KorAP: Find »[drukola/base=fânaț & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...15 >

358 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304

Lui Mihail Oțăl, pisarul domnesc, i se dau la 6 iulie 1438 mai multe sate, seliști și “de la Movila cea Mare până la gura Corozăului, pe amândouă părțile, încât ar pute să își așeze sate cu cotunurile lor și să aibă fânațe”. La 18 august 1438, domnul dă Pobratei o pustie “lângă pricuturile de la Hârlău ca să își întemeieze sat”. Un document excepțional este uricul din 15 iulie 1439. Domnul îi dă și îi întărește lui Ioan Stângaciul un sat pe Racova “care

Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834

și lumea nu mai privea cu mierare numirile mele în posturi administrative socotite mai ușoare. La Dorohoi, unde am stat aproape 2 ani, m-am perfecționat, pot zice, în arta vânătorească. În acest județ puțin populat, cu câmpii întinse, cu fânațe vestite, cu iazuri mari, cu păduri neumblate, foiau mulțime de animale și păsări sălbatice nespăriate de nimeni. Acolo am făcut cunoștință cu un ceasornicar neamț din Botoșani, numit Schmid, care era cel mai ghibaci 50, dar și cel mai bețiv

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
vânătoare Ce zburda de neastâmpăr, apucai peste ogoare. O! Să fi văzut ce falnic păream astfel pregătit! Cu-a mea armă, dragă soră, mă credeam nebiruit; Inima-mi era fierbinte, pășeam larg ca un viteaz; Vai de bietele dihănii din fânațe, de pe iaz!... Pe sălbateca natură, astăzi mai cu osebire Voiam să se-ntemeieze dreptul meu de stăpânire. Fulger, tunet, moarte crudă, toate le țineam în mână; Să culeg a mele lauri, torba-mi sta la îndemână. Iară credinciosul câne, ce

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
prepelicarul meu Milord pe o bogată miriște de grâu, de pe moșia Spătăreștii, din județul Suceava, proprietate a lui Alecu Millu, acum răposat. Ce frumusețe aveam dinaintea ochilor! Întreaga câmpie cât cuprindeam cu ochii, brăzdată ici colea cu arături, împestrițată cu fânațe, cu mohoare, cu lanuri de porumb și ovese, cu dumbrăvi pline de vietăți, se deștepta acum din somn și din sânul ei se înălța spre ceri prin ciripitul a mii de păseri, prin țârâitul a milioane de insecte, un concert

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
Care pe care. Apoi, ca să complectez tabloul ce-mi îmbucura ochii în acea încântătoare dimineață, voi zice că atunci eram tocmai în epoca când pădurele răsfrângeau toată gama coloarelor de la roș stacoșiu pănă la galbănul de aur; se auzea prin fânațe sunetul coasei, muzică melancolică, prevestitoare zilelor de toamnă; aerul răcoros încărcat cu miros de iarbă tăietă dându-mi intuițiunea apropiatelor griji ale iernei, mă predispunea parcă să sorb cu mai multă poftă dulceața momentului; iar eu, tânăr cum eram plin

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126

cuviință a le consemna în cele ce urmează, spre folosul locuitorilor, ca și spre delectarea cititorului: 1. Căi, drumuri, cursuri de apă și locuri pe hotarele satului Streza. a. partea Sud-vestică, dela sat în sus - Lunca Boșcanilor - Braniștea, arabil și fânaț - Pisălug - Lunca oveselor, fânaț și arabil - Câmpulețul, arător cu trei căli curmezișe dela est la vest - Hula din Braniște, dela capul câmpului, arător - Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
în cele ce urmează, spre folosul locuitorilor, ca și spre delectarea cititorului: 1. Căi, drumuri, cursuri de apă și locuri pe hotarele satului Streza. a. partea Sud-vestică, dela sat în sus - Lunca Boșcanilor - Braniștea, arabil și fânaț - Pisălug - Lunca oveselor, fânaț și arabil - Câmpulețul, arător cu trei căli curmezișe dela est la vest - Hula din Braniște, dela capul câmpului, arător - Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și al Neacșii

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
Streza. a. partea Sud-vestică, dela sat în sus - Lunca Boșcanilor - Braniștea, arabil și fânaț - Pisălug - Lunca oveselor, fânaț și arabil - Câmpulețul, arător cu trei căli curmezișe dela est la vest - Hula din Braniște, dela capul câmpului, arător - Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și al Neacșii - Pârâul Mitii - Lazu Sandului - Pârâul Săndeștilor - Lazul lui Zaharie - Lazul Bâcăneștilor - Pârâul lui Bâcan - Pârâul lui Rac Crăciun cu fântânița - Pârâul lui Voic

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
Benteștilor - Lazu Scorobețeștilor - Lazu Stoicanilor - Lazu Sâieștilor - La Vărariu - La Șanț - Poiana - Higiu Poienii - La Frăgariu - Printre Căli - Secșoara pârâu - Pe Deal - La Fundu Grădinilor, arabil - La Fântâna lui Marian - La Budulăul Boltașului - Fântâna Purcariului - Mlăcile, teren comunal - După Cânepi, fânaț - În Cânepi, arabil - La Grădina de Mortăciuni - La Cărămizi c. Partea Nord-estică a satului - Coasta lui Nache - Secșoara - Pe la Țarini - După Casa Țiganului, ogrăjoară - Pârâul Țiganului - Pârâul ăl Mare - Pârâul lui Ion - Calea Slăniții - Copriniș - La Turn - Valea Neagră - Pârâul

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
Nord-estică a satului - Coasta lui Nache - Secșoara - Pe la Țarini - După Casa Țiganului, ogrăjoară - Pârâul Țiganului - Pârâul ăl Mare - Pârâul lui Ion - Calea Slăniții - Copriniș - La Turn - Valea Neagră - Pârâul lui Vasilichi - Pârâul Oalelor, unde sui Gruiețul - Gruieț - Tinișoarele, arabil și fânaț - La Ghezuini, arabil - La Gura Pârâului, arabil - La Comori, arabil - Tufele ăle Bătrâne, arabil - La Cornul Gardului - Ogrejoară d. Partea Nord-vestică a satului - Groapa, arabil - Râpa, arabil - Grădina Popii - Grădina Boltașului - Lunca dela Râpă - Gura Pajișiștilor, arabil și fânaț - Deasupra

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
și fânaț - La Ghezuini, arabil - La Gura Pârâului, arabil - La Comori, arabil - Tufele ăle Bătrâne, arabil - La Cornul Gardului - Ogrejoară d. Partea Nord-vestică a satului - Groapa, arabil - Râpa, arabil - Grădina Popii - Grădina Boltașului - Lunca dela Râpă - Gura Pajișiștilor, arabil și fânaț - Deasupra Corăbiei, arabil și fânaț - Corabia, arabil - La Mori, arabil și fânaț - Deasupra Morilor - Țăvu Cârței, arabil - Luncile Bâdăceștilor - Fântânița dela Mori - Fântânița dela Pietriș - Fântâna Folanii e. Denumirile locurilor din pădure și munte, începând dela Vărariu în sus. - Lazu

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
La Gura Pârâului, arabil - La Comori, arabil - Tufele ăle Bătrâne, arabil - La Cornul Gardului - Ogrejoară d. Partea Nord-vestică a satului - Groapa, arabil - Râpa, arabil - Grădina Popii - Grădina Boltașului - Lunca dela Râpă - Gura Pajișiștilor, arabil și fânaț - Deasupra Corăbiei, arabil și fânaț - Corabia, arabil - La Mori, arabil și fânaț - Deasupra Morilor - Țăvu Cârței, arabil - Luncile Bâdăceștilor - Fântânița dela Mori - Fântânița dela Pietriș - Fântâna Folanii e. Denumirile locurilor din pădure și munte, începând dela Vărariu în sus. - Lazu Penii - Coasta Penii - Pârâul Adâncat

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
Tufele ăle Bătrâne, arabil - La Cornul Gardului - Ogrejoară d. Partea Nord-vestică a satului - Groapa, arabil - Râpa, arabil - Grădina Popii - Grădina Boltașului - Lunca dela Râpă - Gura Pajișiștilor, arabil și fânaț - Deasupra Corăbiei, arabil și fânaț - Corabia, arabil - La Mori, arabil și fânaț - Deasupra Morilor - Țăvu Cârței, arabil - Luncile Bâdăceștilor - Fântânița dela Mori - Fântânița dela Pietriș - Fântâna Folanii e. Denumirile locurilor din pădure și munte, începând dela Vărariu în sus. - Lazu Penii - Coasta Penii - Pârâul Adâncat - Lazu lui Ștefan - Pârâul lui Ștefan - Comanda

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
Văiuga - Turnu ăl Plecat - Vânătoarea lui Buteanu - Lăcuțu din Buteanu 2. Căi, drumuri, cursuri de apă și locuri pe hotarele satului Oprea. a. Lunca din jos de sat pe râul Bâlea: Tinărog - Capu Tinărogului mai în jos. - Fântânele, arabil și fânaț - Moara Băbăreștilor - Glodurile b. Câmpu de Jos din calea Scoreiului - Pe Mălușel - În Șindrii - Mijlocul Câmpului - În Craci - Pe Râpă - Sub Coastă - În Capu Câmpului c. Hotaru din jos de sat, lângă Grădina Imbrii Nord-vest - În Vîrful Coastei, din sus

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
de sat, lângă Grădina Imbrii Nord-vest - În Vîrful Coastei, din sus de Drumul Scoreiului - În Vârful coastii, la Cărămizi - În Calea Cărămizilor - Pârâul Vitelor - Pârâul Poeniții - Din jos de Grădina lui Comșă - În Gruiu Vălii, din sus de drum d. Fânaț din jos de drumul Gruiului - Copriniș - La Fântâna lui Todose - În Gruiu Vălii, din jos de drum - Calea din Gruiu Vălii în Dumbravă - Din sus de Dumbravă - Spre Scorei, în Valea Opatului - Dumbrava - Pârâul Ghețeștilor - Pe Boltă - Pe Vârfu Dumbravă

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
producției agricole, el fiind adus de Parmantier din America de Sud abia după anul 1800. Ne mai spune conscriptorul că datorită slabei productivități a agriculturii, locuitorii obișnuiesc să lucreze în hotarele vecinilor, mai ales în ale celor din Cârța (săsească). Livezi și fânațe pentru trebuințe au din belșug și din sus și din jos de sat, tot așa și pentru păscutul oilor și al vitelor. Munți și păduri, cele două sate n-au, totuși lemne de foc ca și lemnele necesare pentru clădiri

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
și capre, porci și scroafe, stupi, clăi de grâu și secară, clăi de ovăs, orz și alac, clăi de mei, clăi de cânepă, semănături de toamnă, semănături de primăvară, semănături de porumb, semănături de cânepă, pământuri arabile în ambele hotare, fânațe, fân strâns, piue, contribuția militară pe anii 1721-22, observațiuni. Considerăm că nu prezintă interes situația desfășurată a stării locuitorilor satului, dar credem a fi interesant să știm cam între ce valori de încadrau obiectivele acele conscripției în acei ani în

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
stupi, 30 clăi de secară, 30 clăi de ovăs, 6 clăi de cânepă, 3 câble semănături de toamnă, 76 Traian Cânduleț • Ilie Costache 6 câble semănături de primăvară, 2 câble semănături de cânepă, 5 câble teren arabil, 4 care teren fânaț, 8 care fân strâns, 5 florini și 40 creițari contribuție militară. Printre ioabagii mai înstăriți ai obștei se numără Stanciul Boieraș, Constantin Dan, Opre Porcar, Popa Halmach și Iuon Tritzul. Unsprezece iobagi sunt gazde, dețin singuri câte o întreagă sesiune

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
al obștei dispunea e drept, singur de o sesiune, dar în toată ograda nu avea decât trei vaci, zece câble de secară, nouă câble de ovăz și câte o câblă, două de mei, de cânepă și atâta teren arabil sau fânaț cât să mai recolteze câteva care de fân sau câteva ferdele de porumb. Gospodării (sesiuni iobăgești) de gazde existau douăsprezece, jumătăți de sesiuni se aflau în număr de unsprezece, iar treimi de sesiuni erau nouă. În sat se aflau zece

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
distingând cele moștenite de cele date în ipotecă, cele alodiale de cele colonizate, măsurând în stânjeni geometrici (pătrați) fiecare parte din posesiune, calculând apoi mai departe venitul acelora, unitatea de măsură folosită pentru cereale fiind banița de 16 cupe, al fânațelor unitatea de car de 60 de căpițe, în sfărșit, deosebind sesiunile populate de cele pustii. Martorii, coloniști, citați, pentru clarificarea cauzei, fiind toți administratori de moșii ai conților Teleki din Streza Cârțișoara, de etate între 40 și 70 de ani

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
contele la Glăjăria veche între râul Arpășel și propria sa pădure, pe care defunctul conte Teleki Ladislau răposat cu cca. 36 de ani în urmă a transformat-o în glăjărie și pe care apoi a mutat-o mai în pădure. Fânațul de aici dă în fiecare an alte 30 de care de fân. Când nu vrea fânaț o transformă în pășnue și o dă în arendă. Mai are în Tinărog teren fânaț pentru încă 8 care de fân. Dar mai deține

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
Ladislau răposat cu cca. 36 de ani în urmă a transformat-o în glăjărie și pe care apoi a mutat-o mai în pădure. Fânațul de aici dă în fiecare an alte 30 de care de fân. Când nu vrea fânaț o transformă în pășnue și o dă în arendă. Mai are în Tinărog teren fânaț pentru încă 8 care de fân. Dar mai deține și păduri de fag și de brad în Smida, Luminele, etc. Din hotarul de cereale în

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
pe care apoi a mutat-o mai în pădure. Fânațul de aici dă în fiecare an alte 30 de care de fân. Când nu vrea fânaț o transformă în pășnue și o dă în arendă. Mai are în Tinărog teren fânaț pentru încă 8 care de fân. Dar mai deține și păduri de fag și de brad în Smida, Luminele, etc. Din hotarul de cereale în sus deține într-o primă zonă, pădure de mesteacăn, de alun, de arină. În zona

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
mai mult la conac având în sarcină îngrijirea câinilor de vânătoare. În conscripție se arată la fiecare poziție averea ce o posedă, terenuri, punctul în care se află, suprafața, cât și randamentul acestora, dacă e arabil în câble, dacă e fânaț în care; ce animale are în gospodărie, câți membrii de familie sunt în casă, fiecare cu numele inclusiv copiii. Țesătorul curții Takats Goia Andrei are un fiu căsătorit, care locuiește în sesiune cu el. Mai are trei fii Andrei, Gheorghe

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
mai apare o categorie, a jelerilor - iobagii cei mai săraci - E cunoscut ca jeler în perioada aceea Toma Dragomir care nu poseda decât 2 boi și 2 vaci, în câmp ne având niciun fel de teren, nici arător și nici fânaț. Pentru întreținerea celor câteva capete de vite primea pământ dela curte din sesiunile părăsite, în schimb era obligat să presteze în fiecare săptămână o zi de muncă cu vitele, sau două zile cu brațele. În urbariu mai apar și 5

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]