159 matches
-
însă să descopere o astfel de lume nu rămîne numai o individualitate care se exprimă pe sine, ci devine o abstracțiune a unicului reprezentativ, a omului în general. În această postură, individul creator poate fi din punct de vedere psihologic extravertit sau introvertit, fără ca aceasta să condiționeze valoarea realizărilor, deoarece forța de atracție a rezultatului activității modelează receptorul în sensul operei sale. Prin urmare, motivația operei este de fapt realizarea unui echilibru conceptual cu receptorul, căruia i se propun alternative emancipatoare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
definitătc "O amprentă temperamentală foarte bine definită" În comparație cu tinerii și mai ales cu copii, ale căror temperamente nu se nuanțează și nu se diversifică (încă) foarte mult, fiind încadrabile mult timp în clasificările binomiale sau tetradice deja clasice, gen „introvertit/extravertit sau coleric/sangvinic/melancolic/flegmatic”, la adulți tipologiile temperamentale se complică semnificativ. Într-adevăr, față de temperamentele infantile și chiar juvenile, nu atât de clar structurate și ferm constituite, parțial flexibile și versatile (favorizând adaptarea), temperamentele adulte, mult mai sofisticate, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
definitătc "O amprentă temperamentală foarte bine definită" În comparație cu tinerii și mai ales cu copii, ale căror temperamente nu se nuanțează și nu se diversifică (încă) foarte mult, fiind încadrabile mult timp în clasificările binomiale sau tetradice deja clasice, gen „introvertit/extravertit sau coleric/sangvinic/melancolic/flegmatic”, la adulți tipologiile temperamentale se complică semnificativ. Într-adevăr, față de temperamentele infantile și chiar juvenile, nu atât de clar structurate și ferm constituite, parțial flexibile și versatile (favorizând adaptarea), temperamentele adulte, mult mai sofisticate, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
introversie/extraversie. Un grad înalt de nevrozism îl caracterizează pe individul care reacționează violent și prelungit la situații stresante de slabă intensitate. Conceptele de introversie și extraversie sunt, la Eysenck, foarte apropiate de conceptele pavloviene de inhibiție și excitație. Astfel, extravertitul se condiționează lent și cu dificultate, rezistă greu la monotonie și stingerea răspunsului se instalează la acesta mai repede decât la introvertit Eysenck își completează ulterior modelul, introducând o a treia dimensiune bipolară: psihoticism/normalitate. Dacă n-a răspuns tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
viață normală, primeau prieteni în casă, vorbeau cu vecinii, aveau locuri de muncă (tatăl meu era contabil, mama era învățătoare). Acum, de la această distanță în timp, îmi dau seama că mama este o persoană foarte anxioasă, foarte emotivă, chiar dacă este extravertită. Iar tatăl meu, decedat în prezent, era un om destul de morăcănos, puțin vorbăreț, mai degrabă solitar, fiind în același timp capabil să se manifeste ca o persoană sociabilă din când în când; dar și-a limitat în mod voluntar existența
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Interese practice care vizează sfera cunoașterii mecanismelor sociale. 6. Dispoziții Plăcerea de a interacționa cu alții; Capacitatea de a influența alte persoane; Întotdeauna pregătit pentru a-i sfătui pe alții ce să facă; Plăcerea de a munci sub presiune; Personalitate extravertită, axată pe relații sociale, cu inteligență socială, responsabilă, cu intuiție psihologică, neinfluențabil. 7. Motivația Motivat pentru munca de marketing În bancă; Dornic de a se realiza În profesie; Preocupat de ascensiune profesională. 8. Situația familială Viață de familie echilibrată; Sprijin
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de asemenea, cu atitudinea față de bani. McClure (1984 apud Furnham și Okamura) a aplicat teste de personalitate și un chestionar despre bani, care măsura obiceiurile de cheltuire, controlul perceput asupra finanțelor și conflictele produse de bani. El a descoperit că extravertiți tind să fie mai extravaganți decât introverții. Persoanele care își controlează banii au dat mai puțină dovată de anxietate și tind să fie mai extroverți. Introverții neurotici consideră că banii au un rol mai important în viață și erau mai
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
lor putere de înțelegere și oferă calea spre lucruri mai profunde. Aceste profunzimi reprezintă germenele sau rudimentul anumitor noi facultăți, prin care, vag și incert, ea înțelege miezul lucrurilor care, în realitate, reflectă dimensiuni spirituale pline de sens"565. Modelului extravertit al salonului, spațiu prin excelență al dialogului și al manifestărilor spirituale, care solicită chiar vocație interacțională și mobilitate discursivă, îi ia locul modelul solipsist al templului artei, cuprins în sfera intimității. Pentru Gottfried Fliedl, care analizează pictura lui Gustav Klimt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1 sugerează următoarele aprecieri: un nivel mai crescut al instabilității emoționale se asociază cu dorința frecventă de a merge la cumpărături, cu nevoia continuă de reînnoire a garderobei, precum și cu dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă; extravertiții tendința doresc să-și informeze prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, le place să fie remarcați atunci când poartă o haină nouă, și sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social; cei deschiși spre nou sunt de părere că stilul vestimentar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]