502 matches
-
autenticitatea prezentului etern al memoriei colective este înlocuit printr-un raport de interacțiune reciprocă. Zidul asigură permanența profesiei, iar profesia asigură sensul permanent al zidului: există o interiorizare a materiei (a spațiului-materie) într-un spațiu-cadru al permanenței amintirii și o exteriorizare a intenției de per-manență a grupului într-un spațiu. În privința acestei geneze reciproce a spațiului-materie și a spațiului-cadru, Halbwachs pare să ezite. În Topografia legendară a Evangheliilor, aspectul material era condiția unui cadru permanent al amintirii; în Memoria, raportul invers
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cal. Amoral din principiu, personajul străbate fără participare afectivă experiențe sexuale deocheate: cu o prostituată, cu o epileptică. Prima are sfârșit tanatic. Arhip face totul cu o impasibilitate analoagă aceleia a lui Meursault, personajul lui Albert Camus, însă disimulată prin exteriorizări melodramatice, suspecte. Pe de altă parte, Minciuna se deosebește de Străinul prin aceea că, în loc de întrebuințarea tehnicii narative comportamentiste, alternează introspecția cu fracturări ale discursului, cu abrevieri, în genere cu procedări prin care sunt introduse echivocul, enigma, confuzia, misterul. Intimidat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286325_a_287654]
-
și tot el reglează activitatea. Punctul de plecare în formarea operațiilor mintale la copil îl constituie acțiunea externă cu obiecte concrete. Limbajul înlesnește, pe de o parte, interiorizarea acțiunii materiale și detașarea de aspectele neesențiale, iar, pe de altă parte, exteriorizarea acțiunii mintale în conversație. În final, procesul se transpune în planul limbajului 23 intern, adică în planul mintal propriu-zis în care operația se realizează ca act de gândire. Elevul ajuns în stadiul operaților formale (gândire verbal abstractă, formalăă poate fi
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
favorabilă în ceea ce o privește, cu atât mai mult după experiență trăită. Metodologia folosită Minora s-a prezentat la interviu împreună cu mama sa, dar discuțiile au avut loc separat. Comunicarea cu M. a fost în general bună, existând tendințe de exteriorizare a celor trăite, prin plâns. Nevoi identificate: 1. asistență și suport emoțional pe parcursul procesului de recuperare, precum și pe durata procesului penal; 2. evaluare și consiliere psihologică în cazul M. (referirea cazului către Fundația „Orizonturi” Câmpulung Moldovenesc); 3. sprijinirea mamei minorei
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
părere favorabilă în ceea ce o privește, cu atât mai mult după experiență trăită. Metodologia folosită Minora s-a prezentat la interviu împreună cu părinții, dar discuțiile au avut loc separat. Comunicarea cu A.M.C.. fost în general bună, existând tendințe de exteriorizare a celor trăite, prin plâns. Nevoi identificate: 1. asistență și suport emoțional pe parcursul procesului de recuperare, precum și pe durata procesului penal; 2. evaluare și consiliere psihologică în cazul A.M.C. (referirea cazului cadrul Organizația “Salvați Copiii” Iași, și Serviciului de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
ca decisiv modelatoare pentru personalitatea adultă. Pe o asemenea filieră instituțională se vor articula așa numitele psihologii indigene (indigenous psychologies), care valorificau postulate "universale" (de genul influenței hotărîtoare a educației din fragedă copilărie asupra dinamicii personalității), pentru a le urmări exteriorizările diferite în culturi diferite. Metodologia acestor abordări impune cîteva opțiuni, pe care le rezumăm în cele ce urmează. În primul rînd, avem în vedere precauțiile ce se cuvine să însoțească operaționalizarea unor termeni care provin din aplicarea probelor specifice. De
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1 ("este în mică măsură orientat spre performanță"), trecînd prin 4 ("este orientat către performanță într-o măsură moderată"), pînă la 7 ("este în mare măsură orientat către performanță"). Așadar, aceste dimensiuni nu sînt dihotomice, ci un întreg semantic, cu exteriorizări specifice în culturi organizaționale/societale distincte. Merită semnalat, totodată, că dimensiunile evocate sînt conceptualizate atît la nivel organizațional, cît și la nivelul societății, deopotrivă ca practici (registrul lui "ceea ce este"), cît și ca orientări valorice (registrul lui "ceea ce ar trebui
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
efortului onest angajat în sarcini, ci distribuției puterii pe baza obedienței și capacității subiectului de a fi un "bun slujbaș al Partidului"). într-o asemenea structură de distribuție a puterii în societate, subiectul individual renunța deseori în plan public la exteriorizarea propriilor convingeri și manifesta o conduită conformistă (manifestînd o divergență între valori, atitudini, opinii și comportamente), dar în plan privat își redobîndea autonomia (comportîndu-se convergent cu propriile sale convingeri). Această ambivalență, care avea un rol adaptativ și defensiv deopotrivă, prin
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
împreună cu altul" în Rusia; "a flirta" în Serbia; "a avea fantezii sexuale despre altcineva" în Olanda sînt cele mai supărătoare scenarii. CAPITOLUL 12 Expresivitatea emoțională examinată din perspectivă interculturală 12.1. Paradigma alegerii impuse vs paradigma alegerii libere în evaluarea exteriorizării faciale a emoției Una dintre temele psihologiei sociale care a fost deseori vizitată în anii din urmă și care a generat numeroase evaluări contradictorii pleacă de la premisa că un număr limitat de expresii faciale ale emoției sînt universal recunoscute (Ekman
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
forma unor semnale exterioare emoțiile trăite pretutindeni. Aceste emoții sînt, conform adepților unei asemenea abordări, reacții fiziologice necesare supraviețuirii și astfel au fost selectate prin procese evolutive (Ekman, 1972; Izard, 1994; Buss, 1994). Natura biologică, universală a emoției și specificul exteriorizării sale nu au fost total lipsite de controverse (Innes-Ker, Niedenthal, 2002). în primul rînd, evocarea unui "universalism" al exteriorizării emoțiilor este în contradicție cu poziția dominantă a relativismului cultural, care susține că toate emoțiile, ca și expresiile lor, provin din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și astfel au fost selectate prin procese evolutive (Ekman, 1972; Izard, 1994; Buss, 1994). Natura biologică, universală a emoției și specificul exteriorizării sale nu au fost total lipsite de controverse (Innes-Ker, Niedenthal, 2002). în primul rînd, evocarea unui "universalism" al exteriorizării emoțiilor este în contradicție cu poziția dominantă a relativismului cultural, care susține că toate emoțiile, ca și expresiile lor, provin din situații sociale particulare și că acestea au o semnificație anume numai într-un context dat (Lutz, White, 1986). în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
emoțiilor (Russel, 1991a, 1991b, 1994; Ekman, 1994; Izard, 1994). Deși universaliștii au adus dovezi și argumente împotriva primelor două provocări relativiste (Ekman, 1999; Ekman et al., 1987, 1991a, 1991b), a treia provocare legată de metodologia deficitară întrebuințată în vederea sublinierii "universalității exteriorizării emoțiilor" nu a fost abordată sistematic. Cel mai consistent argument universalist la aceste demersuri metodologice a recentrat accentul pe studii în care observatorilor li se dă posibilitatea să descrie liber emoția prezentă într-o expresie facială dată. Cercetările au demonstrat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
emoții specifice. Pe eșantionul luat ca întreg s au impus în clasamentul simbolic al celor mai experimentate emoții "supărarea", "furia" și "bucuria", dar au fost înregistrate importante diferențe interculturale în ierarhizarea emoțiilor, sugerîndu-se o dată în plus, măcar prin intermediul frecvenței de exteriorizare emoțională, că există "popoare fericite, dar și popoare nefericite". W. Gudykunst și colaboratorii (1996) au organizat o investigație interculturală de amploare pe tema decodificării emoțiilor, ale cărei rezultate au fost corelate cu cele obținute de G. Hofstede. Participanții la cercetare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asociată situațiilor noi în culturile naționale în care masculinitatea este ridicată, distanța față de putere și evitarea incertitudinii scăzute. Dimpotrivă, în culturile naționale în care distanța față de putere este crescută și evitarea incertitudinii semnificativă, se dezvoltă proceduri bine stabilite, care reduc exteriorizarea "fricii" (sau, mai bine spus, par să o reducă) în confruntarea subiectului cu situațiile noi. De altfel, în aceste culturi naționale, chiar probabilitatea de apariție a unor "situații noi" este diminuată, iar societatea pare să se ordoneze în jurul imperativului "aici
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
parțiale privitoare la o eventuală ipoteză care susține că "persoanele din anumite țări experimentează mai multe emoții decît persoanele din țări cu patternuri culturale diferite". Ceea ce e legitim să afirmăm pe baza acestor probe experimentale sugerează că regulile implicite de exteriorizare a emoțiilor diferă considerabil de la o cultură la alta (apud Smith, Bond, 1993, p. 63). W. Gudykunst și colaboratorii (1988) au examinat modul în care indivizi ce aparțin unor culturi naționale diferite se exteriorizează în fața autorității. Autorii au constatat că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la alta (apud Smith, Bond, 1993, p. 63). W. Gudykunst și colaboratorii (1988) au examinat modul în care indivizi ce aparțin unor culturi naționale diferite se exteriorizează în fața autorității. Autorii au constatat că reacțiile verbale și nonverbale ca indicatori ai exteriorizării unor emoții cu tonalități diverse în interacțiune cu o autoritate simbolică sînt semnificativ mai puternice în culturile naționale cu un individualism crescut. Tot astfel, M. Argyle și colaboratorii (1986) au observat că regulile care restrîng exprimarea socială a "supărării" și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
consistentă în țări precum Japonia și Hong-Kong (unde colectivismul este crescut), decît în Italia și Marea Britanie (regiuni cu un individualism ridicat). Așadar, culturile naționale individualiste și cu o distanță mică față de putere sînt mai expresive din punctul de vedere al exteriorizării emoțiilor, căci în aceste culturi întîlnim o nevoie sporită de informații sociale valide, care ghidează reacțiile față de "celălalt". în schimb, în culturile naționale colectiviste contextul joacă un rol important, furnizînd limitele expresivității emoționale. 12.3. Expresivitatea comunicării nonverbale Comunicarea nonverbală
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fi observate atît în structura limbajului și în modul său de funcționare, precum și în stabilirea regulilor privind manifestarea și perceperea emoțiilor. S-a constatat de asemenea că de cele mai multe ori ne modificăm expresia feței bazîndu-ne pe regulile culturale implicite de exteriorizare (Matsumoto, Ekman, 1972; Ekman, Friesen, 1969; Friesen, 1972; Matsumoto, 1987, 1990, 1992a, 1992b, 1993, 1996, 1999a, 1999b, 2007; Fernandez-Dols, Ruiz-Belda, 1997; Biehl et al., 1997; López, García, Ullman, Kopelowicz, Jenkins, Breitborde, Et, 2009; Matsumoto et al., 2010). Vom încerca să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Kopelowicz, Jenkins, Breitborde, Et, 2009; Matsumoto et al., 2010). Vom încerca să sistemtizăm în cele ce urmează cele mai relevante cercetări care examinau raportul dintre patternul culturii de inserție și expresivitatea emoțională. Un corp de experimente a urmărit decodificarea intensității exteriorizării emoțiilor. într-un studiu care a inclus eșantioane din zece culturi naționale, s-a observat că există un consens important în descifrarea similară a intensității exteriorizării emoțiilor, căci în proporție de 92% participanții au ales aceeași fizionomie a unui individ
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturii de inserție și expresivitatea emoțională. Un corp de experimente a urmărit decodificarea intensității exteriorizării emoțiilor. într-un studiu care a inclus eșantioane din zece culturi naționale, s-a observat că există un consens important în descifrarea similară a intensității exteriorizării emoțiilor, căci în proporție de 92% participanții au ales aceeași fizionomie a unui individ "occidental" din setul de fotografii propus pentru a califica drept afectul cel mai intens (Matsumoto, 2007). Ulterior, demersul a fost extins, fiind incluse fotografii portret care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
numai după ce el a coborât-o pe hârtie, ca plan arhitectonic, se poate proceda la construirea casei. Odată desăvârșită în forme materiale, această casă ni se impune vederii cu frumusețea ei sensibilă. Dar nu e mai puțin adevărat că, înainte de exteriorizarea ei în spațiu, arhitectul o vedea în formă ideală, conturată de fantezia lui creatoare. Și o vedea, poate, într-un chip mai frumos decât cel care s-a zidit în spațiu. în acest exemplu, avem o frumusețe sensibilă cu care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în Nostalgica triadă (1970; Premiul Uniunii Scriitorilor) continuă incursiunile în „spațiile somnului”, viselor, care și-au făcut „biserică în carnea trupului”. Căile de acces sunt fântânile, iar „oglinzile întunecate” captează ceva din aceste lumi tainice, amplificându-le misterele și tensiunile. Exteriorizarea brutală a forțelor obscure ar trimite la un expresionism care mizează puternic pe efect. Prin Cântece de stemă (1971) se revine la superficia lucrurilor, la lirismul civic, însă acum mai discret, mai bine controlat, o confirmare în acest sens fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
buna chibzuire și măsurare a exprimării prin cuvinte.Stăpânirea de sine presupune deci controlul expresiei și al actelor de comunicare. Ea pune sub semnul interdicției cuvântul sau gestul aflate sub influența impulsurilor sau simțirii pătimașe, actele și manifestările nesăbuite, orice exteriorizare a unor proiecte de acțiune insuficient gândite sau motivate, actele pripite etc.
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și pseudonimele Matei Albastru și Matei Gavril Albastru. Cele trei cicluri ale cărții de debut (Scalda, Un copil lovește cerul și Singur în lume) refac traiectoria unui destin: de la ultimul contact („scalda”) cu copilăria la căutarea sinelui și apoi la exteriorizarea lui. Simbolul ochiului pare a fi elementul-cheie al vârstelor cunoașterii: „Dac-aș vedea cu stelele încoace. Dar eu sunt orb în mine și văd numai prin ochi. De ce acești doi ochi nu mi se pot desface ? / Și numai ei sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
instanțe de judecată. O persoană nu poate săvârși ceva imoral având conștiința că e moral, dar poate săvârși ceva ilicit, având conștiința că e licit. Ordinea juridică socială este asigurată de interiorizarea sensurilor licitului, ordinea morală socială este asigurată de exteriorizarea datoriei de către agenții morali. În primul caz, interesul individului se împlinește în cadrul interesului general, în al doilea caz binele general se realizează prin desăvârșirea binelui individual"102. Atunci când spunem că o persoană poate săvârși ceva ilicit crezând că este licit
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]