57,797 matches
-
le emite e generos, făcând aprecieri superlative, cu anume larghețe. Scrisul său de „cronicar” al fenomenului istorico-literar la zi nu ocolește studiul mai amplu, de sinteză, precum Evoluția noțiunii de roman în literatura română (de precizat, în sec. XIX), sobrietatea expunerii capătă uneori inflexiuni lirice, ca în articolul Nefericitul Artur Enășescu și accente polemice, ca în Panait Istrati și „Cruciada românismului”. El proiectează asupra literaturii române o viziune „caleidoscopică”, unele texte au largi „reverberații” și afecte „prismatice”. Sunt câțiva din termenii
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
sfiiciune, deși autor al unui volum de versuri și poeme în proză, el fiind exponent al artelor plastice, a apelat la vocea tinerei actrițe, Rodica Lazăr, de la Teatrul Bulandra, ambii originari din Onești. Tot ca dezbatere și nu ca simplă expunere, s-a derulat întâlnirea în „universul călinescian” din Galeriile Fundației, pe tema Repere publicistice. Nu s-a mai ținut seama de numărul publicațiilor propuse în program, ci - prin Nicolae Breban, Aura Christi, Carmen Mihalache, Al. Dobrescu, Viorel Savin și Cornelia
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
esteticului a înlesnit integrarea operelor mari pe o orbită de universalitate. G. Călinescu mai compusese studii fundamentale dedicate câte unui singur autor proeminent ( Creangă, Eminescu printre alții). Ținând prelegeri la catedră, el cucerise auditoriul prin verva oratorică, un ton al expunerii, intrat în legendă, cu vocea cântată, cu legănări și piruete preparate dinainte ca o înscenare irezistibilă. Pe drept cuvânt s-a afirmat că noua generație de critici și literați a ieșit de sub mantaua lui G. Călinescu. După dispariția lui Eugen
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
lumii de la răsărit se pregăteau, într-o atmosferă de sărbătoare, să întoarcă definitiv o pagină din istoria umanității. În 1945, editura partidului comunist român oferea românilor, în tiraj de masă, lucrarea fundamentală a generalissimului, "Problemele leninismului", în al cărei sumar expunerea asupra proiectului constituțional de la 1936 figura la loc de cinste. Intelectualului român, partidul îi deschidea o cale către mântuire, după rătăcirea din labirintul interbelic și carnagiul războiului mondial. Egalității formale, lecția sovietică îi contrapune o terapie a egalității autentice, în
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
în ură: în România populară, compasiunea nu poate fi rezervată celor care aspiră, infernal, să înlăture eșafodajul unui regim care este, constituțional și politic, al muncitorilor și țăranilor. Clemența este un păcat capital, expus ca atare. Dușmanul este identificat, prin expunerea unei genealogii și denunțarea vinovățiilor sale istorice. Căci "astăzi foștii exploatatori ai țării române ponegresc și dușmănesc eliberarea poporului și înălțarea statului crimă și mai oribilă."4 Tuturor celor neinițiați în arcanele universului guvernat de burghezie și moșierime, clasicul li
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
-le interesul pentru documentul mărunt și cronologie, le-am bănui aride. Nu sînt deloc așa. Biografia alcătuită de Ion Iovan e aproape un roman și, doar prin comparație cu aceasta, cea scrisă de Al. Săndulescu, mai clasică în construcție și expunere, ar putea pierde. Evident fapt însă, autorul Vieții la țară a fascinat cu mult mai puțin - sau chiar deloc - în comparație cu personajul lui Iovan. Modern, precursor al modernismului, Duiliu Zamfirescu a reținut chiar anul trecut de mai multe ori privirile criticii
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
sfârșelnice, limitate". Recunoșteam în cuvintele acelui pontif al hermeneuticii un gând sau, poate mai curând un jind care mă dominase odinioară, în tinerețea mea atotcuprinzătoare. Nu mai puțin haotice în fragmentarismul lor, deși deosebit de bogate în informații mi se păreau expunerile despre legi ale profesorului de Filosofia dreptului, Eugeniu Sperantia. Cel pe care aveam să-l cunosc mai de-aproape și să-l apreciez cu adevărat ani de zile mai târziu, era una din personalitățile eminente ale Universității din Cluj. O
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
D. Popovici a vizat un dublu scop: pe de o parte, ipostaziază o mentalitate critică ("să redea cât mai fidel gândirea celui ce a scris studiul"), pe de altă parte, devine prilejul afirmării și anticipărilor propriilor idei despre poezia eminesciană ("expunerea trebuie să oglindească totodată și propriul fel de a privi în problemă"). Erudiția, analiza influențelor, conturarea epocii românești și înscrierea în contextul mișcărilor de idei europene, devin astfel scut de protecție în fața criticii doctrinare, dogmatice. Ca tip de sinteză culturală
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
România literară), în reviste tip magazin (Flacăra, 1984) și în trei dintre cărțile mele consacrate cultivării limbii: Limbaj cotidian și rostire literară (1977), Cum vorbesc românii din Ungaria (1994) și Limba și rostire românească, ieri și azi (1996). Față de atât-măiastra expunere a domnului Ștefan Cazimir, doresc să formulez numai trei obiecții: 1. Ortografia promovată de Viață Românească a fost o excepție izolată în peisajul publicistic românesc de până la reforma din 1953. Tradiția noastră ortografica l-a păstrat pe a în interiorul cuvântului
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
că teribilismele lui publice au încetat să mă deranjeze în momentul în care am constatat că și le asumă într-un mod în care puțini oameni o fac. Da, dom’le, Bucurenci recunoaște că vrea vizibilitate, Bucurenci recunoaște că vrea expunere la TV, recunoaște că unul din obiectivele lui e ăla de a fi persoană publică. Cînd mai dă un interviu sau mai apare în vreun pictorial, nu lasă revista pe colțul biroului, deschisă “întîmplător” tocmai la paginile cu el. Ți-
2358 de cuvinte despre “brandul” Dragoş Bucurenci by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21201_a_22526]
-
și folclor. Sub titlul În urma acului. Românii de la est de Bug, Muzeul Țăranului Roman expune nu numai o colecție de cusături ale românilor din Ucraina de astăzi, o colecție ascunsă timp de 70 de ani, ci își asumă documentarea și expunerea poveștii acestor cusături și a expediției care a produs colecția, desfășurată într-o perioadă despre care se vorbește astăzi puțin în România, al doilea război mondial. Acțiunea se numea IREB (Identificare românilor de la est de Bug). Ceea ce ar părea la
Scrisoare de la MȚR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82364_a_83689]
-
1951, la închisoarea Văcărești. Sanda Golopenția, fiica lui Anton, le-a luat cu ea în Statele Unite în anii 1980. În 2005 ele au fost donate Muzeului Țăranului Român care le expune acum pentru prima oară. Recunosc că primul impuls în expunerea acestei colecții a fost o abordare estetică (cusăturile sunt într-adevăr de o rară frumusețe) care să treacă sub tăcere, discret, o poveste pe care nu știam cum să o spunem. Cuvinte precum repatriere, renaționalizare, reviriment etnic, schimb de populație
Scrisoare de la MȚR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82364_a_83689]
-
fi. De aici urmează acea încredere în propria persoană pe care prietenii și-o inspiră unii altora și acel sentiment neprețuit de relaxare: a te simți bine în pielea ta. Prietenia e un exercițiu de dezbrăcare sufletească și, ca orice expunere vulnerabilă, e un liant nemaipomenit între oameni. O cutumă pe care o învățăm de mici ne face să rămânem legați de cei care ne ajută, care ne fac servicii, cel puțin până când avem ocazia să le întoarcem darul. Dincolo de aspectul
Prietenia ca o corvoadă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82383_a_83708]
-
dacă ați putea, măcar parțial să publicați cursul domnului Irv Grousbeck, ar fi o lecție pentru multi dintre noi. Felicitări pentru realizările dumneavoastră. De profesorii enumerați mai sus nu am auzit până acum, poate din ignorată, poate din lipsa unei expuneri în domeniile în care sunt ei specialiști. Dar mă pot lăuda că știu un profesor de la Stanford, anume.. vărul meu. Bine, fost profesor la Stanford, între timp s-a mutat la o altă universitate din Canada.
Ușor cu Nobelul pe scări by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82392_a_83717]
-
cu Pleșu, citindu-și câteva din articolele publicate în “Comèdii la porțile Orientului”. Râsul a început încă de la melodiile șugubețe înregistrate în 1989, în Săptămâna Mare, la Tescani. Am râs apoi cu lacrimi la “ În jurul unui divorț”, “Bacilul lui Koch”, “Expunere de motive” și ne-am cutremurat de râs la parodiile lui Topârceanu după Homer (“Chinurile lui Ulise”) și după Arghezi (“Blesteme”). Am hohotit ca niște nebuni la portretizările pe care Pleșu le face recitatorilor lui Eminescu, ne-am tăvălit pe
Pleşu cel hâtru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82627_a_83952]
-
e mai ușor să dai vină pe “cineva” pentru eșecurile tale. foarte masculine șosetele. la fel ca gesturile și mimica bucurenciului e a doua emisiune pe care o văd integral. îmi place: calitatea subiectelor, calitatea invitaților, faptul că nu sunt expuneri lungi și faptul că ne încurajați spre respect de sine. mi-ar placea mai mult dacă ați fi voi un pic mai relaxați. formatul emisiunii va priește, se vede că o mare parte sunt ideile voastre, nu văd de ce sunteți
Bună ca viaţa – a opta ediţie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82666_a_83991]
-
Uranus publică și el un roman parodic ultraconcetrat, Gâște libere, subintitulat "Roman succint" și dat drept "romanul fiului risipitor", tradus, chipurile, de M. Grindea. Romanul este un sinopsis frazat alogic, cu o conștiință poetologică și metatextuală similară. Un mod de expunere, dialogul, este redus la o linie urmată de literele "- rscrbuctmbstlgrzut". Urmuz este imitat în portretistică: "Omul se compune dintr-un stomac și din mai multe accesorii." (Omul) Umorul, speculând ambiguitatea dintre exprimarea proprie și cea figurativă, nu e diferit de
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
popoarelor... De ce te revolți contra adevărului?ť (O scrisoare pierdută, actul III, scena a treia)." (Rîsete, aplauze.) De astă dată, efectul a fost smuls în chip ,perfid", prin omiterea formulei citez la începutul fragmentului din Caragiale, strecurat cu abilitate în expunerea proprie, și prin divulgarea sursei abia la sfîrșit, parcă din îndemnul unor vechi reflexe didactice. În 1996, Ștefan Cazimir dă la iveală o nouă ediție a Alfabetului de tranziție, căruia îi anexează un Jurnal de tranziție, cuprinzînd texte cu caracter
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
filosofului, reiese limpede că a comprimat informațiile și evocările orale ale Henriettei Yvonne Stahl. Cum alte amănunte putea primi de la fratele prozatoarei, ori de la Cella Delavrancea și Anton Dumitriu, care frecventau salonul perechii Stahl- Dumitriu. La care se adaugă chiar "expunerile verbale" ale lui Vinea însuși: " Mi-a cerut detalii despre profesorul Nae Ionescu..." . Iar despre mefistofelismul filosofului vorbea absolut toată lumea, fiind un loc comun al povestirilor despre acesta. Dar Petru Dumitriu a cunoscut, totuși, și capitolele referitoare la Nae Ionescu
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
în sine cu totul onorabilă și, fără a-i prejudicia statutul de personaj fictiv, se poate chiar spune că este, în această ipostază, un fel de Vaclav Havel în fustă. În fustă, de budoar și cam logoreic. * * * Aici, în această expunere detașată și aproape clinică a dedublărilor personalității este de căutat Ťmesajulť scriitorului, nicidecum în reflecțiile unui personaj sau ale altuia, oricare le-ar fi temele și limbajul. Fiindcă nu numai Ioana Olaru se dedă exercițiilor de cugetare semi-eseistică pe teme
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
la scrierea Cronicii de familie este abuzivă: "S-a exagerat și s-a denaturat rolul meu și contribuția mea la elaborarea" romanului. Nu a fost coautor, ci sursă de informații orale, căci "Petru Dumitriu mi-a cerut să-i fac expuneri verbale asupra epocii dintre 1907-1945". N-a fost altceva decît un memorialist oral: "M-a făcut să-i vorbesc despre oamenii și moravurile de atunci, viața socială, familială, literară, politică, viața de partid, de presă, despre politicieni, bancheri, industriași, femei
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
mentalitatea noastră colectivă. Acest Zid a adus foarte multe tragedii și suferința în sânul multor familii. Zidul Berlinului este un simbol pentru libertatea oamenilor și pentru terminarea Războiului Rece. Expoziția de astăzi a fost foarte solicitată, având peste 2000 de expuneri în întreaga Europa, si cred ca este oportună prezența ei și în România, în cadrul Universității "Petre Andrei" din Iași". A urmat Conferință Internațională 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, în cadrul căreia au conferențiat: Dr. Robert Grünbaum ("Revoluția pașnică și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cele din urmă, lectura ar fi utilă celor implicați în sfera publică, pentru a se raporta la cele mai puternice viziuni filosofice care călăuzesc luarea deciziilor în țările occidentale. Pe de o parte, monografia scrisă de Andrei Marga este o expunere clară și cuprinzătoare, fără rest, a unei teorii de maximă complexitate asupra societății. Căci, așa cum afirmă teoreticianul român, "pentru un filosof este crucial să-și dovedească capacitatea de a prelua și soluționa într-un mod nou problemele cât mai multor
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
lucruri banale, de domeniul evidenței. Or, este și nu este așa. Memorialistul receptează evenimentele în alt fel decât istoricul. Rațiunea se dublează acum cu sensibilitatea, ba chiar o domină, reacția lui fiind preponderent emoțională, de unde și stilul expresiv, străin de expunerea seacă. în text se simte un fior, o vibrație pe care n-o regăsim (cu excepția romanticilor, v. N. Bălcescu, N. Iorga), la istoricul obiectiv. Și nu i-o reproșăm, pentru că el urmărește stabilirea adevărului, cu detașarea, cu răceala omului de
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
mai clare și mai elocvente (autoarele, mamă și fiică, studiaseră în Germania) s-au îndreptat spre muzica din Galiția sau spre modernitatea genurilor muzicii ușoare în Ucraina. N-au lipsit o evocare a figurii romantic-paternale a lui Mihail Lisenko, o expunere despre muzica folclorică (asezonată cu destule nuanțe tradiționalist-naționaliste) sau o incursiune în aspecte ale culturii muzicale evreiești din Ucraina. Mai multe am aflat în acea sesiune a simpozionului dedicată interferențelor muzicii ucrainene cu polonezii, cehii sau austriecii. Personal, m-au
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]