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
urmat de nume propriu nu desemnează cu adevărat o pluralitate de persoane, ci una singură, într-un discurs modalizat ,vag", voit imprecis: ,Poporul român circumscrie cu predilecție, din modestie și din precauțiune, cele ce are de spus, fie că întrebuințează expresiuni cu conținut cît mai larg, fie că adaugă în vorbire particule care slăbesc preciziunea frazei. Deși țăranul are bunăoară intenția să meargă la jude, întrebat fiind unde merge, el va răspunde sau Ťpînă la judeť, ca și cînd s-ar
Alde noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11369_a_12694]
-
bună credință, căruia titlul i-a fost transmis completat. Capitolul ÎI Despre gir Articolul 13 Cambia, chiar dacă nu a fost expres trasă la ordin, este transmisibila prin gir. Dacă trăgătorul a înscris în cambie cuvintele: "nu la ordin " sau o expresiune echivalentă, titlul este transmisibil numai în formă și cu efectele unei cesiuni ordinare. Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, al trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceștia pot să gireze din nou
LEGE nr. 58 din 1 mai 1934 (*actualizată*) asupra CAMBIEI şi BILETULUI LA ORDIN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164726_a_166055]
-
dela dată sau dela vedere, se socotesc mai întîi lunile întregi și apoi jumătatea. Dacă scadenta este fixată la începutul, la mijlocul sau la sfîrșitul lunii, se înțelege prin aceste termene: Prima, a cinsprezecea sau cea din urmă zi a lunii. Expresiunile "8 zile " sau "cinsprezece zile" se înțeleg, nu că una sau doua saptamani, ci că opt sau cinsprezece zile efective. Prin expresiunea "jumătate luna" se înțeleg cinsprezece zile. Articolul 40 Cînd o cambie este plătibila la o zi fixă într-
LEGE nr. 58 din 1 mai 1934 (*actualizată*) asupra CAMBIEI şi BILETULUI LA ORDIN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164726_a_166055]