178 matches
-
să fie judecat după anumite valori, dar scara vătafilor ea însăși este luată din istorie. *15 Acest lucru pare însă inevitabil, pentru că altfel trebuie sau să ne împăcăm cu ideea unui șuvoi de schimbări fără sens sau se apucăm norme extraliterare - un Absolut oarecare, străin de procesul literaturii. Această expunere a problemei evoluției literare a fost în mod necesar abstractă. Prin ea am încercat să arătăm că evoluția literaturii se deosebește de cea biologică și că nu are nimic de-a
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
nu lăsa să treacă necombătută vreuna din numeroasele confuzii pe care le iscă mereu neglijarea specificului artistic." Perseverența criticului interbelic a fost perfect îndreptățită: "El apasă cu atâta insistență pe specificul valorilor artistice mai mult prin reacție la ingerințele brutale, extraliterare ale epocii, bântuite de furibunde fanatisme ideologice." Micul studiu din " al lui Al. Oprea, Vladimir Streinu sau convertirea la clasicism , se deschide cu o frumoasă însemnare confesivă: "Timpul îi fixase trăsăturile fizionomice ca într-o efigie, atunci când am putut să
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Eliade e l'Italia. A cura di Marin Mincu Roberto Scagno (Milano, Jaka Book, 1986), pp. 187-193. Adrian Marino îmi scria, printre altele, la 4 iunie 1992, despre cartea D-sale Hermeneutica lui Mircea Eliade: Am avut extrem de multe neplăceri extraliterare, care aproape m-au făcut să regret că am scris această carte. Cu plăcere enormă, aproape cu entuziasm, repede, exact într-o sută de zile, grosolan apoi răstălmăcită. Iată de ce m-am ocupat de Hermeneutica lui Mircea Eliade: 1) Pentru
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
talent ce provenea din zona spirituală deosebit de fertila a Zeletinului (să-i amintim doar pe Mircea Eliade și George Emil Palade) nu a reușit să-i scoată din inerție pe cei care - la alt nivel (și În baza unor criterii extraliterare) - avizau publicarea. Între timp s-au Intamplat multe (În majoritate nenorociri), dar Alexandru Tăcu (,,filtrat politic” - Inca de la vârsta de 17 ani - prin interogatorii și perioade de detenție) a suportat cu demnitate loviturile destinului, inclusiv continuarea obstrucției În privința scrisului sau
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
științifice nu s-ar lua totdeauna în considerație. Rareori am răspuns unor atacuri (numai celor neregizate). Ce-i drept, criticii nu prea au avut cum și de unde "să mă apuce". Îi asigur că le va fi din ce în ce mai greu. Ce preocupări extraliterare, pasiuni, slăbiciuni aveți? Celelalte preocupări ale mele sunt numai în aparență extraliterare. Pentru că muzica și matematica îmi sunt de un real folos în abordarea și structurarea ideilor poetice, iar șahul și pescuitul îmi favorizează apropierea de cele mai diverse categorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
atacuri (numai celor neregizate). Ce-i drept, criticii nu prea au avut cum și de unde "să mă apuce". Îi asigur că le va fi din ce în ce mai greu. Ce preocupări extraliterare, pasiuni, slăbiciuni aveți? Celelalte preocupări ale mele sunt numai în aparență extraliterare. Pentru că muzica și matematica îmi sunt de un real folos în abordarea și structurarea ideilor poetice, iar șahul și pescuitul îmi favorizează apropierea de cele mai diverse categorii de oameni (se știe ce importanță prezintă pentru un scriitor studiul vorbirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
urmă. Cezar Ivănescu scria că volumul lui Valeriu Stancu este "extraordinar". L-am citit. Cred că e cel mai slab din toate cîte au fost premiate de "Cartea Rom." în seria celor douăsprezece! Vezi, cum se laudă doar din motive extraliterare! Pe Valeriu îl cunosc, e un băiat de treabă. Pe Cezar Ivănescu îl stimez mult ca poet, pentru singularitatea baladescă a poeziei sale. Dar nu-mi place cînd devine robul exceselor nepoetice. Măcar de s-ar cîștiga cu ceva cultura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
se impună. Să știi că în celelalte țări critica e destul de indiferentă față de cărțile care apar. Există, bineînțeles, coterii literare, sfere de influență, grupuri de interese care fac politica susținerii scriitorilor și care, de cele mai multe ori, țin cont de criterii extraliterare. Eu nu zic că nu e bine ce se întâmplă acolo, dar trebuie să ne dezmeticim odată și să nu mai privim viața literară ca pe un paradis în care îngerii se coalizează împotriva diavolului, ci ca pe un amestec
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
există asemenea autori și în actualitatea imediată? Sigur că există, dar nu vreau să exemplific, ei sunt la vedere. O cultură matură își cerne valorile în timp și dacă nu se rătăcește complet. Așa că și actualii beneficiari ai unor conjuncturi extraliterare favorabile vor fi aduși, cu timpul, la valoarea lor reală. Noi bocim că nu avem un Nobel, dar nu facem nimic cu adevărat să ne exportăm cultura Se zice că o carte are trei dușmani : focul, apa și propriul conținut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care reprezintă "o icoană mereu vie", ele fiind legate de autor și familie, de prieteni și colaboratori, incluzând și unele întâmplări banale și fără vreun interes literar sau documentar, dar și altele privitoare la personalități ale vremii sau la preocupările extraliterare ale lui Gane, precum pictura (aflăm că avea un deosebit talent la desen, iar cu unele tablouri a participat la expoziții, în Iași) și, mai ales, vânătoarea, care i-a inspirat și unele frumoase nuvele (Cânele Bălan, În vacanțe, Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
scriu, tot în mare grabă, așa cum de-o vreme încoace sînt făcute toate. Am avut o toamnă foarte grea. Schimbîndu-se directorul editurii, cel nou mi-a cerut romanul istoric pe care celălalt nu voia să mi-l tipărească (motive personale, extraliterare). Micile modificări au fost ușor de făcut, mai grele au fost corecturile, apoi dusul manuscrisului la București, la instructorul din Consiliul Culturii care răspunde de editură și care, în urma referatelor fostului director, voia să citească textul. Bineînțeles alte modificări de-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
să fac nici o datorie și să nu mă îngrijorez de fluctuațiile nebune ale dobânzilor de la bancă. A apărut cu întârziere și recenzia Carinei W., în Dagens Nyheter, asta după strălucitele articole din celelalte ziare. Ei bine, sunt criticată pentru „fapte” extraliterare: pentru avorturile făcute (ea însăși, în loc să avorteze copilul nedorit de iubitul ei, a preferat să-l nască și să-l oblige pe „tată” să plătească pensia alimentară), pentru lecturile mele din Nietzsche, astea toate neavând nimic cu noua mea carte
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
coerentă! Nu mă uita! Nu ne uita! René. Ianuarie Acest an, 1994, a început febril, cu neliniște, cu reproșul pe care mi l-am făcut mereu că nu m-am concentrat mai mult, risipindu-mă în tot felul de activități extraliterare, ocupându-mă de bagatele. Oh, când voi deveni eu însămi, când voi ajunge măcar în apropierea acelei imagini pe care am avut-o în copilărie despre menirea omului de a exersa mereu lucrul de care se simte legat, chiar chemat-
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
-o scrupulos ș...ț este și un element de hazard în toată această poveste”. Până la urmă, Irina Petraș ajunge totuși la o concluzie global pozitivă: „Oricât de nescrupuloasă ori de hazardată, selecția lui Manolescu nu lasă pe dinafară, din motive extraliterare, nume mari. E meritul ei incontestabil”. Hm!... Știu și eu ce să zic?! E adevărat, nu l-a lăsat pe dinafară pe Popescu-Dumnzeu, căruia i-a consacrat o cronică elogioasă, în schimb pe Sorin Titel l-a omis cu bună
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Rodia de aur („Viața românească”, 1920), reprezentată la Teatrul Național din Iași, iar mai târziu la București și Craiova. Comedia într-un act V-a venit numirea, jucată la Naționalul ieșean în 1922, dar scoasă de pe afiș din cauza unui incident extraliterar, indica dezinvoltură în mânuirea procedeelor farsei și vervă. „Cronica gastronomică”, „Însemnări pe șervet”, „Gastronomice”, presărate de-a lungul timpului în reviste literare și de tip magazin rămân, dincolo de performanțele lor în materie, opera unui estet al bucătăriei și al cramei
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
acest sens, cu deosebire instructivă. Autorul a istorisit, cu umor și detașare, Împrejurările paradoxale care au decis, la apariție, celebritatea și vandabilitatea cărții. Datorită atacurilor teroriste În Italia acelor ani, romanul fusese citit În cheia „aluziilor” imediate, producând un interes extraliterar care a propulsat cartea În vârful preferințelor publicului și a menținut-o acolo multă vreme, impunând rapide ediții succesive. Lumea era dispusă să uite sau să ignore nu doar contextul istoric mult diferit al peisajului politic portughez din vremea lui
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și se distanțează tacit de compromisurile făcute anterior. Dintre publicațiile la care a colaborat mai pot fi amintite „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Viața românească”. G. ilustrează cazul scriitorului de real talent care își trădează vocația, abandonându-și scrisul unor interese dogmatice, extraliterare. Dincolo de ușurința cu care a răspuns comandamentelor perioadei, apropiindu-se totuși într-o mai mare măsură decât alți scribi ai epocii de zona esteticului și alternând registrul satirei „usturătoare” cu acela al construcției „grave”, monumentale în intenție, înclinația lui autentică
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
Carpații” și „Almanahul pribegilor români”, fiind inclus într-o Mică antologie a poeziei românești în exil (1959). În „Carpații” publică, de asemenea, numeroase comentarii critice la rubrica „Ecouri. Reviste” și ia atitudine împotriva criticii practicate și în Occident din perspectivă extraliterară, amendând opiniile ce stau sub semnul „prieteniilor și urilor de clan politic” (Critică și critici). Prima carte publicată în Occident este un roman în limba franceză, Quelque part sur le Dniester (1949). Traduce apoi și publică, în colecția „Carpații”, volumele
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
obiect previne orice monotonie. Personalitate critică în care se îmbină, într-o formulă fericită, cultura, gustul, competența, sârguința, luciditatea, disponibilitatea și, mai ales independența (față de mode, grupări, doctrine rigide, fanatisme scientiste, estetice sau ideologice și, în general, față de orice interese extraliterare), C.-E. a dobândit o autoritate greu de egalat. El nu este un critic „de generație”, militant în numele unei grupări generaționiste. Este un critic - întâmplător, tânăr - care scrie cu egală atenție despre literatura unor scriitori din toate generațiile. În volumul
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
și comentariile critice ale lui N.S. Govora, prezent permanent și în rubrica „Ecouri. Reviste”, cu obiective considerații asupra publicațiilor românești („Vers”, „Caete de dor”, „Înșir’te mărgărite” ș.a.). O incisivă analiză a criticii practicate, adeseori, și în Occident din perspective extraliterare, ce determină lansarea unei cărți sau a unui scriitor (Panait Istrati, îmbrățișat în Franța ca scriitor comunist și abandonat odată cu exprimarea impresiilor despre Soviete; C.V. Gheorghiu, lansat de Gabriel Marcel și renegat de același filosof la aflarea trecutului „huliganic”, de
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
și temeritatea cititorului, pentru că din această complicitate își așteaptă succesul. Prin urmare, insistă îndreptățită Manuela Tănăsescu: "de ce această risipă de energie, de muncă, de pasiune?" Și tot ea închide discuția prompt: Răspunsul nu-l putem găsi decât parțial în cauzele extraliterare atât de des evocate și cercetate până acum; răspunsul îl putem afla numai citind Istoria ieroglifică. Ea este scopul și cauza. Căci este o operă de artă"20. Prin urmare, soluția aceasta este: Cantemir scria literatură și asta explică totul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de literatură care denunța corupția și celelalte racile sociale, dar și dezmățul criticii literare, care îi refuza calitatea de scriitor celui ce nu-și dedica romanul sau povestirea demascării jandarmului sau moșierului care își biciuiește mujicii". De unde vedem cum tendenționismele extraliterare, indiferent de conținutul lor tezist, sfîrșesc prin a se întîlni. Să ne întoarcem însă la Merejkovski. Metoda sa critică este cea de-a studia opera în asociere cu aparatul biografic (extrase din corespondență, jurnale, mărturii ale contemporanilor), socotind-o pînă
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
tot mai mult în practicile cotidianului, modificînd mentalitățile și făcînd să circule ideile", sînt demontate strategiile textuale prin care autorul încearcă să-și înzestreze cititorul cu codurile necesare (o particularitate importantă fiind reprezentată de vădita predominanță, în epocă, a codurilor extraliterare - religios, ideologic ș.a.m.d.). De asemenea este remarcat rolul copiștilor în circulația cărții, în modernizarea relațiilor culturale și în eliminarea treptată a monopolului cărților religioase. Astfel, lectura ajunge încetul cu încetul, să își schimbe regulile, cititorii sînt îndemnați să
D-ale carnavalului mediatic... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15550_a_16875]
-
revoluționar, ambiționînd a ,,purifica" lectura textului de orice ingerințe posibile. Textul nu e doar unicul în măsură a se explica, dar el se produce pe sine, sfidînd contextul. Deși pretenția structuralismului era cea de-a se elibera de orice influență extraliterară, au fost convocate, în mecanismele sale interpretative, semantica, psihanaliza, teoria comunicării și, mai presus de toate, lingvistica. În majoritatea cazurilor, ,,metoda" se înfățișa ca fiind reductibilă la o ,,grilă" de lectură, la o ,,schemă" aplicată stereotip. ,,Structuralismul devine, în scurt
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
artistică, în contextul literaturii clasice otomane. 12) Personalitatea literară a lui Nâbî; trăsăturile distinctive ale poeziei sale. 13) Nedîm, reprezentant emblematic al "epocii lalelei". 14) Tanzimat-ul și semnificația sa în istoria social-politică și literară a Turciei. 15) Semnificația literară și extraliterară a activității lui Namik Kemal. 16) Orientarea literară Millî Edebiyat și exponenții săi. 17) Reșat Nuri Guntekin în conștiința literară a Turciei moderne; ponderea romanului de tip popular în ansamblul operei sale. 18) Halide Edip Adivar - personalitate exemplară, reformatoare a
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]