3,289 matches
-
de urgență ale localităților Teremia Mare și Comloșul Mare. S-a stabilit că o persoană, diagnosticată cu alcoolism maladiv, a incendiat locuința. l În data de 8 martie, la ora 22,11, a izbucnit un incendiu la o șiră de fân din localitatea Sacoșul Turcesc. Incendiul s-a produs datorită acțiunii intenționate a fratelui proprietarului, în vârstă de 40 de ani, bolnav psihic.
Agenda2006-10-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284828_a_286157]
-
bune duc oile de pe un munte pe altul, pentru ca acestea să dea mai mult lapte, însă dacă cineva li se împotrivește, este aspru pedepsit. De asemenea, vara, se pare că zânele sunt cele care se joacă cu frunzele sau cu fânul, pe care le ridică fuioare, fuioare către cer și nu se opresc din jocul lor până când sătenii nu rostesc descântece. Proiectul Poiana Zânelor a demarat în 1999, anul în care s-a ridicat prima pensiune, în prezent fiind deja funcționale
Agenda2006-17-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284942_a_286271]
-
festivă, pâinea, sau în alte zone cozonacul, era un element important. Pâinea trebuia să fie întreagă, ca și anul care vine să fie îmbelșugat. l Înainte ca familia să se așeze la masă, gazda a pus sub ea paie și fân, pe care apoi le-a dus în grajd sub animale, asigurându-le astfel sănătatea în anul următor. l Mărul a fost înzestrat cu numeroase însușiri magice. În unele locuri, mărul era tăiat în tot atâtea felii câți membri avea familia
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
în fântână, vara va fi călduroasă și roadele bogate; dacă se aud vitele din grajd mugind până la răsăritul primei stele din seara de Ajun, va fi liniște și pace tot anul în gospodăria respectivă, iar vitele vor avea iarbă și fân destul și bun; dacă la colindat vine mai întâi parte femeiască, anul următor va fi mai puțin roditor, iar dacă primul colindător este băiat, anul va fi bun. Tot în Ajun, la mare cinste sunt puse icoanele care înfățișează scene
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
luminii asupra peisajului. A îmbinat accentele romantice cu cele realiste, într-o viziune spontană și modernă, de o mare expresivitate lirică. Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale figurează „Lan de grâu“, „Plaja din Brighton“, „Catedrala din Salisbury“, „Car cu fân“. A decedat în 1837. MARȚI, 13 IUNIE JEAN PREVOST În 1901 s-a născut Jean Prevost, scriitor, publicist și critic literar francez, considerat un reprezentant tipic al celor mai bune tradiții umaniste ale culturii franceze. Influențat de scrierile lui Andre
Agenda2006-23-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285041_a_286370]
-
spre abundența detaliilor materiale, mai ales de sorginte vizuală, inexistente în original. Abstractul și aridul părnînt al Iudeei se transformă în peisaj mustind de vegetație, în decor de o bogăție preeminesciană, unde ambianța satului moldovenesc bogat e indeniabilă. „Tu dai fînului să crească, Dobitoacelor să pască, Și crești pajiștea cea moale, De scoate grîul din foale, De-ș culeg oamenii hrană Să le hie și pre iarnă. [...] Și le-ai dat vinul să-ș facă Veselie, să le placă. Cu oloi să-ș
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
fete și cai, oi și vite, se dădeau în judecată, se împăcau sau se ucideau cu furie la vreo petrecere. Bărbații beau pînă cădeau în șanțuri, muierile își dădeau fustele peste cap, cerșetorii se milogeau pe la colțurile străzilor mirosind a fîn și lături, baronesele se scăldau în lapte de iapă și așa mai departe. Toți aveau sărbătorile lor, locurile lor de chef, dorințele lor nemărturisite și îndreptarele lor de viață. Unii deschideau birturi, cariere de piatră, afaceri cu păcură și sare
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
polițiști patrulează în zonă pentru a preveni producerea altor incidente. „ Am reluat căutările și sperăm ca ursul să fie găsit astăzi, după urmele de sânge. Îi rugăm pe localnici să mai aibă răbdare și astăzi și să nu meargă la fân sau la livezi până când nu prindem animalul, care este extrem de periculoc, fiind rănit ”, a declarat, vineri, prefectul județului Dâmbovița, Dragoș Rusu.
Ponta: „ Braconierul ucis de urs și-a cam căutat soarta ” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/42203_a_43528]
-
Cerbul mugi, tremurându-și buzele, și-i adulmecă pieptul izbind-o cu botul. Nu mă păcăli! Mi-ai mai spus o dată c-a venit, și nu era el. Se sumeți mândru, scuturându-și greabănul puternic, și-o mireasmă caldă de fân se răspândi în aer. Era un cerb, cu fruntea-ngustă și botul prelung, cu tăietură nobilă, frumos cizelat în ochii puțin bulbucați și-n despicătura nărilor, în plină forță a bărbăției lui, cu șolduri musculoase, pieptul puternic, arcuit ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ține straja “precum a fost obiceiul de demult”. Pe cele mai înalte dealuri, pe coline și movile, de unde se putea vedea în depărtare, începând de la hotarele țării către capitală erau puse străji, care rând pe rând, dând foc căpițelor de fân, unse cu păcură, vesteau prin fumul ce se înălța în văzduh, năvălirea dușmanilor. De asemenea, în toate locurile obligatorii de trecere spre așezările omenești, erau echipe de veghe, bine organizate, care semnalizau prin focuri aprinse, apropierea inamicului. În satul Straja
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
tipărită în anul 1828, la Londra: “O căruță mică formată din scânduri legate între ele, cam de trei picioare înaltă și lată de două, lungă aproximativ patru, fu trasă în fața mea. Înăuntru era căptușită cu nuiele împletite și umplută cu fân. Mergea pe patru roți mici, fiecare lucrată dintr’o bucată subțire de lemn, cam de 12 inch. în diametru. La spatele acestui dogcart mi s’a legat sacul meu de călătorie, ca sămi servească drept rezemătoare. M’am suit cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fiecare lucrată dintr’o bucată subțire de lemn, cam de 12 inch. în diametru. La spatele acestui dogcart mi s’a legat sacul meu de călătorie, ca sămi servească drept rezemătoare. M’am suit cu greutate, m’am cuibărit în fân și eram aproape să-mi lovesc bărbia cu proprii mei genunchi, dacă n’ași fi lăsat să atârne în afară vârful picioarelor, cu riscul să mi se rupă între roți. La această mașină au fost înhămați patru cai mari, cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
greu în țară, pentru zaharale și meziluri la drumul Camenițâi și cheltuială cu schimbatul pașilor din Cameniță". Tot în a doua jumătate a secolului al XVII-lea s-a creat pentru țăranii birnici o nouă obligație fiscală, "caii de menzil", "fânul de menzil". La menziluri se aflau caii și olacele necesare pentru a transporta mai departe curierii statului, funcționarii în misiune etc. și tot pe aici se scurgea o parte din corespondența particulară. Abuzurile în rechiziționarea de cai și căruțe sau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Ajutat de boieri, Kiseleff a elaborat Regulamentul Organic al Moldovei, o adevărată constituție, cuprinzând și dispoziții referitoare la îmbunătățirea serviciului poștal prin: întreținerea drumurilor, construirea de șosele, desființarea dreptului de a călători gratuit, desființarea dării în natură de orz și fân etc. În 1832, au fost luate primele măsuri oficiale de organizare a construcției și întreținerii drumurilor: Construcția și întreținerea tuturor drumurilor să fie lăsate în sarcina Ministerului Treburilor Dinăuntru", limitându-se munca obligatorie a populației pentru construcția șoselelor. Regulamentul Organic
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
păstrează încă, putem menționa: ocupațiile, meșteșugurile, instalațiile tehnice, arhitectura construcțiilor, obiceiurile, portul și cântecele tradiționale. 1. Ocupațiile sunt atractive prin modul lor de practicare, ustensilele folosite și prin simplitatea executării lor. Interesul turiștilor este dat, adesea, de următoarele activități: - cositul fânului, adunatul și realizarea căpițelor; - creșterea animalelor, inclusiv activități legate de hrănire, muls, îngrijit etc.; - pescuitul, ca sursă de procurare a hranei, întrebuințând o gama largă de tehnici și unelte (undița, năvodul);albinăritul, ocupație specifică populației de pe acest teritoriu, încă de pe
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
alegerii colective și chiar și de nivelul constituțional, după cum vom vedea mai jos. „Tehnica moinei sălbatice silvo-pastorale” este cel mai puțin reglementată și consta în punerea în valoare a unor terenuri defrișate din pădure și folosirea lor alternativă pentru producerea fânului și a cerealelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 271). Mai reglementat, „dubletul tehnic al moinei și desțelenirii permanente” constă în alternarea iarbă-cereale urmărită câțiva ani la rând fără un ritm precis, căutând a duce exploatarea locului până la completa lui secătuire
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
altele câteva de teapa ei, iar tânărul soț când venea de la lucru, nu găsea nimic de mâncare și o dezordine de nedescris. S-a așezat la pânda Într-o noapte, a prins-o cu iubitul ei Într-o căpiță de fân. A strigat un vecin ca să aibă martor și a divorțat de femeia care nu a știut să aprecieze nimic la el. I-a lăsat casa cu tot ce a avut În ea. Nu a vrut să ia nimic care să
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
apărut ca o consecință a noilor criterii de recenzare care consideră livadă numai terenul cu pomi aliniați, densitate și productivitate ridicată. Asemenea terenuri sunt numai în fermele Borungoci și Corneanca. Înseamnă că restul grădinilorcu pomi aparțin fânețelor pentru că permit obținerea fânului, pomii fiind răzleți. Am dat această explicație pentru că în peisaj vedem pomi fructiferi, livezi. În Geografia României vol II 1984, pag. 162, localitatea Breaza este citată pe locul al III-lea în țară între cele șase orașe care depășesc 1000
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
locuitorii orașului Breaza să-și arganizeze gospodăriile pe acest profil agricol, ceea ce presupune specializarea și formarea unor deprinderi specifice. Beneficiind de potențialul de pășuni și fânețe (2430ha), care se constituie într-o bază furajeră în care predomină nutrețul verde și fânul aproape exclusiv, pe pășunile naturale și într-o participare mult mai redusă a plantelor de nutreț (rădăcinoase, porumb de nutreț, lucernă etc. ă orașul Breaza rămâne o zonă unde creșterea animalelor are o importanță aparte. Corelarea factorilor tradiționali (naturali și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a locului de muncă” nu uită nici „elementul-om”, impune peste tot rigori „estetice”. Dactilografei îi recomandă culoarea pentru păr, parfumul care îi priește lui ( că de când la Radio, la secția agrară, a rămas cu o supărătoare rinită alergică de la fân), culoarea pantofilor și a genții, lungimea părului și a unghiilor etc. Într-un cuvânt, un personaj foarte complex tovarășu' Perju, un adevărat uomo universale, care trebuie să-și cunoască oamenii cât mai bine, pentru a putea „lucra” cu ei, dar
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
ei? -E o situație tensionată.E dificilă,dar nu și incorigibilă. Are sentimentul că Jan n-a încercat mai mult...Văd că-ți place poezia. -Da.Imi plac versurile lui Minulescu din „Turism”:” O fată și-a pierdut cămașa/Prin fânul de curând cosit,”... -”Și-acum în poarta casei s-a proptit/Să-și mai arate-o dată sânii goi”,continuă Nic... -”Și trupul rumenit de soare/Turiștilor înfometați/ De farmecul unei idile trecătoare...”,încheie Alinta.Imi place Sorescu: „Auzi?In
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
un târziu, dupa ce l-au mai strigat și l-au mai căutat fără nici un rezultat, copiii au renunțat și au plecat spre sat, obosiți, flămânzi și tare speriați.N-au mai văzut ce frumos este totul În jur:cositul fânului era În toi, În curând se apropia secerișul. Florile Înfloreau, fluturii se opreau pe lângă sânzâiene, greierii ticăiau prin ierburi. Pe la casele lor copiii au plâns și au povestit cum l-au pierdut pe Ionucu. Și Într-adevăr, n-au mai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
șase. Erau caii soarelui luminoși, blânzi și frumoși de ziceai că sunt coborâți dintr-un tablou. Prințul Îi adăpa cu mâna lui și le dădea numai apă de izvor, apă neîncepută. Prințul Îi hrănea cu mâna lui, le dădea numai fân curat și ovăs ales. Prințul Îi țesăla privindu-i cu drag, vorbindu-le ca unor copii și chemându-i pe nume. Însă Într-o noapte furtunoasă niște hoți de cai, cei mai hoți dintre hoți, au furat caii prințului. I-
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
o poartă. Componentele gospodăriei sunt : locuința, curtea și construcțiile anexe (cuptorul și bucătăria de vară, beciul sau zâmnicul, porumbar sau coșer, șura pentru animale, coteț pentru porci, poiată pentru păsări, șopron pentru adăpostirea căruței și a uneltelor agricole, șure pentru fân, eventuale ateliere meșteșugărești și cușcă pentru câini). Curtea sau ograda este un spațiu în care se desfășoară anumite momente ale unor practici ritual-ceremoniale: nunta, înmormântarea, colindatul, plugușorul, căiuții etc. În incinta gospodăriei, mai ales noaptea, acționează în voie diferite personaje
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nu aveam cum să bănuim capabil autorul unor picturi în care fiecare mică pată de culoare reprezintă o altă lovitură "calculată" de penel. Tematica desenelor lui Seurat este tipică pentru generația sa: peisaje (Copac lângă drum, Marginea pădurii, Căpițe de fân); scene de stradă (Place de la Concorde, iarna, Ploaie, Birja); suburbii transformate de revoluția industrială (Calea ferată, Locomotiva, Vapor cu aburi, Courbevoie: fabrici la lumina lunii), scene de circ și café-concert (Seară de teatru, Pierrot și Colombine, Trombonist). În plus, o
La Muzeul de Artă Modernă din New York Georges Seurat și Lucian Freud by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8846_a_10171]