868 matches
-
stânga în contul libertății, al justiției etc., mai ales că regizorul vine dintr-un stat dictatorial, fosta Iugoslavie. Nu o atitudine critică față de ceea ce s-a întâmplat cu Serbia sau cu Argentina deranjează, ci plonjeul aparent inocent în brațele oricărui extremism sau autoritarism atât timp cât acesta agită steagul antiamericanismului și manipularea grosolană a unei personalități fără foarte mult discernământ pentru a servi scopurilor propagandei. Este și motivul pentru care am mari rezerve față de o parte din filmele lui Michael Moore, un regizor
Regizorul, fotbalul și argentinienii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7743_a_9068]
-
rana? Te mai doare? Ai avut amețeli, leșinuri?... Sunt bine, domnule doctor. Dumneata ești bine, dar eu abia mă țin pe picioare. Responsabili, sau mai bine zis iresponsabili, de fapte sunt niște troglodiți care își zic legionari. Iată unde duc extremismul și doctrina nazistă de sorginte nemțească. Țara asta se duce de râpă repede, dacă se va continua așa. Nu era suficientă o dictatură. Cea militară. Aceasta mai trebuia dublată de dictatura bâtei și analfabetismului politic... Aici i-am numit pe
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Am umblat eu prin jurnale, dar n am apucat să citresc prea multe. Știi ce cred eu despre doctor? Ce crezi? Eu cred că îi oleacă de politician. Tu ce ai crede dacă l-ai auzi spunând: „Iată unde duce extremismul și doctrina nazistă de sorginte nemțească. Nu era suficientă o dictatură - cea militară. Aceasta mai trebuia dublată de dictatura bâtei și a analfabetismului politic”. Știu și eu? Nu prea am înțeles eu toate vorbele pe care mi leai spus și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
grupul de inițiativă al femeilor din Ghizela-Timiș” 95 Caseta 12. Principiile cadrului comprehensiv de dezvoltare CDF 98 Caseta 13. Grila FRDS pentru identificarea satelor sărace 142 Caseta 14. Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinie 190 Caseta 15. Ce este extremismul? 197 Principalele abrevieritc "Principalele abrevieri" AAP Atitudini față de Acțiunile Publice folosite pentru a distinge între Democrați, Comunitarieni, Autoritariști și Rebeli ca tipuri sociale majore în spațiul de opinie publică din România anilor 1990 AIV Tipologie a comunităților de romi din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
condiții de diversitate socială și culturală în creștere? Care sunt, în ultimă instanță, la nivel de conștiință socială difuză, ecourile clasicei triade a principiilor de „egalitate-libertate-fraternitate”? Datele de sondaj de opinie permit nu atât o măsurare a intoleranței, discriminării și extremismului din societate, cât evidențierea circuitului pe care îl au ideologiile sociale difuze asociate (in)toleranței. În condițiile în care ideologiile populației sunt frecvent invocate în spațiul public ca argument pentru diferite opțiuni sau acțiuni politice sau de politică socială este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unei astfel de întreprinderi rezidă în tentativa de a ajunge, prin cunoaștere socială, în timp, prin cercetări repetate, la formularea unor fundamente pentru politici sociale adecvate domeniului. În desfășurarea unei astfel de întreprinderi voi prefera conceptul de radicalism celui de extremism. Acesta din urmă este mai greu de operaționalizat la nivelul cercetării prin ancheta de opinie. Extremismul este negarea unor drepturi umane fundamentale, precum libertatea și egalitatea, prin adoptarea unor mijloace radicale, bazate pe forță. În plan comportamental se pot face
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cercetări repetate, la formularea unor fundamente pentru politici sociale adecvate domeniului. În desfășurarea unei astfel de întreprinderi voi prefera conceptul de radicalism celui de extremism. Acesta din urmă este mai greu de operaționalizat la nivelul cercetării prin ancheta de opinie. Extremismul este negarea unor drepturi umane fundamentale, precum libertatea și egalitatea, prin adoptarea unor mijloace radicale, bazate pe forță. În plan comportamental se pot face relativ sigur identificările care să ducă la un diagnostic corect. În registrul opiniilor, mai ales când
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
diagnosticarea este mai greu de făcut. În consecință, voi limita analiza la inventarierea situațiilor în care apar opinii de susținere a unor acțiuni publice care implică explicit violența sau segregarea extremă a grupurilor etnice. Caseta 15tc "Caseta 15" Ce este extremismul?tc "Ce este extremismul?" Calificativul de extremist apare, cel mai adesea, în legătură cu atribuiri negative precum „fascist”, „totalitarist”, „xenofob”, „rasist”, „antisemit”, „fundamentalist”, „terorist” etc. Apare și în legătură cu ceea ce fac, dar și cu ceea ce afirmă sau susțin unii oameni. Este, în consecință
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de făcut. În consecință, voi limita analiza la inventarierea situațiilor în care apar opinii de susținere a unor acțiuni publice care implică explicit violența sau segregarea extremă a grupurilor etnice. Caseta 15tc "Caseta 15" Ce este extremismul?tc "Ce este extremismul?" Calificativul de extremist apare, cel mai adesea, în legătură cu atribuiri negative precum „fascist”, „totalitarist”, „xenofob”, „rasist”, „antisemit”, „fundamentalist”, „terorist” etc. Apare și în legătură cu ceea ce fac, dar și cu ceea ce afirmă sau susțin unii oameni. Este, în consecință, o desemnare de act
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
socială, dar și de acțiune instituționalizată. Termenii majori de contrast de natură pozitivă sunt, de obicei, „toleranță” și „democrație”. Sintetizând opțiunile majore din literatura de specialitate și orientând definiția spre o abordare operațională, în contextul sondajului sociologic, voi spune că extremismul este: a) acțiune de negare, explicită sau implicită, a unor drepturi umane fundamentale; b) folosind, la modul voluntar, mijloace radicale; c) care duc la apariția unor situații discriminatorii sau distructive sau care sporesc probabilitatea de apariție a unor astfel de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
discriminatorii sau distructive sau care sporesc probabilitatea de apariție a unor astfel de situații. Drepturile umane a căror negare constituie obiectul acțiunii extremiste sunt cele referitoare la libertate, egalitate și viață/supraviețuire/demnitate umană. Pe scurt, se poate spune că extremismul se referă la negarea radicală a valorilor democrației, reductibile în esență la configurația culturală statuată prin Revoluția Franceză de la 1789. Separarea, supercontrolul, forța și absolutizarea valorilor proprii sunt principalele mijloace de tip radical prin care se impun soluțiile extremiste de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
soluțiile extremiste de discriminare, distrugere sau umilire a oamenilor. Mijloacele radicale pot fi adoptate în domenii diferite (politic, religios, etnic, economic, social) și medii diferite (ideologie sistematică, ideologie difuză, atitudini-sentimente, comportamente explicite, organizații/instituții, mișcări sociale etc.). Diferitele tipuri de extremism sunt identificate în funcție de medii sau domenii (politic, religios, rasial) de manifestare, de actorii specifici (extremism al partidelor politice „de dreapta” sau „de stânga”, terorism de stat) sau de mijloacele folosite pentru a-l impune (terorism, segregare rasială, segregare rezidențială etc.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
domenii diferite (politic, religios, etnic, economic, social) și medii diferite (ideologie sistematică, ideologie difuză, atitudini-sentimente, comportamente explicite, organizații/instituții, mișcări sociale etc.). Diferitele tipuri de extremism sunt identificate în funcție de medii sau domenii (politic, religios, rasial) de manifestare, de actorii specifici (extremism al partidelor politice „de dreapta” sau „de stânga”, terorism de stat) sau de mijloacele folosite pentru a-l impune (terorism, segregare rasială, segregare rezidențială etc.). Folosirea conceptului în planul analizelor științifice empirice, al datelor de opinie în mod special, impune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ca funcție negarea (= atacul, disprețul, blocarea mecanismelor de realizare etc.); - valorilor democratice (libertate, egalitate, demnitate umană etc.); - prin mijloace radicale (violență, segregare, fanatism, privare de libertate etc.). De remarcat că apelul la mijloace radicale, în sine, nu este etichetat ca extremism. Numai folosirea violenței împotriva libertății și a egalității este considerată act de extremism. Altfel, în funcție de context, poate fi considerată „legitimă apărare”, „prevenire a conflictului” etc. Există două paliere sau niveluri majore de măsurare a extremismului - cel atitudinal și cel comportamental
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
egalitate, demnitate umană etc.); - prin mijloace radicale (violență, segregare, fanatism, privare de libertate etc.). De remarcat că apelul la mijloace radicale, în sine, nu este etichetat ca extremism. Numai folosirea violenței împotriva libertății și a egalității este considerată act de extremism. Altfel, în funcție de context, poate fi considerată „legitimă apărare”, „prevenire a conflictului” etc. Există două paliere sau niveluri majore de măsurare a extremismului - cel atitudinal și cel comportamental 1. Nivel de măsurare a discriminării sau excluderii Mecanisme de discriminare/excludere: separare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sine, nu este etichetat ca extremism. Numai folosirea violenței împotriva libertății și a egalității este considerată act de extremism. Altfel, în funcție de context, poate fi considerată „legitimă apărare”, „prevenire a conflictului” etc. Există două paliere sau niveluri majore de măsurare a extremismului - cel atitudinal și cel comportamental 1. Nivel de măsurare a discriminării sau excluderii Mecanisme de discriminare/excludere: separare; excludere; supercentrare pe propria cultură; supercontrol; suprimarea drepturilor individuale, civice; crima ca mijloc de acțiune politică; mecanisme cumulate. Nivel atitudinal de măsurare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
atitudinal și cel comportamental 1. Nivel de măsurare a discriminării sau excluderii Mecanisme de discriminare/excludere: separare; excludere; supercentrare pe propria cultură; supercontrol; suprimarea drepturilor individuale, civice; crima ca mijloc de acțiune politică; mecanisme cumulate. Nivel atitudinal de măsurare a extremismului: - ideologii difuze sau structurate ale discriminării; - fanatism; - dogmatism; - ideologii de tip etnocentrism; - naționalism agresiv etc.; - afirmări de personalitate autoritaristă, ideologii totalitare etc.; - ideologii totalitare. Nivel comportamental de măsurare a extremismului (la nivel de individ, organizație, mișcare socială etc.): - comportamente de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de acțiune politică; mecanisme cumulate. Nivel atitudinal de măsurare a extremismului: - ideologii difuze sau structurate ale discriminării; - fanatism; - dogmatism; - ideologii de tip etnocentrism; - naționalism agresiv etc.; - afirmări de personalitate autoritaristă, ideologii totalitare etc.; - ideologii totalitare. Nivel comportamental de măsurare a extremismului (la nivel de individ, organizație, mișcare socială etc.): - comportamente de tip rasist, antisemit etc.; - acte de dogmatism politic; - fundamentalism religios-politic; - autoritarism; - totalitarism; - pogromuri; - genocid; - holocaust; - terorism politic; - fascism; - stalinism etc.; - discriminare; - fanatism; - terorism. În măsura în care actul de negare radicală a democrației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
identificarea fenomenului extremist nu pune probleme. În cazul în care analiza este limitată la date de opinie, la ceea ce declară oamenii în cadrul unor sondaje la baterii de întrebări proiectate de specialiști pe scale de „autoritarism” sau de natură similară, evaluarea extremismului este mult mai dificilă. Extremismul de opinii sau credințe nu există ca atare, ci în cadrul unor polarități atitudinale de tipul „toleranță/discriminare”, „democratic/antidemocratic” etc. Sondajele de opinie nu pot da, în aceste condiții, informații decât despre extremismul potențial și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
probleme. În cazul în care analiza este limitată la date de opinie, la ceea ce declară oamenii în cadrul unor sondaje la baterii de întrebări proiectate de specialiști pe scale de „autoritarism” sau de natură similară, evaluarea extremismului este mult mai dificilă. Extremismul de opinii sau credințe nu există ca atare, ci în cadrul unor polarități atitudinale de tipul „toleranță/discriminare”, „democratic/antidemocratic” etc. Sondajele de opinie nu pot da, în aceste condiții, informații decât despre extremismul potențial și nu pot duce decât la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
similară, evaluarea extremismului este mult mai dificilă. Extremismul de opinii sau credințe nu există ca atare, ci în cadrul unor polarități atitudinale de tipul „toleranță/discriminare”, „democratic/antidemocratic” etc. Sondajele de opinie nu pot da, în aceste condiții, informații decât despre extremismul potențial și nu pot duce decât la evaluări relative, legate de context, modul de formulare a întrebărilor etc. Granița dintre extremism și moderație sau antiextremism nu poate fi trasată decât imprecis. Figura 18 prezintă în mod simplificat un model de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de tipul „toleranță/discriminare”, „democratic/antidemocratic” etc. Sondajele de opinie nu pot da, în aceste condiții, informații decât despre extremismul potențial și nu pot duce decât la evaluări relative, legate de context, modul de formulare a întrebărilor etc. Granița dintre extremism și moderație sau antiextremism nu poate fi trasată decât imprecis. Figura 18 prezintă în mod simplificat un model de regresie multiplă cu coeficienții beta. Variabila dependentă este un indice al discriminării etnice extreme (EXTREM) construit ca scor factorial din patru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și capacități a oamenilor săraci pentru a participa la actul decizional, a influența, a controla și a face responsabile instituțiile care le afectează viața” (Narayan, p. XVIII). Eveniment - schimbare caracterizată numai prin raportarea unei stări finale la o stare inițială. Extremism - negare a unor drepturi umane fundamentale, precum libertatea și egalitatea, prin adoptarea unor mijloace radicale, bazate pe forță. Conceptul de extremism este unul de tip descriptiv-evaluativ. El descrie în esență modul în care oamenii se raportează unii la alții, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
le afectează viața” (Narayan, p. XVIII). Eveniment - schimbare caracterizată numai prin raportarea unei stări finale la o stare inițială. Extremism - negare a unor drepturi umane fundamentale, precum libertatea și egalitatea, prin adoptarea unor mijloace radicale, bazate pe forță. Conceptul de extremism este unul de tip descriptiv-evaluativ. El descrie în esență modul în care oamenii se raportează unii la alții, în condiții de diversitate socioculturală și de diferențiere a resurselor de putere. Evaluarea implicată în conceptul de extremism este dublă. Pe de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pe forță. Conceptul de extremism este unul de tip descriptiv-evaluativ. El descrie în esență modul în care oamenii se raportează unii la alții, în condiții de diversitate socioculturală și de diferențiere a resurselor de putere. Evaluarea implicată în conceptul de extremism este dublă. Pe de o parte, se referă la raportul între modelele de interacțiune umană și normele democrației, iar pe de altă parte, vizează natura radicală sau normală a mijloacelor de acțiune. Acest conținut evaluativ face ca granițele conceptului să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]