195 matches
-
un factor de risc major pentru rețeaua de așezări, căi de comunicație și terenuri din lungul arterelor hidrografice principale. Alunecările de teren constituie principalele hazarduri naturale care afectează versanții și au rolul determinant în evoluția reliefului regiunilor deluroase intra și extracarpatice și în ținuturile muntoase constituite din fliș. Diferite evaluări au pus în evidență extinderea acestor procese în perioadele cu precipitații intense, cum au fost cele dintre 1969 și 1975, când au fost scoase din circuitul economic în unele județe (Vaslui
HOTĂRÂRE nr. 548 din 21 mai 2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199208_a_200537]
-
granituri. Această unitate morfologică cuprinsă între Valea Dunării, Marea Neagră și granița cu Bulgaria este alcătuită din următoarele zone de relief: Câmpiile României înconjoară în semicerc teritoriul țării, localizate în sudul și vestul țării. Astfel, câmpiile sunt grupate în două sectoare extracarpatice: Câmpia Română și Câmpia de Vest (Banato-Crișene), care se întind pe o suprafață de aproape 30 % (28,5). Câmpiile formează treapta cea mai coborată și mai tânără a reliefului țării, cu altitudini predominante sub 200 m, dar care pot urca
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
preistoriei o reprezintă Lacul cu Ochi (numit și Lacul Fără Fund) din partea de răsărit a satului Stroești. Acest lac de origine glaciară reprezintă o stațiune floristică originală prin faptul că este singura mlaștină oligotrofă de acest fel cunoscută în regiunile extracarpatice din Carpații Meridionali, reprezentând un interesant și rar fenomen fitogeografic. În jurul Lacului cu Ochi din Stroești cresc plante din turbăriile din munți ca speciile de mușchi sau jabghiu "Sphagnum magellanicum" și "Sphagnum recurvum", "Drosera rotundifolia" ("Roua Cerului - plantă carnivoră)", "Eriophorum
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Câmpia Română, 1915), datorită asemănării cu aceasta și anume: existența văilor adânci și meandrate, a microreliefului cu crovuri și găvane dar și a solurilor și vegetației (B.S.R.R.G.,1915, tomul XXXVI). În atlasul R.S.R., teritoriul comunei Viișoara este cuprins în Provincia extracarpatică, Câmpia Dunării de Jos, Câmpia Munteniei de Vest, Câmpia Boianului. Câmpia Boianului cuprinde două subunități morfogenetice (Grigore Posea, 1987) și anume: în partea de nord în bazinul superior al râului Călmățui, Câmpia Iminogului o câmpie piemontan-getică, iar în partea de
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
gispsuri și sare, apoi în facies neritic de mică adâncime, cu alternanta de marne, argile, nisipuri cu gresii curbicorticale (se desprind în plăci) și orizonturi de tufuri vulcanice la diferite înălțimi. Acest facies are afinități cu formațiunile plisului din arcul extracarpatic. În partea superioară a orizontului magnos încep să predomine nisipurile asupra argilelor, cu care sunt in alternanta, indicind o îndulcire a apelor marine. În perimetrul satului Aruncuta, formațiunile geologice prezente aparțin Sarmațianului inferior din zona de monoclin, avînd o grosime
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Târgoviște, Bacău, Baia, Cotnari, Suceava etc. Biserică Bărăția din București datează din secolul al XVII-lea. Numele provine de la cuvântul maghiar ""barát"", care înseamnă „frate”, prin extensie „prieten”, „călugăr”, derivat și acesta din slavonul "braț", „frate”. Pentru ortodocșii din spațiul extracarpatic, numele de „barați” era dat, în general, călugărilor franciscani, prin urmare bărățiile erau mănăstiri franciscane. În terminologia mai veche mânăstirile catolice sunt atestate în limba română sub denumirea de cloașter (din ).
Bărăție () [Corola-website/Science/299685_a_301014]
-
unor acte emise de sfatul orășenesc. În Transilvania orașele s-au bucurat de o autonomie mai largă decât în Țara Românească sau Moldova. Dacă aici primele steme orășenești au apărut prin secolele al XIII-lea - al XIV-lea, în spațiul extracarpatic acest lucru s-a petrecut cu o întârziere de un veac. Demn de remarcat în acest caz este faptul că deși însemnele orășenești muntene și moldovene păstrate datează din secolele al XV-lea - al XVI-lea, practica renovării sigilare a
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
municipiilor reședință de județ de astăzi: În ceea ce privește conținutul și forma de prezentare a sigiliilor orășenești se constată o diferențiere între provincii. În timp ce în Ardeal se întâlnesc steme cu trăsături artistice și corecte din punct de vedere heraldic, în țările românești extracarpatice se remarcă în general o lipsă a acestor caracteristici, deficiență compensată însă de diversitatea elementelor reprezentate. O renovare generală a sigiliilor muntene și moldovene are loc în urma adoptării Regulamentelor Organice (în 1831, respectiv 1832). În această perioadă este extinsă folosirea
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
fragmentat și extrem de accidentat, mai ales datorită prezenței conglomeratelor burdigaliene, conturându-se ca o unitate clară chiar dacă se află în partea cea mai nordică. Această unitate pare „sudată” de Carpați în timp ce spre exterior se termină printr-un abrupt veritabil (falia extracarpatică ) de natură tecto-erozivă. 3.Piemontul extracarpatic 4.Câmpia piemontană Baia, cea mai coborâtă unitate și în același timp cea mai netedă cu aspect cvasiorizontal. Formată din terase și lunci este intens folosită de om în scopuri agrare și intens umanizată
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
datorită prezenței conglomeratelor burdigaliene, conturându-se ca o unitate clară chiar dacă se află în partea cea mai nordică. Această unitate pare „sudată” de Carpați în timp ce spre exterior se termină printr-un abrupt veritabil (falia extracarpatică ) de natură tecto-erozivă. 3.Piemontul extracarpatic 4.Câmpia piemontană Baia, cea mai coborâtă unitate și în același timp cea mai netedă cu aspect cvasiorizontal. Formată din terase și lunci este intens folosită de om în scopuri agrare și intens umanizată. Cele mai răspândite tipuri de soluri
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
În unele izvoare romane, apare cu titlul de "Judex potentissimus". A fost rivalul vizigotului Fritigern (Fritigernus), un judecător și conducător de oști. s-a aflat în fruntea confederației tribale gotice care, în calitate de federați ("foederati") ai Imperiului Roman, au colonizat regiunile extracarpatice ale Daciei. Sprijinindu-l pe Procopius împotriva lui Valens (aliat cu Fritigern), este învins de acesta (367-369) la nord de Dunăre. Surprins de atacurile hunilor pe Nistrul mijlociu, Athanaric se retrage în anul 376 și ridică un val de pământ
Athanaric () [Corola-website/Science/302053_a_303382]
-
de la Greci). Din punct de vedere geografic, intervalul de înălțimi în care sunt cantonați Munții Dobrogei duce la clasificarea lor ca podiș, acesta fiind situat între valea Dunării în vest și nord și Marea Neagră în est, constituind singura mare unitate extracarpatică, având aflorate cele mai vechi structuri geomorfologice din România. La suprafață, cele mai vechi roci sunt șisturile verzi proterozoice din Podișul Casimcei, cu o vârstă de peste 600 milioane ani. În fundamentul Dobrogei de Sud există roci mai vechi, identificate în
Podișul Dobrogei () [Corola-website/Science/302911_a_304240]
-
gaze. România folosește în sezonul rece gazele înmagazinate în timpul verii, în depozitele Romgaz. Romgaz operează șase depozite proprii subterane de gaze naturale care se află la: Sărmășel, Cetatea de Baltă (în bazinul Transilvaniei), Bilciurești, Bălăceanca, Urziceni și Ghercești (în zona extracarpatică). Compania mai deține depozite în asociere la Târgu Mureș (cu firma Depomureș) și la Nadeș (cu firma Amgaz). Cel mai mare depozit de înmagazinare din România este cel de la Bilciurești (aflat la 40 km nord-nord-vest de București), din punctul de
Romgaz () [Corola-website/Science/310409_a_311738]
-
păstrează îndeosebi în spațiul montan aferent bazinului hidrografic al Putnei. Totodată, poziția lor se suprapune răscrucii dintre Moldova, Transilvania și Muntenia, întărindu-se și prin aceasta funcția nodală în circulația turistică pe coordonate mult mai extinse, cu specific transcarpatic și extracarpatic. Sub raport adminitrativ-teritorial, zona aparține județelor Vrancea (cea mai mare parte), Bacău (sectorul nordic), Buzău (marginea de sud-vest și foarte puțin din extremitatea sudică) și Covasna (latura nord-vestică) avînd o suprafață de aproximativ 1.500 km². Pentru a înțelege relieful
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
din Veneția. În anul 1716 este menționat ca farmacist la Spitalul Colțea Johann Stanislaus Gratovsky. Primele spitale nu reprezintă spitalele de astăzi ci sunt instituții specializate în problemele oamneilor săraci bolnavi sau infirmi. Primul astfel de loc din Țările Române extracarpatice ia naștere în prima jumătate a secolului al XVII-lea în Suceava dar poate cele mai interesante și importante sunt Colțea, Pantelimonul și spitalul Sf. Spiridon din Iași. Cele trei așezăminte sunt mari complexuri monastice unde săracul își păstrează valoarea
Spitalul Clinic Colțea () [Corola-website/Science/314905_a_316234]
-
de trecere între Podișul Bârladului și Subcarpații Moldovei. Acesta este constituit dintr-o succesiune de lunci și terase. Podișul Dobrogei (sau Munții Dobrogei) este situat între valea Dunării în vest și nord și Marea Neagră în est, constituind singura mare unitate extracarpatică, având aflorate cele mai vechi structuri geologice și morfologice din România.
Dealurile și podișurile României () [Corola-website/Science/323514_a_324843]
-
o altă teorie, situată la extrema celei dintâi: "balada Miorița" nu poate fi decât "o creație individuală", opera unui ins înzestrat cu un talent nativ ieșit din comun. În această categorie s-au grupat toți admiratorii baladei și susținătorii obârșiei extracarpatice. Dintre ei s-a desprins un grup de radicali care au mers până la nominalizarea unor "pseudo-creatori". Cea de-a patra direcție, dezvoltată din "teoria evoluției", a pledat pentru "o creație succesivă". Spațiul românesc nu a fost un centru de iradiere
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
mare parte din istoria acestui cântec se identifică cu "versiunea-colind" (în Transilvania), din vremuri (pre)medievale și până prin secolul al XVII-lea sau al XVIII-lea. În această perioadă cântecul a fost prea puțin cunoscut chiar și în provinciile istorice extracarpatice. Colindele, spre diferență de doine și balade, au un puternic caracter conservator, grație unor străvechi cutume și interdicții de interpretare în afara unui interval de timp consacrat (12 zile pe an). După săvârșirea procesului de metamorfoză (saltul în baladă), a apărut
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
doar de mustață. Distincția rangurilor boierești se mai putea face și în funcție de blănurile purtate, de forma și dimensiunea ișlicului ori de nuanța giubelelor. Începând cu prima jumătate a secolului XV au devenit cea mai importantă forță politică în principatele române extracarpatice. În Transilvania ei au fost ori asimilați de nobilimea maghiară ori și-au pierdut statutul, devenind simpli țărani. Toată boierimea noastră - de origine răzeșească ori fanariotă - a fost amestecată în istoria țării. Ea a scris - se poate spune - istoria țării
Boier () [Corola-website/Science/297384_a_298713]
-
Primele surse menționează prezența unei comunități etnice maghiare în Moldova încă din anii 1227 și 1234, ultima deja vorbește despre asimilarea lor de către români . În secolele XV-XVI numeroși sași și maghiari din Transilvania au continuat să se stabilească în spațiul extracarpatic. După încercarea generalului Nikolaus von Buccow să-i încorporeze pe secui în nou-createle regimente de grăniceri, soldată cu opoziția unor săteni și represiuni din partea autorităților, care au culminat cu Masacrul de la Siculeni din anul 1764, zeci de mii de secui
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
în est cu județul Bacău și județul Vrancea, în sud-est cu județul Buzău, în sud-vest cu județul Brașov iar în partea de nord cu județul Harghita. Situat în partea de sud-est a Transilvaniei, teritoriul acestui județ este legat de spațiul extracarpatic prin pasurile Buzău și Oituz precum și prin mai multe trecători ale Carpaților Răsăriteni. Suprafața totală este de aproximativ 3.705 kmp. Teritoriul județului include în limitele sale o unitate geomorfologică foarte complexă, cu pronunțate diferențe de altitudine și masivitate, rezultate
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
hotărăște să supună cetățile de pe litoralul Pontului Euxin. Considerând că sursele antice se referă, fără echivoc, la faptul că prima cetate cucerită a fost Olbia de la gurile Bugului, se presupune că prima campanie a lui Burebista a pornit din zona extracarpatică a Moldovei, din zona davelor de pe Siret, Zargidava, Tamasidava și Piroboridava. După cucerirea Olbiei, trupele lui Burebista s-au deplasat de-a lungul țărmului Pontului Euxin și a cucerit Tyrasul. Este posibil ca flota olbiopolitană să fi urmat ostea lui
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
dacii carpato-dunăreni și celții panonici în timpul regelui dac Burebista. Este însă evident că gradul de asimilare a culturii celtice a fost atât de înalt încât numeroasele elemente arheologice de pe teritoriul Transilvaniei postceltice sunt complet diferite de cele dacice din regiunile extracarpatice și întru totul atribuibile culturii La Tène (aparținând celților). Astfel elementul celtic este cel mai notabil factor primordial în cadrul etnogenezei românilor transilvăneni. Succesiv, odată cu cucerirea romană s-a adăugat elementul latin. Notabil este de asemenea faptul că după retragerea aureliană
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
la est), cu comunele Grămești, Bălcăuți și Dornești (la sud) și cu comună Mușenița din județul Suceava (la vest). Suprafață teritoriului localității este de 4337,96 hectare. Orașul Siret administrează două sate: Mânăstioara și Pădureni. Orașul se află în regiunea extracarpatica a Bucovinei, într-o zonă de deal și podiș, în partea de nord a podișului Dragomirnei, cu o înălțime medie de 450 m și aspect vălurit. Solurile sunt în principal cernoziomuri levigate și argiloiluviale brune și podzolice, pretabile agriculturii intensive
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
anul 1968. Regimul comunist de la București, pentru a compensa neajunsurile aduse populației, a adăugat comunismului său o doză crescândă de naționalism care s-a concretizat prin închiderea mai multor școli și instituții ale maghiarilor, prin repartizarea intelectualilor maghiari în județele extracarpatice ale României, concomitent cu aducerea de muncitori din Vechiul Regat în Transilvania și Banat, ceea ce a dus la reducerea ponderii maghiarilor în marile orașe din Transilvania, Banat și Partium, cu cât industrializarea a fost mai masivă. Cadrul legal pentru aceste
Relațiile dintre România și Ungaria () [Corola-website/Science/328923_a_330252]