2,745 matches
-
file, negre cerneluri... Umbre peste tot în haite se adună și îmi mușcă mâinile pale, trupul istovit de statul ăsta-așa chircit în cușcă... Prea mult amar în gândul ce-a-ndrăznit să creadă c-ar putea să evadeze, s-alerge prin fânețe și păduri sau pe tipsia mării să danseze... Scrășnești din dinți când dat ți-e să înduri o veșnicie fără de iubire și-aștepți doar pasul morții să-l mai faci știind că niciun val de-mpotrivire nu îl va șterge
AMAR de AURA POPA în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aura_popa_1449932376.html [Corola-blog/BlogPost/370305_a_371634]
-
ar scutura petalele pe rând Și goliciunea și-ar dezvălui-o-n ochii tăi, Pe toate le-aș fura, cu dor eu le-aș ascunde-n gând, Să înfloresc încă o dată-n primăvara ta Ori să-mi revărs lumina în fânețele din văi. De fluturii ar bea, din cupa florilor, nectar, Să se îmbete și să zboare-n văzul tuturor, Aș bea și eu când inima mi-aș pune-o pe cântar În lin balans, să văd ce grele mi-s
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
florile și-ar scutura petalele pe rândși goliciunea și-ar dezvălui-o-n ochii tăi,Pe toate le-aș fura, cu dor eu le-aș ascunde-n gând,Să înfloresc încă o dată-n primăvara taOri să-mi revărs lumina în fânețele din văi.De fluturii ar bea, din cupa florilor, nectar,Să se îmbete și să zboare-n văzul tuturor,Aș bea și eu când inima mi-aș pune-o pe cântarîn lin balans, să văd ce grele mi-s păcateleSau
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
icoană pe care o am în față permanent. Amintirea câmpului verde primăvara, cu ogoarele mustind încă de apă, de un negru aproape de culoarea cărbunelui prin care se plimbau plugurile trase de boi în mod frecvent în satul nostru. Primăvara toate fânețele pline de acea iarbă verde crud și plin, pigmentate cu florile de stânjenei, spânț și dediței, pline de clinchetul clopoțeilor de la mieii zburdalnici, ce aleargă în jurul mamelor aproape indiferente chiar și atunci când obosiți caută odihnă și hrană la picioarele acestora
PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Petia_satul_meu_natal_mihai_leonte_1352278198.html [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
-
poemului zbătându-se În labirintul grâului, macii înșelători Fulgerând potecile înflorite ale cărnii, Clipa de beție topită în miezul grădinii Amintirea cerului violet Asfințit de octombrie răsfrânt în iazul păstrăvului sălbatec. Amintirea florilor de măceș spuzind mărăcinișul grădinilor Fragi în fânețe Năpădite de căldura după amiezilor, Ploaie de mai, roua frunzișului crud al pădurilor, Pedepse ale prăbușirii, amintirile Singurul zbor permis prin rănile rămase În memoria îngerilor căzuți, După smulgerea aripilor COȘMAR În visele cele mai cuminți Când numai depărtarea de
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stefania_oproescu_1427286129.html [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
că acesta era invalid de război. La ceva vreme Tuchilata a dat naștere unui băiat, ceea ce a făcut multă lume fericită. L-au botezat pe băiat Mihai, fiindcă se născuse chiar de Sfinții Arhangheli. Baci Gligor avea și ceva pământuri, fânețe și livezi cu pruni. Din aceste prune bistrițe, cum se numesc prin aceste locuri, produceau o țuică foarte bună. Astfel că s-au gândit că nu ar strica să deschidă un fel de birt. Zis și făcut. Anii aceia de după
CĂSĂTORIA TUCHILATEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Casatoria_tuchilatei_mihai_leonte_1346490197.html [Corola-blog/BlogPost/343888_a_345217]
-
de la Colorado. Ciurda satului nu mai funcționa toamna și fiecare familie trebuia să-și păzească propriile animale. Toamna vitele puteau să hălăduiască pe toate câmpurile, fie pășune, fie pe ogoarele de unde se strânseseră recoltele. Cele mai căutate pășuni erau însă fânețele care fuseseră cosite prin iulie și pe care iarba avusese timp să mai crească pentru pășunatul de toamnă. Pe aici se adunau vitele și din satele învecinate. Valea Vișinei era locul preferat de către tinerii ciurdari ai satului Petia, care se
BELDIE ÎNCEPE SĂ AIBĂ NECAZURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/_beldie_incepe_sa_aiba_necazuri_mihai_leonte_1358061154.html [Corola-blog/BlogPost/345185_a_346514]
-
vremii, știe cînd să semene și să adune recolta, sub ochiul lui vacile fată viței cît muntele, scroafele se întrec în alăptatul purceilor, găinile fac cîte două ouă pe zi, smîntîna e de-o palmă în ulcele, iar florile din fîneață strălucesc de încîntare cînd se duce în grădină să stea de vorbă cu păsările și să se înțeleagă cu ele asupra omizilor de pămînt, care seacă tulpinile de porumb și de sfeclă, dar și de cartofi, și asupra stupitului cucului
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_pusilor_de_portelan_49_52_ioan_lila_1339754507.html [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
orășenizat așa că, în cele din urmă m-au agreat fără rețineri în „gașca” lor care însă diferea radical de fosta mea gașcă formată numai din copii care aduceau pe Poduri, la păscut, vitele și oile familiilor lor, adică pe o fâneață întinsă aflată pe coasta muntelui și care ținea până la liziera pădurii. Pot spune cu mândrie că această primă gașcă a mea m-a ajutat enorm ca să mă formez ca om reușind ca, urmându-le exemplul, încă de la vârsta fragedă pe
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1418364087.html [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului EDENUL COPILĂRIEI Unde e pământul meu de-acasă Prin care îmi pășteam cârlanii? Dorul de acele vremuri mă apasă Și cât de repede trecură anii. Satul meu cu largi fânețe Cu iarbă grasă și cu flori Cu oameni plini de tinerețe Trecuți prin vânturi și ninsori. În valea largă de pe GROAPĂ Pe unde curge ȘIPOȚELUL Acolo vitele s-adapă Și-nflorește dedițelul. Dealul CRUCII de la noi Carele-l urcau cu
EDENUL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Edenul_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/361114_a_362443]
-
de viață și de muncă din aceste locuri, putându-se așeza pe orice loc din Ocol și liberi să intre în posesia oricărei suprafețe de pământ pe care o puteau curăța din pădure, pentru a-și face loc de casă, fânețe și poieni. În acest fel au devenit stăpâni, proprietari, ai pământurilor amenajate de ei, putându-le vinde ori cumpăra după plac, fără îngrădiri. Pe de altă parte, acești oameni erau scutiți de bir față de domnul țării, adică stăpânul moșiei, aveau
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
iar vântul cu furie se-abate peste noi, să nu-ți înneguri gândul și nu-ncerca durerea privește-ne,iubite: tot vară e în noi! Miroase-a grâne coapte sub soarele fierbinte se-nalță ciocârlia și chiot e pe văi, fânețele-s de coasă, copiii vin la râuri, totul în jur e viață și vara e în toi! Nu lua in seamă frigul și ploaia ce se-anunță, ci vino pe la mine când vremea-i de-nserat, închide ușa casei și trage
E VARĂ! de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 by http://confluente.ro/_e_vara_adriana_neacsu_1345916513.html [Corola-blog/BlogPost/365675_a_367004]
-
Parângul ori Retezatul. Dar, oriunde ați merge, veți constata că fiecare zonă are frumusețea ei aparte, iar aici, prin locurile la care fac trimitere, am descoperit un ceva anume, propriu lor: aerul curat, proaspăt, puternic ozonat și înmiresmat de florile fânețelor și de cetina rășinoaselor, dar și liniștea. Era o liniște pe care aveam senzația că o pot atinge, că o pot pipăi. Nu știu de unde și cum se instala. Am presupus că pădurile bogate și, în general, toată vegetația, dau
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
la câte nu-i prididesc în bătătură, își urmează calea de demult a chemărilor sale. Pologul nesiripit, pe alocuri neîntors și vipia grea a amiezii uscate gata să se instaleze... oh, vară buimacă și fără umbre prelungi pe țarina de fâneață, departe de liziera de brazi și de foioase, neiertătoare cu cei ce tânjesc și s-apucă mai greu de treabă... Încă mai așteaptă cosașii tocmiți să „culce” în brazde înșirate iarba molicioasă și mult prea galbină la rădăcină în iadul
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
sol - pentru a o-ntinde când s-a luat roua în horituri, când fântâna rece de sub arini trimite boarea deasupra și de-a lungul Văii Strâmbii, dincolo de părușca țepoasă de pe Podul Porcului și alăturea de poteca ce duce spre nesfârșite fânețe și imașuri alpine de pe Iezerul și Păpușa Făgărașilor, pe Valea Râușorului spre Măra. Până una-alta, fusul leapădă fir tors din caierul de lână țigaie al furcii prinsă în betele fotei tinerei femei care toarce de zor și adună în
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
de iarnă în fața animalelor sălbatice sau ale altor rumegătoare flămânde de la stânele și hareapele din vecinătățuri. O cheamă Filofteia, și-atât! Din când în când iese din colibă în poiană să scruteze cerul, să dea ocol cu privirea costișelor cu fâneață proaspătă, cautând un petec de umbră binefăcătoare în care să-și regăsească suflarea. Și să continue lucrul întrerupt prin acest nepermis răgaz de a se mai dezmetici și de a le cuprinde și pe celelalte care nu-i dădeau pace
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
odihnit pe cer . Nu-i așa că simțiți că s-a făcut răcoare? Și bunica mea avea mâinile lungi Altfel n-ar fi putut să facă atâtea lucruri deodată Să-și are ogorul , să-l semene, să adune grânele Să cosească fânețele Să-și îngrijească caii ,vacile , oile , porcii și orătăniile Și pe noi o sumedenie de copii mai mari și mai mici Dumnezeu a fost îngăduitor o binecuvântase cu o mulțime de nepoți Ca să nu-i rămână în suflet gol nici un
POEMUL FÂNTÂNILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/valeria_iacob_tamas_1457441225.html [Corola-blog/BlogPost/377340_a_378669]
-
pune accent pe modul cum se poate asigura traiul, care este efectul unui astfel de proiect asupra comunității și nu în ultimul rând ce impact are asupra naturii. Este o gospodărie mixtă, cu 33 ha de pământ, pe care există fâneață, lucernă, pășune, se cultivă secară, grâu, ovăz, porumb, legume, plante medicinale, etc., plus vaci cu lapte, juninci, găini, capre, etc. a avut la bază ideea de schimbare, idee care a plecat de la Școala din Boiu, de la directorul Sorin Suciu, preocupat
Ferma biodinamică de la Ţopa by http://www.zilesinopti.ro/articole/11931/colinele-transilvaniei-locuri-unde-se-cultiva-mancare-sanatoasa [Corola-blog/BlogPost/100950_a_102242]
-
Și se închide jocul De-ar fi doar să dureze Cic-ar fi spus bătrâna Când umflă-n metereze Furtunile, Fortuna Și lunga acoladă Lăsând loc la concluzii Pătrunde în livadă Un vânt de deziluzii Presară zorii roșii Aromele-n fâneață Și cântă iar cocoșii O nouă dimineață Mă simt o partitură Cu note în culori Din care vin și fură Necunoscuți, comori Ci iarăși mă împrăștii Aproape clandestin Când trag copii cu prăștii În cioburi de destin. Referință Bibliografică: Mă
MĂ SIMT O PARTITURĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ma_simt_o_partitura.html [Corola-blog/BlogPost/364594_a_365923]
-
brazi și pin Vesele izvoare vin, Iar de bucuria ierbii Își schimbă coarnele cerbii. La căldură-ncetinel Floricele fel de fel Se ivesc tremurătoare, Proaspete și zâmbitoare. De pe coastă până-n vale Zboară roiuri de petale. Doamne, câtă frumusețe, Ce miresme pe fânețe! Ștefan calul își strunește Și pe-un munte se oprește: - Iată, iată Giumalăul! Strigă Vodă, iar ecoul Lunecă-n păduri bătrâne Și-i răspunde: „Da, stăpâne!” Hăt departe, colo-n vale, Unde vântul dă târcoale, Apa Bistriței străluce, Pe sub ferigi
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417704677.html [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
cu celelalte fete. Toată lumea știa că Mărioara va fi cât de curând muierea lui Costache, așa că nimeni nu mai avea curaj să o supere cu ceva. Dar băiatul suferea. Până într-o zi. Era la coasă. Măriuca a trecut pe lângă fâneața lui și-i dete binețe. Avea un ulcior cu apă rece de izvor. - Ți-i sete Costache? îl întrebă fata întinzându-i vasul de lut ars. - Mi-o fi, Mărioară, de câte ori te văd mă seacă inima de tine. A băut
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Un_gradinar_si_o_floare_intre_flori.html [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
aproape cincizeci de ani. Erau din sate apropiate și se întâlneau pe la horele ce se organizau, ba de flăcăii dintr-un sat, ba de altul și pe atunci nu era doctor, ci un simplu fiu de muntean care își cosea fâneața sau își cultiva puținul pământ deținut printre dealuri sau coline. Războiul i-a adus iar împreună. Când rușii au declanșat atacul în noiembrie 1942, la Cotul Donului, Miron se afla în tranșee în linia întâi. Parcă s-a declanșat prăpădul
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389511582.html [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > GUTUILE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1728 din 24 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului GUTUILE În gutui și în ăst an, Printre frunze lunguiețe În cărămiziu ocean Revărsat peste fânețe De o doamnă precupeață, Stau bucățile de aur Învelite-n puf și-n ceață, Tari ca fruntea unui taur, De cu zori și până-n noapte, Din apus în dimineață, Ca să fie cât mai coapte, Numai bune de dulceață. În gutui
GUTUILE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1443118619.html [Corola-blog/BlogPost/381850_a_383179]
-
cu un acut simț al proprietății, posesiunii, bunului său în general. A moștenit libertatea de a decide el și numai el asupra avutului său. Tocmai de aceea nu s-a reușit cooperativizarea la Rucăr. Comuniștii au intrat cu tractorul în fânețele oamenilor de pe Râușor și le-au arat pentru a-i lăsa fără iarbă pentru vite, doar - doar, i-or forța să intre în cooperativă. Au reușit sa facă doar un fel de întovărășire agrozootehnică, numită ... “Drumul lui Lenin”. Rucăreanul are
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Sincere_condoleante_familiei_gheorghe_stroia_1381738661.html [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]
-
termină la ora 6,30 dimineața, înainte de răsăritul zorilor. Localitatea Moieciu, situată pe malurile pârâului Turcu, la poalele Munților Bucegi și Piatra Craiului, oferă o priveliște plăcută, fină și relaxantă. Versanții localității sunt acoperți cu munți golași sau împăduriți, cu fânețe riguros parcelate, pe care se profilează odăile, căsuțe tradiționale din lemn folosite ca loc de adăpost de proprietarii terenurilor. Apa care curge paralel cu șoseaua este foarte limpede, având chip de zăpadă topită și foșnet de pădure. Brazii care cresc
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1458989816.html [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]