795 matches
-
ține de o pauză a filozofiei europene, de un răstimp de odihnă: gîndirea creștină dă semne de oboseală, grecii sunt acoperiți de patina uitării, Leibniz și Kant încă nu au apărut și, în acest gol de fermenți ideatici, înflorește tiparul ezoteric. Povestit în racursi, conținutul tomului este următorul: conceptul de spațiu, moștenit de occidentali de la dialogul Timaios al lui Platon și de la Fizica lui Aristotel, a suferit sub influența filozofiei hermetice o intensă modificare: și-a pierdut virtuțile abstracte și a
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
care alchimia o face filozofilor; 2) calitatea textului scris de Radu Drăgan. 1) Oricîtă indulgență ar arăta filozofii pentru figura alchimiștilor, în sinea lor nu-și pot reprima pornirea de a-i execra. Un filosof care a parcurs cîteva texte ezoterice rămîne cu un stăruitor miros de pucioasă, mercur și alte ingrediente de alambic, alături de convingerea că alchimia se hrănește din adînci speze magice. Mai mult, o statornică impresie de scamatorie farmaceutică îți irită atenția, primul imbold fiind de a spune
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
și alte ingrediente de alambic, alături de convingerea că alchimia se hrănește din adînci speze magice. Mai mult, o statornică impresie de scamatorie farmaceutică îți irită atenția, primul imbold fiind de a spune că un gînditor ermetic este forma degradată a ezotericului în varianta lui proto-chimică. Obsedat de retorte și de proporții numerice, alchimistul aduce cu imaginea ucenicului vrăjitor mestecînd cu lingura în fierturi și în poțiuni spirituale, pentru a da peste panaceul mult visat. Un fantast vorace, ahtiat după substanțe inefabile
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
dornic de sensuri legate într-o narațiune lizibilă, volumul dezmăgește. Oricum, rămîne scuza afirmării prin supunere la canonul universitar: erudit în sens nobil, Culianu nutrea ambiția de a fi remarcat în cercurile de specialitate, unde, fără trimiteri mustind de bibliografie ezoterică, notate cu migală în dosul fiecărei pagini, atenția eminențelor din branșă nu ar fi putut fi trezită. În fond, Culianu mergea pe drumul arătat de exaporitul căruia îi datora impulsul de a face istorie comparată a religiilor, Mircea Eliade fiind
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
Athonitul. Cum pentru Dan Iacob nu contează decît cărțile în al căror spirit și-l regăsește pe al său, filosofia academică e caterisită ca fiind ostentație găunoasă de savantlîcuri prețioase. Dan Iacob are predilecție pentru cărțile de inițiere în înțelepciuni ezoterice, ocolind tomurile docte, zidite în armuri seci. Autorul caută profunzimea gnomică, exprimată în sentințe care merg la suflet, fără ocolișul prezumțios al limbajului de specialitate. Între Hegel și Vasile Lovinescu îl preferă pe al doilea, dar nu-l respinge pe
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
popular”, așa cum l-au considerat pe Creangă primii săi comentatori, până la „incomodul inefabil” (G. Călinescu), „homericul”, trăind în atmosfera proprie pentru „o seminție omenească începătoare” (G. Ibrăileanu, Vladimir Streinu), omul anapoda, renascentist, ca și personajele sale (Zoe Dumitrescu Bușulenga) sau „ezotericul”, relevând sacerdoții tantrice și ritualuri străvechi (Vasile Lovinescu) distanța de imagine este impresionantă și dezvăluie „forța simbolică și valoarea existențială a sferei imaginilor”8, care s-au așternut în timp, dând consistență unui mit literar. 1. Ion Creangă, Opere. Ediție
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
manifestă certe afinități. Semnificativ pentru eseistica Mioarei Cremene este volumul Iisus sau provocarea prin moarte (Editura Vinea, 2011), cuprinzând - ține să precizeze autoarea - „o selecție a preocupărilor și cercetărilor mele din ultimele două decenii, expuse în general dinaintea unor cercuri ezoterice pariziene”. Iar aceste conferințe aduc în primplan o latură poate mai puțin cunoscută a unei scriitoare proteice, care a trecut, de-a lungul anilor, prin mai toate genurile și formulele literare: preocuparea pentru cercetările cu caracter ezoteric. Rod al unor
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
dinaintea unor cercuri ezoterice pariziene”. Iar aceste conferințe aduc în primplan o latură poate mai puțin cunoscută a unei scriitoare proteice, care a trecut, de-a lungul anilor, prin mai toate genurile și formulele literare: preocuparea pentru cercetările cu caracter ezoteric. Rod al unor laborioase investigații arhivistice, întemeiate de cele mai multe ori pe documente puțin valorificate de alți cercetători, actualele pagini ale Mioarei Cremene încearcă să descifreze, cu o osârdie de cabalist, „textul ascuns” al istoriei, adresându-se însă nu amatorilor de
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
pronunțată. De la debutul din 1992, a publicat peste douăzeci de cărți, pierzîndu-și pe drum criticii incapabili să țină pasul. Poate și pentru că romanele sale sunt variațiuni pe aceleași teme: discipol al lui René Guénon - via Vasile Lovinescu - și al Tradiției ezoterice, dar influențat literar de Eliade și Bulgakov, Stanca scrie mereu, obsesiv, despre eșecul ascezei și al inițierii spirituale într-o lume postcomunistă coruptă și îndemonită, echivalent apocaliptic al Kali Yuga. E greu de spus în ce măsură ideologia anti(post)modernă a
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
Tradiției într-o lume aspirituală și ucigător de indiferentă. Alături de Mateiu Caragiale, Dan Stanca e, cum ar fi spus I. Negoițescu, „cel mai reacționar romancier român”. Nu-i de mirare că a ținut să reformuleze, în cheie personală, „gnosticul și ezotericul” Craii de Curtea-Veche. Adică „scriptura” cu a cărei „exegeză nocturnă” reușea să redebuteze, în 1981, bătrînul Vasile Lovinescu. Craii și morții a fost deja comentat - pertinent - în România literară de către Marius Miheț. Nu avem însă de-a face, cum pare
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
români din anii ‘90 este cea a supraexplicitării simbolurilor în fața unor receptori considerați, probabil, inapți să le înțeleagă fără să li se dea mură-n gură. În cazul prozei lui Stanca, există un conflict între nivelul ei exoteric și cel ezoteric, primul sabotîndu-l pe cel de-al doilea. Așa se face că, după ridicarea cotidianului (post)comunist degradat la puterea unei fabulații istorice fastuoase despre avatarurile răsăritene, via Moscova și București, ale Cavalerilor de Malta, ne sunt servite tot felul de
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
pedantă a discursului. Din păcate, ceea ce putea fi enigmă, ambiguitate neliniștitoare, riscă să se ducă astfel pe apa Sîmbetei; Mateiu Caragiale n-ar fi procedat niciodată astfel. Dacă Dan Stanca va învăța să-și strunească asemenea porniri „exoterice”, proza sa ezoterică, apocaliptică și nocturnă va avea numai de cîștigat.
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
planetă, Petru Dumitriu a găsit cu cale să se asemuiască, prin aluzii, cu însuși Prometeu, semizeul a cărui biografie lacunară permite impostorilor încolțiți să vorbească în numele său. Muindu-și, deci, plaivazul în Vechiul Testament, în Evangheliști, în Apocalips, în "inițiați", în ezoterici, în ocultiști, în hermetiști, în cabaliști, în teozofi, în Krishna Murti, în Dostoievski (prădat copios și acesta!), Dumitriu își încropește o compilație confuză, o apă chioară, sălcie și stătută, pe care o îmbie sufletelor spre curățirea lor. E tocmai marfa
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
acestea sunt mecanismele care susțin demersul lui Cornel Ungureanu. Titlurile capitolelor sunt, în sine, revelatorii și incitante, fie că ne gândim la V. Voiculescu - viața și supraviețuirea, N. Steinhardt, între ispitele literaturii și cele ale credinței, Jurnale, jurnale, jurnale, Generația ezoterică, Ieșirea din subterană, G. Călinescu în „era nouă”, Un profesor pentru toate anotimpurile sau la Bacovia: ofertele subteranei și Arta paricidului la români. Pe de altă parte, în Istoria secretă a literaturii române, Cornel Ungureanu întreprinde și un efort de
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
naștere. Legătura dintre oraș și scriitor se vădește în ambele sensuri. Capitala Cehiei îi datorează lui Kafka aura mitului literar, care i s-a adăugat faimei dobândite de-a lungul istoriei, de sălaș al misterelor și supranaturalului, grație spectaculoaselor cercetări ezoterice sau experimente ocultiste pe care le-a găzduit. Iar ambianța pragheză cu specifica ei diversitate a culturilor proprii grupurilor naționale conlocuitoare, a favorizat formația lui Kafka în spiritul multiculturalității, contribuind, după cum observa scriitorul mexican Sergio Pitol, la „configurarea unei voci
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
sa, devenind, în timp, buni cunoscători ai acesteia și alții total insensibili la opera wagneriană, care o refuză și recuză cu ostentație sub pretextul lipsei ei de melodicitate, motivând faptul că nu o înțeleg, fiind o muzică extrem de grea, uneori ezoterică. Un singur fapt este cert: la muzica lui Wagner se ajunge cu greutate și numai în timp, printr-o susținută inițiere muzicală, culturală și estetică. Audițiile repetate, dar și vizionările unor spectacole imprimate pe DVDuri cu interpreți mari și valoroși
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
au supraviețuit prin adaptare: s-au retras din fața autorității și, trăind într-o formă clandestină, au ajuns să fie oculte într-un dublu sens: mai întîi, ,oculte" întrucît erau ocultate, adică ascunse și, în al doilea rînd, ,oculte" întrucît erau ezoterice, adică împărtășite de un număr restrîns de adepți sau inițiați. Rezultatul a fost o țesătură întinsă de doctrine păgîne ce au dăinuit de-a lungul întregii perioade de dominare a creștinismului în Occident. Într-un fel, se poate spune că
Oficina păgînilor luminați by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10702_a_12027]
-
capitole care corespund cărților de tarot ce alcătuiesc etalarea Major Arcana (Marea Taină), numerotate de la 0 la 21 și care împreună cu o etalare mai mare (Minor Arcana) de 56 de cărți alcătuiesc Tarotul. Cartea propune o interpretare romanescă a simbolicii ezoterice proprie acestei tehnici de divinație care este tarotul. Acțiunea romanului este plasată la sfîrșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea (cu o scurtă incursiune în secolul XX), deci în epoca războaielor napoleoniene și a rococo-ului
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
precum isihasmul în ortodoxie, mistica Sfîntului Ioan al Crucii și Sfintei Teresa de Avila, hasidismul în iudaism, mistica sufistă în Islam etc. "Ereziile" împacă pornirea sa cîrtitoare, sedițioasă cu năzuința spre fondul primar al credințelor, conținînd aceleași simboluri, același adevăr ezoteric fundamental. Caz similar cu cele ale lui Blaga sau Cioran. Ne-am putea întreba: cum se împacă formula absurdului cu indenegabila componentă religioasă a spiritului ionescian? Semnificînd nonsensul existenței, incapacitatea artistului de-a exprima altceva decît frînturi misterioase ale unui
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
în iubire, tot atâtea nuclee ale creativității în contra „geniului morții”, a neființei, a himerelor. Tânărul Eminescu nu pregetă să facă din vis un mijloc de abolire a timpului și a spațiului, fapt dovedit de cronovoiajul călugărului Dan, pasionat de tradiția ezoterică a misticii iudaice - cabala - și de metempsihoză. Stilul poetului, dar mai ales al prozatorului, încă în căutare de sine, adesea digresiv și obscur, se iluminează într-o primă, fundamentală, revoluție a limbajului, vizibilă în marea stagiune a poeziei erotice românești
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
Livius Ciocarlie Ce aflu de la Marcel Tolcea, bunul nostru Marcel: „În mai multe rânduri Eliade a arătat că «a nu dormi» nu înseamnă doar a triumfa asupra oboselii fizice, ci mai ales a da dovadă de putere spirituală” (Eliade ezotericul). Iată o veste care îmi remontează moralul și îmi dă un rost! Iată la ce e bună cultura! E ora trei și un sfert (ante meridian) acum când scriu, mândru de puterea mea spirituală. Și când te gândești ce aș
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3097_a_4422]
-
că solzii ți-au căzut de pe ochi și poți înțelege. Nu ești receptiv, inima împietrită va bloca întîlnirea cu mesajul evanghelic. Sub unghiul toleranței față de latura ininteligibilă a pildelor, Andrei Pleșu este un apărător al lui Iisus. Dacă pericopele sunt ezoterice, vina neînțelegerii nu ține de obscuritatea emițătorului divin, ci doar de proasta plasare a receptorului uman. Gura dumnezeiască nu greșește, doar mintea omului e failibilă. Dacă suntem imuni la pilde e fiindcă ne-am exclus singuri de la împărtășirea misterului din
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
scara istoriei, răsturnări spectaculoase de perspectivă narativa sau infiltrări de viruși informaționali. O serie de „informatori” coboară din epoca stalinista, sub diferite nume de cod, în tentativa de a-l readuce pe Eminescu pe linie de partid. Intrigă acestei povești ezoterice e de regăsit în înțelegerea literala a ideologizării eminesciene: daca ideologii staliniști încercau să falsifice textele poetului prin interpretare, în românul Florinei Iliș falsificarea rezidă într-un procedeu SF de „teleportare” (?) în secolul XIX pentru a interveni direct în biografia
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]
-
poezia lui Leonid Dimov), ca și ampla lectură critică pe care Ion Pop o consacră liricii lui Sebastian Reichmann (prezent și el în sumar cu un text despre Pierre Jean Jouve). De asemenea, semnalăm: traducerile lui Dinu Flămând din textele ezoterice ale lui Fernando Pessoa; interviul cu poetul Mircea Bârsilă și, în fine, editorialul lui Nicolae Prelipceanu care evocă o zi de „1 Decembrie la Alba Iulia, acum 44 de ani”. Timpul nu trece peste toți la fel Din Dilema Veche
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4045_a_5370]
-
excesul subtilității... Arhitectura compozițională e, repet, lacunară, cu rupturi de nivel și irumperi fantasmatice ale trecutului în prezent (excepțională vedenia inopinată din copilăria sibiană a Maiei, cu apariția unui bătrîn asemănător defunctului Capșa!). Din loc în loc, capitole jucate vag sapiențial, ezoteric, un fel de meditații poematice, trimit către o metafizică a simțurilor (Meditația celor două steaguri, Meditația celor cinci simțuri) sau către „reguli de conduită” ce trimit, la rîndule, ca și cele 24 de capitole ale cărții, la exercițiile spirituale ale
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]