578 matches
-
de sud rămasă sub longobarzi și bizantini. La mijlocul secolului al IX-lea, Imperiul carolingian s-a divizat în statul franc de apus și statul franc de răsărit, devenite ulterior regatul Franței și regatul Germaniei. Iar între ele, Lotharingia în continuă fărâmițare. În 962, Otto I al Germaniei a proclamat Sfântul Imperiu German de Națiune Germană, pe care Napoleon îl va dizolva în 1806. Roma și Constantinopolul au asigurat evanghelizarea regiunilor din nordul și respectiv din răsăritul continetului. S-au schimbat și
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
puternica originalitate și personalitate a comunității sătești, atracția care o reprezintă pentru urban. Satul este polivalent și multifuncțional în ciuda faptului că producția agricolă a reprezentat și reprezintă o matrice de organizare pentru majoritatea localităților rurale. Actuala structură a proprietății, prin fărâmițarea parcelelor de teren agricol, contribuie la perturbarea economiei țărănești și la scăderea productivității. Antrenarea mediului rural în procese de dezvoltare regională pe principii ale economie de piață reclamă dezvoltarea și a altor activități decât cele productive în domeniul agricol și
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
de prezidențiabil și a cărei candidatură ar putea avea un efect pervers. Ea speră ca duelul său verbal cu Victor Ponta să acopere vocile celorlalți și s-o califice în turul al doilea. Speranța stângii e alta, și anume ca fărâmițarea voturilor de centru-dreapta să-l ajute pe Tăriceanu să intre în turul al doilea și să joace rolul jucat de Vadim Tudor în 2000. Nu e exclus ca Udrea să fi picat în capcana întinsă de strategii stângii. Eu știu
Elena Udrea în cursa prezidențială, o eroare fatală, spune Cristian Preda by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21893_a_23218]
-
ducatul sau comitatul) are un caracter viager. Supușii ducilor și comiților devin, chiar la recomandarea împăratului (847), vasalii acestora. Serviciul militar nu mai este datorat regelui, ci stăpânului local. Se produce astfel o ruptură între rege și masa oamenilor liberi. Fărâmițarea Imperiului Carolingian (fărâmițarea feudală, care înseamnă desprinderea unor părți dintr-un întreg) începe odată cu moartea lui Carol cel Mare, când Imperiul este împărțit între fiii acestuia. Stăpânii marilor domenii - ducate, comitate - se simt legați de domeniul lor, fapt care le
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
are un caracter viager. Supușii ducilor și comiților devin, chiar la recomandarea împăratului (847), vasalii acestora. Serviciul militar nu mai este datorat regelui, ci stăpânului local. Se produce astfel o ruptură între rege și masa oamenilor liberi. Fărâmițarea Imperiului Carolingian (fărâmițarea feudală, care înseamnă desprinderea unor părți dintr-un întreg) începe odată cu moartea lui Carol cel Mare, când Imperiul este împărțit între fiii acestuia. Stăpânii marilor domenii - ducate, comitate - se simt legați de domeniul lor, fapt care le stânjenește mobilitatea ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în timpul campaniei din Italia, Carol Pleșuvul hotărăște prin capitularea de la Quierzy-sur-Oise ca funcția comitelui să devină ereditară. Peste trei ani, comitele obținea dreptul de a se demite în favoarea fiului său. Incursiunile vikingilor, ale maghiarilor și ale sarazinilor vor contribui la fărâmițarea feudală. „Fenomen complex, fărâmițarea feudală se realizează pe mai multe planuri, timp de câteva secole, în etape succesive. În timpul domniei lui Eudes (887-898), se crează primele principate teritoriale. În secolele X-XI, drepturile regaliene sunt uzurpate de către principii teritoriali. Astfel, istoria
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Carol Pleșuvul hotărăște prin capitularea de la Quierzy-sur-Oise ca funcția comitelui să devină ereditară. Peste trei ani, comitele obținea dreptul de a se demite în favoarea fiului său. Incursiunile vikingilor, ale maghiarilor și ale sarazinilor vor contribui la fărâmițarea feudală. „Fenomen complex, fărâmițarea feudală se realizează pe mai multe planuri, timp de câteva secole, în etape succesive. În timpul domniei lui Eudes (887-898), se crează primele principate teritoriale. În secolele X-XI, drepturile regaliene sunt uzurpate de către principii teritoriali. Astfel, istoria Franței devine istoria fiecărui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
multe planuri, timp de câteva secole, în etape succesive. În timpul domniei lui Eudes (887-898), se crează primele principate teritoriale. În secolele X-XI, drepturile regaliene sunt uzurpate de către principii teritoriali. Astfel, istoria Franței devine istoria fiecărui principat. A doua etapă a fărâmițării feudale o constituie formarea comitatelor autonome în cadrul principatelor (947-970). Comitatul devine ereditar, puterea politică internă și externă aparține comitelui. Comitatele apar la periferia principatului teritorial. În Burgundia, apar comitatele autonome Mâcon, Auxerre, Nevers. Deși mai mici decât principatele, comitatele durează
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Burgundia, apar comitatele autonome Mâcon, Auxerre, Nevers. Deși mai mici decât principatele, comitatele durează până în secolele XIII-XIV. În anul 890 erau autonome 30 de comitate, iar în 950 numărul lor se ridica la 56. Cea de a treia etapă a fărâmițării feudale are loc la sfârșitul secolului al X-lea și începutul celui următor, când apar senioriile. Acum este epoca stăpânilor de castele. Mai mulți castelani reușesc să devină independenți „autoritatea seniorului se exercită asupra unui teritoriu complet coerent la centru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
decât aveau Moldova și Țara Românească la un loc, în secolul al XV-lea. Dacă în unele regiuni, autoritatea se fărâmițează total, în altele, ca în cazul Normandiei și al Flandrei, puterea se păstrează în mâinile principelui teritorial. În perioada fărâmițării feudale, puterea regelui, a ducelui sau a comitelui era direct proporțională cu mărimea domeniului. Unii principi teritoriali ajung să dețină un domeniu mult mai întins decât acela al regelui, puterea lor economică și militară fiind mai mare decât cea a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
teritoriul intracarpatic. La Est și la Sud de Carpați, se exercita o stăpânire nominală a pecenegilor, urmată de aceea a cumanilor și, după 1241, de stăpânirea tătarilor. Florin Constantiniu și H. H. Stahl s-au întrebat dacă a existat o fărâmițare prefeudală, prin formarea cnezatelor și voievodatelor românești în secolele IX-XIII. S-ar putea vorbi de o fărâmițare în măsura în care formațiunile politice românești s-ar fi desprins dintr-un stat mai mare. Așa ceva nu a existat, „statul hoardă”, cum a fost denumită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de aceea a cumanilor și, după 1241, de stăpânirea tătarilor. Florin Constantiniu și H. H. Stahl s-au întrebat dacă a existat o fărâmițare prefeudală, prin formarea cnezatelor și voievodatelor românești în secolele IX-XIII. S-ar putea vorbi de o fărâmițare în măsura în care formațiunile politice românești s-ar fi desprins dintr-un stat mai mare. Așa ceva nu a existat, „statul hoardă”, cum a fost denumită formațiunea politică turco-mongolă, nu exercita o autoritate permanentă, bazată pe instituții de tip feudal (prefeudal) asupra teritoriului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe instituții de tip feudal (prefeudal) asupra teritoriului locuit de români. Profitând de slăbiciunea stăpânirii exercitate de barbari, obștile românești au reușit să se coaguleze în formațiui politice, care recunoșteau suveranitatea hanului peceneg, cuman sau tătar. Se poate vorbi de fărâmițare prefeudală numai dacă socotim că teritoriile locuite de români făceau efectiv parte dintr-un stat autoritar, pe care îl conducea hanul turco-mongol. Astfel, putem vorbi de efortul făcut de populația românească în vederea creării unor formațiuni politice, care tindeau să se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un voievodat, în această zonă fiind grupate, pe vremea lui Alexandru cel Bun, cele mai multe sate ale boierului Mihail de la Dorohoi. La Orheiul Vechi și la Costești s-au descoperit urmele unor așezări urbane. Este greu să se vorbească despre o fărâmițare feudală sau prefeudală, atât în secolul al IX-lea, cât și în secolul al XIII-lea. Ducatele și voievodatele românești din Transilvania sau de la Sud de Carpați au dus lupte cu ungurii pentru apărarea independenței lor. Dacă aceste formațiuni politice
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Carpați au dus lupte cu ungurii pentru apărarea independenței lor. Dacă aceste formațiuni politice românești ar fi făcut parte integrantă din hanatul peceneg sau cuman, atunci ele ar fi trebuit să fie apărate de hani. S-ar putea vorbi de fărâmițare în cazul în care ducii și voievozii români ar fi luptat împotriva hanilor pecenegi, cumani și tătari. La sfârșitul secolulul al XIII-lea are loc formarea statului feudal Țara Românească, iar la mijlocul secolului următor are loc formarea statului feudal Moldova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cucerire, în urma căreia voievozii sau cnezii din Moldova sau de la Sud de Carpați au fost siliți să se supună descălecătorului. Ea a fost, cum interpreta corect C. C. Giurescu fenomenul „o operă de unificare (teritorială) și centralizare” politică. Odată cu discuțiile despre fărâmițarea și centralizarea statului feudal, întemeierea a fost văzută ca un fel de centralizare. Am afirmat că „din momentul întemeierii statelor feudale Moldova și Țara Românească, a existat o domnie autoritară care a avut la dispoziție instituții cu ajutorul cărora ea și-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de întărire a autorității centrale. Nu se poate vorbi de un stat centralizat care apare dintr-o data, centralizarea find un proces îndelungat și evolutiv. Dar, nu se poate vorbi la noi de un stat centralizat care a apărut în urma unei fărâmițări feudale ca în Apus, pentru că nu a existat o fărâmițare feudală înainte de întemeiere. În Apus, timp de cinci secole, s-au creat ducate, comitate, seniorii care s-au sustras autorității centrale, autorității regelui. La noi a fost o evoluție firească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un stat centralizat care apare dintr-o data, centralizarea find un proces îndelungat și evolutiv. Dar, nu se poate vorbi la noi de un stat centralizat care a apărut în urma unei fărâmițări feudale ca în Apus, pentru că nu a existat o fărâmițare feudală înainte de întemeiere. În Apus, timp de cinci secole, s-au creat ducate, comitate, seniorii care s-au sustras autorității centrale, autorității regelui. La noi a fost o evoluție firească de la obștea sătească la cnezat și voievodat, care a durat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numai el să fie peste toți”. De atunci, în titlul domnului apare formula singur stăpânitor. Recunoașterea lui Negru Vodă ca singur stăpânitor înseamnă un act de înțelepciune politică din partea conducătorilor formațiunilor politice existente până în anul 1290. Ca să se vorbească despre fărâmițare feudală la noi ar însemna că, îndată după unificarea teritorială a celor două țări, ar trebui să înceapă lupta marilor boieri pentru sustragerea de sub autoritatea domnească, o autoritate liber consimțită, după cum ne sugerează Letopisețul cantacuzinesc. Până la domnia lui Mircea cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel occidental, ca fiind domnii autoritare. După moartea lui Mircea cel Mare și după moartea lui Alexandru cel Bun, până la domnia lui Vlad Țepeș în Muntenia și domnia lui Ștefan cel Mare în Moldova, a existat o perioadă a extremei fărâmițării feudale. Vom examina situația din Moldova între 1432-1457. Domnul și „criza fărâmițării feudale”. Domnia lui Alexandru cel Bun a fost îndelungată și liniștită, nu avem documente care să pună la îndoială autoritatea domnului. După moartea lui Alexandru și până la urcarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și după moartea lui Alexandru cel Bun, până la domnia lui Vlad Țepeș în Muntenia și domnia lui Ștefan cel Mare în Moldova, a existat o perioadă a extremei fărâmițării feudale. Vom examina situația din Moldova între 1432-1457. Domnul și „criza fărâmițării feudale”. Domnia lui Alexandru cel Bun a fost îndelungată și liniștită, nu avem documente care să pună la îndoială autoritatea domnului. După moartea lui Alexandru și până la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare, timp de un sfert de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îndelungată și liniștită, nu avem documente care să pună la îndoială autoritatea domnului. După moartea lui Alexandru și până la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare, timp de un sfert de secol, s-a considerat că a existat o fărâmițare feudală, ajungându-se chiar la concluzia că este vorba de o “criză a fărâmițării”. Această criză s-a datorat luptelor interne provocate de boieri, care, sprijiniți pe cetele lor, au năzuit să obțină cât mai multe privilegii, prin care își
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moartea lui Alexandru și până la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare, timp de un sfert de secol, s-a considerat că a existat o fărâmițare feudală, ajungându-se chiar la concluzia că este vorba de o “criză a fărâmițării”. Această criză s-a datorat luptelor interne provocate de boieri, care, sprijiniți pe cetele lor, au năzuit să obțină cât mai multe privilegii, prin care își întăreau puterea, în dauna autorității domnului. Parcurgând documentele din perioada respectivă, se pare că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cei doi domni sate în ținuturile Tecuci, Hotin și Suceava. Nu există, așadar, o separare teritorială și a instituțiilor pentru fiecare zonă. Ținând seama că se crease în cadrul statului un mare domeniu, cel al lui Ștefan, se poate vorbi de fărâmițare feudală datorită familiei domnitoare și nu boierilor. Nu s-ar fi ajuns la această situație dacă exista un sistem datorită căruia numai primul născut avea dreptul să devină domn, dacă era o succesiune la tron ca în Apus. Faptul că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nord al Moldovei, sunt puse la schimb cu moșiile pe care Iliaș le avea în Polonia. Erau mai importante moșiile personale ale domnului din Polonia, decât trei cetăți moldovenești cu ținuturile înconjurătoare. Se poate vorbi și în acest caz de fărâmițare feudală, dar ea se datorează domnului, care nu făcea nici o deosebire între moșiile aflate în Polonia și integritate teritorială a Moldovei. Se ajungea la această situație datorită unei mentalități tipic feudale, potrivit căreia țara era considerată ca o ocină, ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]