583 matches
-
la ea și a răspuns că da, așa este... Până peste vreo trei luni, când s-a întors Grigore din Germania, bătrânul Iuga s-a gândit deseori la Nadina, viitoarea stăpână a moșiei Babaroaga. Cât l-a mâhnit pe el fărâmițarea și înstrăinarea pământurilor părintești și cum le-ar mai fi luat dânsul dacă Teofil n-ar fi pretins bani gheață! Cu limbă de moarte se gândea să dea în grijă lui Grigore să reîntregească domeniul lui Iuga, dacă Dumnezeu nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
denumite și obiceiuri vicioase. Acestea sunt bruxismul diurn sau nocturn, mușcarea părților moi periorale, suptul degetului, onicofagia, interpoziția limbii, respirația orală. Funcțiile sistemului stomatognat se realizează ca urmare a exercitării mișcărilor funcționale ale mandibulei. 12.1. Masticația are drept scop fărâmițarea alimentelor pentru a putea fi digerate și structurarea lor într-un bol pentru a putea fi înghițite. Cuprinde trei faze care constau în: - faza mecanică: incizia, sfărâmarea și triturarea alimentelor; - faza fizică: îmbibarea cu salivă; - faza chimică: digestie sub influența
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
din: pante cuspidiene lente, line, curbe sagitale aplatizate, over-bite redus, unghiul format de axele condiliene fiind accentuat; -stereotipul intermediar. În final, procesul de masticație se realizează prin participarea: -articulației temporo-mandibulare, mușchilor mobilizatori și arcadelor dentare care asigură procesul mecanic de fărâmițare a alimentelor sub influența informațiilor tactilo-kinestezice; -limbii, care contribuie la deplasarea alimentelor în cavitatea orală la insalivarea acestora și formarea bolului alimentar. Mișcările ei se declanșează sub influența reflexelor tactilo-gustative; -palatului, care prin rugile palatinale participă la dispersia alimentelor moi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
1940, a declarat că pentru a evita declanșarea războiului „se vede silit” să evacueze Basarabia și nordul Bucovinei. De fapt, România nu a cedat aceste două provincii care erau trup din trupul său, ci doar le-a evacuat sub amenințare. Fărîmițarea ulterioară a teritoriului anexat, prin punerea părților lui de Nord și Sud sub amenințarea Ucrainei, a constituit continuarea politicii staliniste de deznaționalizare forțată a provinciilor locuite de români. Toate aceste acte, ca, de altfel, și celelalte acțiuni de forță întreprinse
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
urmă încheie într-o asemenea limpede exprimare că mă scutură fiori de dreapta: "Mi-aș dori o participare foarte activă a țărilor din sud-estul Europei, cum sunt România și Bulgaria, la aceste discuții europene. Unitatea federală a Europei este viitorul, fărâmițarea națională și separatistă vor fi parte a trecutului Europei". Pe dată, conștiincios, încrezător în viitor, caut pe multele programe audio și video cum anume stăm din punctul de vedere al acestei "participări la taifasul european". Nimic! Măi, să fie, îmi
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
în 1921 cifra de 28 000 locuitori/km2. Această densitate era calculată incluzînd zonele de pădure Boulogne și Vincennes, fără de care ar fi fost de 33 400 locuitori/km2 (24 400 locuitori/km2 astăzi, potrivit aceluiași mod de calcul). Această fărîmițare a densității în Paris este produsul selecției financiare, care, împingîndu-i pe cei mai puțin solvabili dincolo de limitele orașului, tinde să reducă un amestec social care a fost mult mai marcat. Este o evoluție ineluctabilă într-o logică a pieței. Cei
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
ruso-româno-turc. Marile Puteri recunosc independența României, proclamată la 9 mai 1877. Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor revin României, care din 1881 se va proclama Regat. Congresul General al Bucovinei - după înfrâgerea Imperiului Habsburgic în primul război mondial, se produce fărâmițarea lui, popoarele redevenind independente. Fostul Ducat al Bucovinei, înființat în 1849 (vezi Bucovina), se dezintegrează. La Cernăuți se întrunește, în noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, care, prin vot, decide Unirea cu Regatul României (vezi Unirea Mare). Consiliul Frontului Salvării
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
fost aceea care, reprezentând o primăvară de cultură, s-a realizat natural și incomparabil în comunitate. A trebuit să se consume un întreg proces de viață istorică, pentru ca formele să devină labile, valorile să se disocieze, indivizii să se dezintegreze. Fărâmițarea în inși, solidari numai prin interes și prin presiunea numărului, dar care laolaltă reprezintă o adevărată avalanșă, a creat fenomenul modern al maselor, fenomen care n-a fost străin nici lumii antice, în faza ei crepusculară, și care caracterizează orice
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
1940, a declarat că pentru a evita declanșarea războiului "se vede silit" să evacueze Basarabia și Nordul Bucovinei. De fapt, România nu a cedat aceste două provincii care sunt trup din trupul său, ci doar le-a evacuat sub amenințare. Fărâmițarea ulterioară a teritoriului anexat, prin punerea părților lui de Nord și Sud sub administrația Ucrainei, a constituit continuarea politicii staliniste de deznaționalizare forțată a provinciilor locuite de români. Toate aceste acte, ca de altfel și celelalte acțiuni de forță întreprinse
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
rând, s-a propus într-o variantă, reînființarea a circa 20 județe (sau 23 într-o altă variantă) și a unui mare număr de comune (circa 1000 într-un anume Program de guvernare), declanșându-se un proces de atomizare, de fărâmițare a actualelor structuri administrative ale teritoriului național. După părerea noastră, nu acesta trebuie să fie înțelesul îmbunătățirii organizării administrative a teritoriului, ci, dimpotrivă, acțiunea trebuie să asigure crearea de unități administrativ-teritoriale bine dimensionate ca mărime și echilibrate ca potențial material
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lor în perspectivă. Este știut că teritoriul unui stat constituie elementul fundamental al structurii sale. În cazul statelor unitare, cum este și România, unitățile administrativ-teritoriale sunt celulele lor organice, liantul care le asigură indivizibilitatea și unitatea. Perioadele istorice caracterizate prin fărâmițare statală, prin putere locală exagerată, aveau ca efect, pe planul organizării statale, statele slabe, incapabile să-și asigure propria dezvoltare, să-și apere suveranitatea, să-și protejeze cetățenii, să conlucreze pe picior de egalitate cu state care depășiseră această fază
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
XVIII-lea, conceptul familial al dreptului condiționat de folosință a proprietății private a fost înlocuit cu accepția modernă de proprietate absolută. Această schimbare radicală în categoria „proprietate” a fost determinată de mai mulți factori, dar cel mai important a fost fărâmițarea proprietății feudale și includerea pământului în devălmășie în proprietăți funciare private care pot fi cumpărate și vândute pe piață. Munca a devenit o formă de proprietate, iar oamenii își vindeau timpul pe piață. Rutina zilnică a fost înlocuită cu locul
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
autonomizarea obiectelor de anchetă (SIDA, femeile, tinerii etc.), dezvăluind o relativă generalizare pe care tendințele din antropologie o îmbogățesc -, nu reușesc să acopere contradicțiile care determină în prezent situația de observație etnologică, sub forma unei tensiuni din ce în ce mai puternice între constrângerile fărâmițării și efortul de totalizare. Aceste dificultăți metodologice și de interpretare a materialelor, adunate în rapoarte a căror punere în scenă etalează profunzimea ramificațiilor aflate în joc, au loc în cadrul unei disoluții a rupturii epistemologice fondatoare a antropologiei, declinându-se după
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ca să cumpere manioc pentru muncitorii manuali din Etoumbi; poate într-o zi el va ajunge și la Okelataka. Este vorba aici de o reacție individualistă a femeii care caută să compenseze pierderea venitului monetar personal pe care îl obținea din fărâmițarea palmierilor, de o reacție a femeilor încă neintegrate în grupul conjugal de exploatare a plantației industriale. Remarcă simptomatică: această supraproducție se datorează înainte de toate femeilor în vârstă, căsătorite sau nu. apariția de mici grădini în apropierea plantațiilor de arbori de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un act din 1634 - din care un Melinte și un Trif, acesta fiind „fiul lui Ionașco Căuia” (numele acesta, Căuia, bănuim că stă la baza prolificului neam al Căuleștilor, răspândit pe toate vetrele vechi umbrăreștene) - surprinde perioada de desăvârșire a fărâmițării obștii ancestrale, prin daniile și vânzările făcute unor slujbași de stat, cum a fost Ștefan căpitanul, în cazul din 1634, Mitre Apostol și Vasile Costache și altele, care vor urma la puțin timp. În documentul din 29 iunie 1697, prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dacă s-ar deda mereu la un asemenea joc, anume să plăsmuiască din nimic un univers pe care imediat apoi să-l distrugă. Dimpotrivă. Ființa divină ține În chingi substanța a tot ceea ce poate fi cuprins În Univers și Împiedică fărâmițarea și distrugerea spre care tinde materia. (F) Dimpotrivă, formula „tu ești”, cu care ne adresăm Zeului, (394) am impresia că aduce un argumentîn plus, de primăimportanță, demonstrând că el, Zeul, nu cunoaște ce este degradarea, nici transformarea. Unui cu totul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
desprindea de tulpina băț, însemna că aceasta era „tochită”. Atunci se scotea din apă, se punea în picioare ca să se scurgă și să se usuce și apoi se transporta acasă. Aici se melița cu melițoiul, operațiune ce presupunea zdrobirea și fărâmițarea tijei vegetale, care cădea sub formă de puzderie 2, rămânând fibra lungă. Pentru a se îndepărta ultimele puzderii, fuioarele erau date pe raghilă. Fuioarele erau pieptănate cu perii aspre, obținându-se astfel fuiorul cu fibra lungă și „bucii” (câlții). La
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
itinerariul optim spre dobândirea competenței finale, În același timp se detectează mai rapid cauzele unor insuccese, trecerile de la un nivel la altul având valoare propedeutica sporită și fiind stimulenți motivaționali reali. Modularitatea, punând accentul pe logica Învățării conduce la depășirea fărâmițării monodisciplinare a planului de Învățământ. Informația nu este divizată În discipline, ci În unități de informație interdisciplinară, În care studiul se axează pe o problemă, pe o legătură legică, pe o idee. În locul supraîncărcării, adesea invocată pe baza analizei planurilor
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
adoptate de instruirea superioară În scopul orientării prioritare spre satisfacerea cererii sociale, care beneficiază atât de o justificare teoretică rotund conturată, cât și de o oarecare „tradiție" În practica educațională. Ea a fost concepută ca o contrapondere a tendinței de fărâmițare excesivă, În compartimente ermetice, a conținutului Învățământului, tendință care contrazice caracterul complex al majorității problemelor ridicate de practica socială. Depășite de ritmul rapid al creșterii volumului de informație, planurile și programele universitare de Învățământ s-au refugiat Într-o ultraspeciaiizare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
evoluției sistemului științelor, ca și acelea ale sistemului de Învățământ, sunt cele concepute ca un instrument de legătură cu contextul exterior, mai degrabă decât cele referitoare la normele interioare de funcționare ale sistemului. Pregătirea multilaterala a absolventului prin renunțarea la fărâmițarea specialităților este atât un rezultat al cerințelor de dezvoltare modernă a economiei, cât și un factor propulsor, de inducere a unor schimbări calitative În Însăși practica socială. O altă tendință a conținutului, conturată În cadrul procesului de modernizare a Învățământului, este
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
percepție piezișă a realității. Insignifianța realului prin comparație cu ficțiunea creează, În acest caz, un teren al derapării, o strategie a alunecării dintr-un plan În altul. O strategie inconștientă, de cele mai multe ori, Însă nu lipsită de expresivitate și semnificație. Fărâmițări și fragmentări Că subzistă, În toate aceste tipuri de jurnale, un anumit aleatorism e dincolo de orice dubiu. Secvențialitatea și temporalitatea jurnalului intim sunt Însoțite de această caracteristică, mai puțin studiată, a literaturii intimității. Dacă pentru Maurice Blanchot blestemul jurnalului constă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
aleatorism e dincolo de orice dubiu. Secvențialitatea și temporalitatea jurnalului intim sunt Însoțite de această caracteristică, mai puțin studiată, a literaturii intimității. Dacă pentru Maurice Blanchot blestemul jurnalului constă În obligativitatea de a „respecta calendarul”15, pentru majoritatea comentatorilor e izbitoare fărâmițarea, fragmentarea acestuia. În afara câtorva experimente (de la Noul Roman la fragmentarismul prozatorilor postmoderniști), prea puține cărți de literatură „tradițională” agreează dislocarea În segmente minuscule a materialului. Dar, pentru jurnalul intim, aceasta ține și de structura psihologică. Incapabil să copieze Întreaga existență
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de a scrie se interpune ceva misterios, o forță care vine dinspre realitate și vrea să acceadă la adâncimea unui adevăr ficționalizat. Ficționalizat pentru că nu i se Întrevede finalul. O avansare, așadar, În bezna unui prezent luminat pe măsură ce e străbătut. Fărâmițările detectate În jurnal sunt, de fapt, Încercări de a aduna laolaltă materia alunecoasă a realității. Percepția fragmentaristă e mărturisirea imposibilității de a respecta „clauza regularității”27. Din masa nestructurată a realului sunt reținute doar eșantioanele. Nu are nici o importanță că
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
decisiv, l-a avut clasa politică românească. Corupția, politicianismul și carierismul erau metehne la ordinea zilei pentru această categorie a societății românești, promovând în perioada interbelică acea fluctuație fără precedent la guvernare a partidelor politice. O perpetuă sarabandă, cu fuzionări, fărâmițări, consolidări, dispariții ori apariții de noi partide, practic exista o totală disperare după interese pe fondul unor mari și nemăsurate orgolii. Toate acestea creau o cvasi-instabilitate a guvernelor. În cei 22 de ani la conducerea România s-au perindat 33
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care se bucura de un statut aparte, cealaltă putere care stăpînea regiunea, Imperiul Rus, nu tolera asemenea fenomene. Aliații, învingători ai imperiilor centrale, au înțeles să rezolve problema naționalităților prin susținerea independenței Țărilor Baltice și Poloniei, dar mai ales prin fărîmițarea Imperiului Habsburgic. Departe de a o rezolva, ei n-au făcut decît s-o extindă: Polonia, Cehoslovacia și Ungaria se bucurau de o minoritate numeroasă, în timp ce regatul Serbiei, Croației, Sloveniei, devenit apoi Iugoslavia, prezenta aceeași complexitate națională ca și în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]