426 matches
-
nici divizibile: "Un bun colectiv (serviciu, dar vorbim de bun) este un bun a cărui disponibilitate nu este diminuată de prezența unui consumator suplimentar (se vorbește de "non-rivalitatea" consumatorilor) [...]. Prin natură, bunurile colective nu se supun logicii pieței: ele sunt externalități pozitive. Justifică deci intervenția statului (chiar și într-o optică liberală), deoarece colectivitatea trebuie să decidă ce bunuri colective vrea să producă (cantitate, calitate) și să le finanțeze". Jean-Paul Piriou, Lexique de sciences économiques et sociales, La Découverte, Paris, 1997
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
la transport, ceea ce sugerează că invocația comună în favoarea presupusului caracter de bun public este nejustificată sau cel puțin exagerată. O formă comună a argumentului că anumite bunuri ar putea fi produse doar prin acțiunea statului se bazează pe ideea de "externalități" care nu sunt contractate prin intermediul mecanismului de prețuri. Astfel, educația pe scară largă generează câștiguri publice dincolo de câștigurile persoanelor care sunt educate, justificând aparent în acest fel furnizarea și finanțarea acesteia de către stat prin veniturile fiscale generale. Dar în ciuda câștigurilor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
atât este mai puțin probabil că va fi capabil să producă acele bunuri publice, cum ar fi apărarea drepturilor cetățenilor săi în fața agresiunii, în privința cărora el ar putea deține avantaje speciale. 7. Piețele nu funcționează (sau sunt ineficiente) când există externalități negative sau pozitive Piețele funcționează numai atunci când toate efectele unei acțiuni sunt suportate de către cei ce iau deciziile. Dacă oamenii primesc câștiguri fără a contribui la producerea lor, piețele vor eșua să producă cantitatea corectă. În mod asemănător, dacă oamenii
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în calcul în decizia de a produce bunuri, piețele vor crea câștiguri pentru unii în detrimentul celorlalți, căci câștigurile rezultate de pe urma unor acțiuni merg către un set de persoane, în timp ce costurile merg către alt set de persoane. Simpla existență a unei externalități nu este un argument pentru ca statul să ocupe o anumită activitate economică sau să disloce alegerile private. Hainele la modă și buna îngrijire generează o mulțime de externalități pozitive, căci ceilalți îi admiră pe cei bine îmbrăcați sau îngrijiți, dar
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în timp ce costurile merg către alt set de persoane. Simpla existență a unei externalități nu este un argument pentru ca statul să ocupe o anumită activitate economică sau să disloce alegerile private. Hainele la modă și buna îngrijire generează o mulțime de externalități pozitive, căci ceilalți îi admiră pe cei bine îmbrăcați sau îngrijiți, dar acesta nu este un motiv pentru a da alegerea furnizării de haine sau îngrijirea pe mâna statului. Grădinăritul, arhitectura și multe alte activități generează externalități pozitive asupra celorlalți
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
o mulțime de externalități pozitive, căci ceilalți îi admiră pe cei bine îmbrăcați sau îngrijiți, dar acesta nu este un motiv pentru a da alegerea furnizării de haine sau îngrijirea pe mâna statului. Grădinăritul, arhitectura și multe alte activități generează externalități pozitive asupra celorlalți, dar oamenii tot depun eforturi pentru a-și înfrumuseța grădinile și clădirile. În toate aceste cazuri, doar câștigurile producătorilor inclusiv aprobarea celor asupra cărora cad externalitățile pozitive sunt suficiente pentru a-i induce să producă bunurile. În
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
îngrijirea pe mâna statului. Grădinăritul, arhitectura și multe alte activități generează externalități pozitive asupra celorlalți, dar oamenii tot depun eforturi pentru a-și înfrumuseța grădinile și clădirile. În toate aceste cazuri, doar câștigurile producătorilor inclusiv aprobarea celor asupra cărora cad externalitățile pozitive sunt suficiente pentru a-i induce să producă bunurile. În alte cazuri, cum ar fi furnizarea de televiziune și transmisii radio, bunul public este "legat" de furnizarea altor bunuri, cum ar fi publicitatea pentru firme; varietatea de mecanisme pentru
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
televiziune și transmisii radio, bunul public este "legat" de furnizarea altor bunuri, cum ar fi publicitatea pentru firme; varietatea de mecanisme pentru producerea bunurilor publice este la fel de mare ca imaginația întreprinzătorilor care le produc. Mai des întâlnită, însă, este existența externalităților negative care îi fac pe oameni să pună sub semnul întrebării eficacitatea și justețea mecanismelor de piață. Poluarea este exemplul cel mai des citat. Dacă un producător poate fabrica produse în mod profitabil impunând costuri de producție asupra altor persoane
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
posibile astfel de calcule și induc oamenii să ia în considerare efectele acțiunilor lor asupra celorlalți. Și piețele, adică oportunitatea de a intra într-un schimb liber de drepturi, sunt cele care permit variatelor părți să calculeze costurile acțiunilor lor. Externalitățile negative precum poluarea aerului și a apei nu sunt un semn al eșecului pieței, ci un semn al eșecului guvernului în privința apărării și definirii drepturilor de proprietate pe care se bazează piețele. 8. Cu cât o ordine socială este mai
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de viață ale muncitorilor, dar la o analiză economică mai atentă a fenomenului observăm că lucrurile nu sunt atât de simple. Efectele perverse ale creșterilor salariale datorate presiunilor sindicale pot avea implicații bugetare importante 1. Acest tip de activitate produce externalități negative la nivel social. Aceste externalități negative constau fie în scăderi ale alocărilor bugetare către alte sectoare economice, fie în apariția unor presiuni inflaționiste care să minimizeze, în final, beneficiile obținute. Organizarea sindicală de succes a acționat în interesul celor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
o analiză economică mai atentă a fenomenului observăm că lucrurile nu sunt atât de simple. Efectele perverse ale creșterilor salariale datorate presiunilor sindicale pot avea implicații bugetare importante 1. Acest tip de activitate produce externalități negative la nivel social. Aceste externalități negative constau fie în scăderi ale alocărilor bugetare către alte sectoare economice, fie în apariția unor presiuni inflaționiste care să minimizeze, în final, beneficiile obținute. Organizarea sindicală de succes a acționat în interesul celor care au fost recunoscuți oficial ca
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ulterior în stabilirea relațiilor sociale. Grupurile economice ale bărbaților se organizează și influențează decizia politică, în timp ce femeile rămân slab organizate, iar interesele lor sunt reprezentate de grupurile de bărbați. Discriminarea de gen în ceea ce privește reprezentarea socială a grupurilor de interese creează externalități negative majore. Concluzii Discriminarea de gen a tranziției este rezultatul moștenirii sistemului socialist de organizare. Grupurile sociale ale vechiului sistem au rezistat și s-au regrupat în tranziție, continuând să-și exercite influența asupra activității economice. Acțiunea lor a blocat
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
continuând să-și exercite influența asupra activității economice. Acțiunea lor a blocat accesul grupului social al femeilor la negocieri și la reprezentarea publică a propriilor interese. Corporatizarea sistemului românesc a cauzat discrepanțe mari între efectele politicilor publice asupra diferitelor grupuri. Externalitățile acțiunilor sociale nu au fost internalizate și s-au răsfrânt asupra grupurilor slab organizate. Sistemul educațional contribuie la perpetuarea și transmiterea vechilor modele prin aceea că formează indivizi docili, susținători puternici ai statului asistențial și ai tipurilor patriarhale de comportament
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
social, domeniu care, anterior, aparținuse sociologiei. Voi insista asupra prezentării acestui model pentru că el poate constitui un instrument relevant, după cum voi argumenta ulterior, în analiza dimensiunii de gen a excluziunii sociale. Ceea ce Akerlof reproșează este ignorarea, în cadrul individualismului metodologic, a externalităților sociale produse în urma interacțiunii dintre indivizi. Astfel, el afirmă că, exceptând puține cazuri, „nu a fost apreciat faptul că această metodă 1 poate sau, mai bine spus, ar trebui 2 extinsă pentru a descrie deciziile sociale menite să includă dependența
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
o poziție mai apropiată de optimul economic, având în vedere că posibilitățile de schimb cu 1 și 2 sunt relativ scăzute (Akerlof, 1997, p. 1013). Desigur, acest rezultat depinde de o valoare crescută a lui x - defapt, de producerea unor externalități sociale relevante. Comportamentele sociale s-ar constitui astfel în două categorii distincte: cel doritor de status superior (în care caut să mă distanțez de rețeaua socială existentă) și cel conformist (prin care indivizii caută să se apropie de ceilalți din
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
asumat simplificată a modelelor teoretice privind excluziunea socială, ele diferă în principal prin ceea ce adaugă la dimensiunea de stare financiară precară 1. Modelul dezintegrării relațiilor sociale adaugă prezența relațiilor sociale, cel individualist (anglo-saxon), nediscriminarea pe piață, iar modelul lui Akerlof, externalitățile sociale (vezi figura 1). Figura 1. Modele teoretice ale excluziunii sociale Pentru a rezuma, modelul dezintegrării relațiilor sociale (francez) teoretizează excluziunea socială ca pe o absență a relațiilor cu societatea/comunitatea, absență care poate fi cauzată și de starea financiară
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
punctul de vedere al resursei timpului, varianta aceasta nu pare improbabilă), conform modelului individualist fie sunt discriminate pe piață, fie nu aduc pe piață capacitățile necesare pentru a avansa, iar modelul lui Akerlof ne furnizează ipoteza prezenței sau absenței unor externalități sociale semnificative 1. Singurul model care pare să furnizeze puține date pentru analiză este cel al politicilor publice europene din domeniul excluziunii sociale. Consecințele modului în care se desfășoară analiza sărăciei și a excluziunii sociale din punctul de vedere al
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
și grupuri sociale. Modelul individualist ar tinde către o teoretizare a situației lor ca urmare a unei alegeri proprii saua dezvoltării unor abilități care nu sunt cerute pe piață. Modelul lui Akerlof ar putea avea importanță numai în prezența unor externalități sociale semnificative raportate la statutul lor de casnice. Astfel, situația acestei categorii de femei ar putea fi reprezentată astfel: Însă acest model ar funcționa, repet, numai în prezența unor externalități sociale semnificative: de exemplu, în prezența unei ideologii sau a
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
lui Akerlof ar putea avea importanță numai în prezența unor externalități sociale semnificative raportate la statutul lor de casnice. Astfel, situația acestei categorii de femei ar putea fi reprezentată astfel: Însă acest model ar funcționa, repet, numai în prezența unor externalități sociale semnificative: de exemplu, în prezența unei ideologii sau a unui set de credințe ce ar intercondiționa (de pildă) aprobarea soțului/copiilor și inactivitatea pe piața muncii ori în cazul unei importanțe crescute acordatede către femeia casnică acestora. Astfel, deși
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Dar dincolo de aceste valențe reale, în ultima perioadă se consideră că acest model elaborat de neoclasici are numeroase limite<footnote Paul A. Samuelson, William D. Nordhaus, Micro-économie, Les Éditions d’Organisation, Paris, 1995, pp. 101-104. footnote>, cum ar fi: ignoră externalitățile pieței; ia în considerare doar nevoile solvabile; pe o asemenea piață nu au șanse să apară activități care au risc înalt, solicită investiții ridicate și durate mari de realizare. Progresul tehnic, formarea companiilor transnaționale și concentrarea puterii economice generează în
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
creșterii economice reprezintă rezultatul ignorării factorilor economici prin concentrarea doar asupra avantajelor comparative statice. De exemplu, imperfecțiunile pieței din țările în curs de dezvoltare determină apariția unei diferențe între costurile și beneficiile sociale și cele private, în principal sub forma externalităților. Într-un context dinamic mai larg, efectul total al majorării exporturilor asupra creșterii și dezvoltării economice este destul de diferit de la o categorie de bunuri la alta. Diferite produse pot avea rolul unor poli de creștere pentru ansamblul economiei naționale (în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
acordate industriilor autohtone care substituie importurile. Pe termen lung, "adepții acestei strategii comerciale citează beneficiile unei diversificări industriale autohtone extinse și posibilitatea de a exporta bunurile manufacturate anterior protejate, pe măsură ce economiile de scară, costurile scăzute cu forța de muncă și externalitățile pozitive determină o creștere de competitivitate a prețurilor interne în raport cu cele mondiale"24. Stadiul I al strategiei de substituire a importurilor a fost și este specific țărilor foarte slab dezvoltate și în general tuturor țărilor aflate într-un stadiu incipient
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
mai întîi amenajat prin organizarea industriilor sale, ce pot lua forma integrării sau a dezintegrării verticale. În spațiul economic putem avea organizații în formă de piramidă (ca în industria automobilului sau în cea aerospațială), sau în rețea (textile, diverse procesări). Externalitățile sunt activitățile și procesele ce se derulează în afara cîmpului de activitate al firmei, dar care au efecte asupra funcției sale interne de producție. Externalitățile sunt internalizate în afara circuitelor comerciale. Factorii de localizare în spațiul geografic au fost studiați de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de piramidă (ca în industria automobilului sau în cea aerospațială), sau în rețea (textile, diverse procesări). Externalitățile sunt activitățile și procesele ce se derulează în afara cîmpului de activitate al firmei, dar care au efecte asupra funcției sale interne de producție. Externalitățile sunt internalizate în afara circuitelor comerciale. Factorii de localizare în spațiul geografic au fost studiați de-a lungul timpului de mai mulți autori. De pildă, Alfred Weber a urmărit strategiile de minimizare a costurilor, Christaller ocuparea pozițiilor centrale, alții au studiat
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pildă, Alfred Weber a urmărit strategiile de minimizare a costurilor, Christaller ocuparea pozițiilor centrale, alții au studiat echilibrul spațial etc. S-au alcătuit, în același sens, și diferite modele. Am remarcat pe cel bazat pe interrelațiile dintre costurile de tranzacție, externalități și localizare. Dacă, de pildă, costurile de tranzacție sunt scăzute iar externalitățile ridicate, apar mici clustere. Cînd amîndouă sunt extrem de scăzute, avem de-a face cu o lume nomadă. Situația actuală se prezintă ca o combinație de costuri de tranzacție
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]