264 matches
-
Kurt Gödel moare de inaniție după ce arătă că adevărul sau minciunea sînt calități indecidabile (nu pot fi infirmate și nici confirmate). Alan Turing, chinuindu-se să găseacă o mașină de calcul destinată a învinge hazardul, se sinucide, iar Ludwig Boltzmann, extenuat de incertitudinile termodinamice, își pierde mințile `și ia zilele. Uneori matematica, departe de a fi o disciplină inofensivă, face victime. Scrisă alert și dezbărată de clișee jargonice, cartea lui David Ruelle constă în enumerarea acelor cazuri de haos de care
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
și ocupă poziții în zona de operații între Diviziile III și IV, care făceau parte din armata de operații și a început luptele cu turcii la 27 august 1877. După ocuparea redutei Grivița nr. 1, Divizia a IV-a fiind extenuată și epuizată, ca și Divizia a III-a, Divizia a II-a ocupă zone de operații și are misiunea de a consolida și apăra Grivița nr. 1 și să pregătească atacul redutei Grivița nr. 2. Colonelul Cerchez întocmește ordinea de
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93207]
-
bunăstarea părinților , în timp ce în alte poate fi mai «profitabil» să ai fete”, a declarat coautorul studiului Samuli Helle, de la Universitatea Turku. Nașterea și alăptatul necesită producerea mai multor substanțe nutritive, decât în mod normal. Această energie în plus le poate extenua pe femeile care au mai mulți copii și astfel viețile lor pot fi mai scurte. Mai mult, pentru că, la naștere, băieții au o greutate ceva mai mare decât fetele, este posibil ca ei să aibă nevoie de mai multe substanțe
De ce mamele de băieţi trăiesc mai puţin by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64863_a_66188]
-
fapte clare, ci tendințe aparente. Întâmplarea, în cazul acestora, poate mina oricând, sub umbrela protectoare a lipsei de intenție, un scenariu altminteri coerent. Mai ales atunci când există, pentru a subsuma excepțiile invocate de prefațator, un concept de felul narațiunii - ocolesc, extenuat de frecvența cuvântului în fragmentul reprodus, cuvântul "proză" - poematice. În fine. Eroarea pe care o comite Negrici e una, din fericire și ca de obicei, prin lipsă, nu prin adaos. Neinventând fantast nimic, el nu inventariază, în schimb, scrupulos chiar
Ostaticul istoriei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7539_a_8864]
-
Extenuat de lupta pentru ieșirea din criză Boc dă ortul popii. Funeralii naționale, popor, sobor, aleși, culeși, regrete eterne etc. La marginea gropii Traian Băsescu plânge în hohote din ambii ochi smulgându-și ultimele suvițe din părul restant iar Elena Udrea
BANCUL ZILEI: Băsescu la înmormântarea lui Boc () [Corola-journal/Journalistic/68189_a_69514]
-
în ciuda a ceea ce repetau mereu părinții mei, am reușit să supraviețuiesc, săvârșind pe drum diverse slujbe, fără să cad deloc la fund. Când părinții mei s-au întors la oraș după un experiment romantic de douăzeci de ani, după ce îi extenuaseră secetele și gerurile, alimentația sănătoasă, care toată iarna bolea în pivniță, lâna de la propriile oi îngrămădită cu sârguință pe gâturile puilor de pernă și plăpumilor, am primit de la ei niște bani și am pornit pentru prima oară la drum. Lucram
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
să câștige și nu știe ce va face cu banii. „Vom face consiliu de familie, bunicul va face yoga, va avea o revelație inteligentă și va hotărî. Eu nu am dorințe deosebite decât să-i văd pe ei fericiți. Sunt extenuat de fericit. Sunt atât de multe sentimente noi adunate în acest trup, că mă simt ciudat. Acum a fost pentru prima dată când am plâns, eu, care nu plâng niciodată", a declarat câștigatorul celui de-al 14-lea sezon "Dansez
Dansez pentru tine: Răzvan Marton, câștigătorul premiului de 60.000 de euro by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62942_a_64267]
-
în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației. Încercând să răspundă mai multor părinți care se întreabă ce rol au în dezvoltarea copilului cuvintele pe care le aude de la părinți, Ion-Ovidiu Pânișoară povestește cum un micuț se poate plânge că este extenuat doar pentru că tatăl său, în dialog cu soția sa, afirmă cât de epuizat este, încercând să facă față tuturor problemelor cotidiene. Un părinte ne-a spus: De la un timp copilul meu obosește foarte ușor. Am crezut, la început că este
Comportamentul părintelui definește identitatea copilului () [Corola-journal/Journalistic/23001_a_24326]
-
Nu știu decît că pînă alaltăieri era bine. De atunci nu mai știu nimic. Duritatea de pe chipul ei a dispărut. Avram simte că s-a întîmplat ceva cu ea pe parcursul ultimei ore, undeva între pauza de ceai și răsărit. E extenuată și cu umerii gîrboviți, de parcă, după o lungă bătălie, ar fi fost în cele din urmă înfrîntă. - Atunci spune-mi ce nu e bine? Ești așa de ieri. Ce am făcut? - Prietena ta, zice Ora, făcînd un efort ca să rostească
David Grossman - Pînă la capătul pămîntului by Ioana Petri () [Corola-journal/Journalistic/4828_a_6153]
-
cred bărbații nici când mor... " Mor!" spune el ținându-se după ea, stai lângă mine că mor, dă-mi mâna să ți-o țiu. Ea se oprea din treburile ei, din dereticat, vădit enervată, când nu mai suporta, se lăsa extenuată pe un scaun alături de el, crispată, să țină mâna "muribundului", - abia aștepta să se termine frica aia a lui că moare, de moarte, ce credea că este o prefăcătorie și să iasă, să plece din odaie. Și el face, ce
Moartea lui Vasi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8098_a_9423]
-
oxigen suplimentar. El a urcat alături de spaniolul Inaky Ochoua. A ținut permanent legătura cu cei de-acasă prin telefon și Internet. „În scurtul dialog la telefon (2 minute) pe care l-am avut cu el mi-a spus că este extenuat și foarte obosit și că așteaptă cu nerăbdare să se întoarcă acasă. O altă frază a lui a fost: «În drum spre vârf am depășit vreo 7 alpiniști, toți cu oxigen, și nu puteam să-mi dau seama de ce se
Agenda2004-33-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282756_a_284085]
-
stă să moară. Naosul meu e un mare deșert, Am devenit din om doar concept, Precum o năluca rătăcesc prin noapte inert, Și simt cum viața mi se scurge încet,încet. Te caut prin întuneric orbecăind. Nu te găsesc,sunt extenuat,caut patul să mă întind, Văd pe fereastră fulgere albe și albastre trăsnind... Nu pot să dorm, mă voi odihni murind. Stau întins în pat,singur și rece, Timpul mă chinuie, eu îmbătrânesc,el trece... Valuri de fum de tămâie
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93418]
-
cu ochii minții, firul vieții. Ea începea din ceea ce rămăsese din iarmaroc o ruină neagră, fumegândă, în care mai scormoneau ca niște gândaci câțiva oameni și urca mai departe spre locul pe care Bătrânul îl bănuia a fi sfânt. Era extenuat și Pimen îl simți. Își așternură un strat gros de mușchi sub niște arbuști de ienupăr. Printre ramuri puzderie de semne și de stele, ca un havuz plin de nuferi albi. Privirile lor iscau cercuri concentrice în apa întunecată a
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
usucă, desfăcându-se în zgrunțuri sfărâmicioși, ca o țărână aprinsă de secetă. Sângele fierbea în ea. Aștepta ploaia. Aștepta vântul. Aștepta noaptea. Răcoarea și acalmia din zorii de cenușă o linișteau. Vântul se pornea să sufle, răcorind valurile de uscăciune. Extenuată de așteptare, extenuată de lume, aștepta. Sângele ei se aprindea, mistuindu-i carnea. Uneori, la amiază, când văpaia topea asfaltul și făcea să tremure ape de fum deasupra acoperișurilor, sufletul ei părea că se desprinde din carne, din trup, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în zgrunțuri sfărâmicioși, ca o țărână aprinsă de secetă. Sângele fierbea în ea. Aștepta ploaia. Aștepta vântul. Aștepta noaptea. Răcoarea și acalmia din zorii de cenușă o linișteau. Vântul se pornea să sufle, răcorind valurile de uscăciune. Extenuată de așteptare, extenuată de lume, aștepta. Sângele ei se aprindea, mistuindu-i carnea. Uneori, la amiază, când văpaia topea asfaltul și făcea să tremure ape de fum deasupra acoperișurilor, sufletul ei părea că se desprinde din carne, din trup, și fuge din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pedeliști (unul mai tandru ca altul), Iaromira Popovici și Eugen Istodor (cu care am venit și m-am întors în mașină, parazi tându-i 7 + 11 ore - căci am greșit drumul, bașca micii de la Dedulești - vorbindu-le nonstop de i-am extenuat, cred, pe viață de logoreica-mi persoană), Andrei Manolescu și galeșa-i soție, Adina Popescu (ai cărei admirabili părinți m-au covârșit), Ana Maria Sandu, Luiza Popovici, Matei Martin, Adina Dragomir, Patricia Mihail... Mirare. Cum de-au ajuns ditamai Primăria
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
la fel de bine și să fiu amuzantă, dacă vreau... Asta-i buba. Preț de o seară, câteva zile, o săptămână, aș vrea să mai trăiesc încă o dată așa, să fiu veselă și aparent fără griji. La sfârșitul acelei săptămâni aș fi extenuată și i-aș fi extrem de recunoscătoare oricui ar vorbi cu mine despre ceva serios. Nu vreau adoratori, ci prieteni, nu vreau să fiu admirată pentru un surâs calin, ci pentru comportament și caracter. Știu foarte bine că atunci cercul din jurul
Jurnalul Annei Frank () [Corola-journal/Journalistic/5139_a_6464]
-
-i contemplu halatul încărcat de culorile lumii. Mai ales n-am să uit niciodată (am revăzut-o de curînd) lumina incomparabilă în care era scăldat acel spațiu. Am coborât iar la șapte, am luat liftul până jos, la parter și, extenuați de voiajul șamanic prin măruntaiele blocului, ne-am întors în singurul loc prietenos și adevărat de pe fața pământului, draga și liniștita noastră locuință. Într-o altă imagine pe care-o număr printre primele amintiri - și colată atât de des în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
balistelor noastre, care acum folosesc ca proiectile dalele din pavajul străzilor, dar sunt atât de uzate, încât servanții trebuie să le repare mereu, așa cum pot, cu mijloace improvizate. Mijloacele noastre de apărare au suferit daune foarte grave, iar apărătorii sunt extenuați, cu atât mai mult cu cât rezervele grâu sunt pe sfârșite, deși m-am zbătut cum am putut și din timp să facem provizii tocmai cu gândul la acest asediu, pe care îl consideram inevitabil. Fapt e că, până acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
veneau din urmă un reper în mijlocul haosului acelei lupte sângeroase. Chinuiți de căldură și de oboseală, aproape toți războinicii, de ambele părți, își aruncaseră în iarbă armurile și luptau acum goi până la brâu și deci expuși la loviturile dușmanului. Alanii, extenuați de lupta ce dura de ore întregi și descumpăniți de sosirea forțelor proaspete în rândurile dușmanilor lor, cedau acum în mod vizibil, iar Balamber încerca deja senzația de exaltare pe care i-o producea victoria ce avea să vină curând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de acolo scuturând din cap cu o expresie rănită și umilită. Ici și colo însă se formau mici grupuri pestrițe, în care între huni și goți se încingeau certuri furibunde. Cei mai mulți dintre războinicii ce veneau în tabără erau totuși prea extenuați pentru a se implica în asemenea altercații inutile și se îngrijeau mai degrabă de ei înșiși și de vreunui loc mai liniștit pentru răniții fără număr, care, duși pe brațe, erau încredințați spre îngrijire femeilor ce urmaseră armata. Multe din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
grav afectat. Doctorii s-au strâns în jurul meu, au început să mă atingă, ca să vadă ce simptome aveam și să discute între ei: „Vezi, așa se face!“. Am stat în spital trei zile. În noaptea aceea am dormit bine. Eram extenuat. M-am odihnit. Oricum următoarele trei luni au fost un calvar. Oboseam foarte repede. Mă apucam de ceva și imediat mă lăsau puterile. Cam așa a fost următorul sfert de an. De atunci am probleme și cu vederea. Nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
toată luna aprilie, m-am dus la noul al din Centrului Shōwajima și am început din nou munca, după sărbătorile de la începutul lunii mai. În fiecare zi aranjam birouri, conectam calculatoare, până seara târziu. Cred că atunci m-am cam extenuat. Aveam aceleași dureri de cap. În sezonul ploios din iunie, durerile s-au accentuat. În fiecare zi simțeam că o greutate mare îmi apăsa creierul. Ochii tot mă dureau când încercam să mă uit atent la ceva. Dar, în timp ce munceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
ultima vreme, multe lucruri îmi devin brusc nesuferite. Nu înțeleg de ce...“ A murmurat de parcă nu vorbea cu nimeni. În fiecare zi se urcă în metrouri supraaglomerate și stă în picioare două ore și jumătate până ajunge la muncă, deja este extenuat. „Avem nu știu câte zeci de mii de șuruburi, pe care trebuie să le sortăm și apoi să trimitem comenzile primite la magazinele de desfacere. Aici e centru de distribuție, mai exact depozitul principal al firmei. Trebuie să țin minte fiecare tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
spuneau că au obosit, mă ofeream să conduc la întoarcere, însă acum obosesc rău de tot și nu mai pot deloc să conduc. În tinerețe, puteam să joc golf și trei-patru zile la rând. Acum, dacă joc două zile, sunt extenuat și sunt nevoit să mă întorc acasă. Mai e ceva, nu mai pot mânca macrou. Îmi plăcea foarte mult. După ce mi s-a întâmplat asta, fac urticarie de la el. Vederea mi-a slăbit. Poate că asta este din cauza vârstei. Port
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]