366 matches
-
se cita cu Lazăr de la Rusca. Pe lîngă realizările în poezia epică nu sînt omise nici cele din poezia lirică și sînt enumerate: Mărul de lîngă drum de Mihai Beniuc, Cîntare omului de T. Arghezi, Cîntec din ulița noastră și Făurari de frumusețe de Cicerone Theodorescu, Laude de M. R. Paraschivescu, Generația mea de Veronica Porumbacu, Oda fulgerelor de Mihai Dragomir, La porțile raiului de Maria Banuș, Candidat de partid de Ștefan Iureș etc. Exaltat, constată "cu cîtă bucurie întîmpină cititorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
se îndrepte; dar fiindcă de bunăvoie păcătuiesc, atunci fugiți de ei, zice. Și în alt loc Apostolul spune aceasta: Să vă feriți de orice frate care umblă fără de rânduială (II Tes. 3, 6), iar lui Timotei, vorbindu-i de Alexandru făurarul, îi dă același sfat: Păzește-te și tu de el (II Tim. 4, 15). Apoi, luând și în bătaie de joc pe cei ce îndrăzneau unele ca acestea, arată și pricina smintelii lor: Căci unii ca aceia nu slujesc Domnului
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Veneția. Cei patru aduseseră un cal pentru el, Încălecaseră cu toții și galopau spre orașul din lagună. Ajunseseră seara și intraseră Într-o casă cu etaj, de pe o străduță Îngustă, de-a lungul canalului Rio di Francesco. Casa lui Roberto Burri, făurarul de săbii cel mai vestit În Republica Veneția. Cosmin avea să devină, deci, făurar de săbii. Sau negustor de arme. O meserie bună În vremuri ca acelea. Protecția Apărătorilor Însemna asigurarea unei case și a unui viitor. Mai departe, totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
din lagună. Ajunseseră seara și intraseră Într-o casă cu etaj, de pe o străduță Îngustă, de-a lungul canalului Rio di Francesco. Casa lui Roberto Burri, făurarul de săbii cel mai vestit În Republica Veneția. Cosmin avea să devină, deci, făurar de săbii. Sau negustor de arme. O meserie bună În vremuri ca acelea. Protecția Apărătorilor Însemna asigurarea unei case și a unui viitor. Mai departe, totul depindea de el. Putea să rămână aici sau putea să caute altceva. Un altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
de ochișorii puiului. Cotrobăiam În geanta mamei până găseam portofelul vișiniu pe care era pictată o chinezoaică ascunsă după evantai. Luam (furam, adică) din el mărunțeii care Îmi lipseau și o tuleam iarăși către atelierul plin de minuni al meșterului făurar. Așa eram eu pe atunci și nu m-am schimbat: prost. Titel ăsta nu doar mi-a vândut, dar a și cumpărat, În felul lui, de la mine câte ceva. Într-o zi ne jucam leapșa-n copac, cocoțați Într-un cireș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
printre degetele răsfirate. N-ai de unde ști, sărmane! Și nici eu nu am cuvinte care să Îmbrace acele simțiri și sunt sigur că asemenea veșminte nu există. Zborul devenea o treabă serioasă și chiar aducătoare de profit pentru marele meșter făurar și Întreprinzător Titel. Făcuse o drăcie de parașută care ne Încetinea căderea (ideea Îmi place să cred că de la mine Îi venise, după ce prăpădisem două umbrele de ploaie și după ce, firește, Îmi Înghițisem cuvenita papară). Cususe, cum văzuse În filmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Titele, ia vezi, fă ceva cu ăsta: el ne Înjură și alții capătă șuturi În locul lui. Eu mă cac pe regulamentul tău și-l bat de-i sună apa-n cap.” „Ce vrei, bă, să-i fac eu?” se nedumeri făurarul. „Nu știu. Schimbă legile. Mărește taxa, barem să-l scuturi de bani, ’tu-l În cur pe mă-sa de căcăcios!” Lui Titel Îi plăcu gândul măririi de taxă. Se Îndreptă către Odraslă, se așeză oftând ca sub povara unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Întrerupătoare - amintiri, cu toatele, de la vechea școală din sat, cu puțin Înainte de a fi abandonată clădirea În folosul celei noi, la care trudisem și eu ca un câine. Un ibric de cafea din aramă făcut numai din ciocan de un meșter făurar - valoare uriașă, având În vedere că nici nu se compară cu ciurucurile de tablă smălțuită care se găsesc În comerț și care se găuresc și se lasă podidite de rugină după nici cinci ani de folosire. Chiar dacă e turtit amarnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
va trebui, mai degrabă, să considerăm că avem În față o idee a priori, În Înțelesul pe care Îl va da Kant termenului, fie și numai dacă amintim referirea la analogia, pe care Descartes o face Între sigiliul cu care făurarul Își Însemnează opera și faptul că, pentru a avea știință despre el ca despre autorul sufletelor noastre, Dumnezeu și-a marcat existența prin ideea despre sine, pe care a pus-o În ele. Referindu-se la acest argument ontologic cartezian
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
fel de provocare a simțurilor adormite sau doar somnolente. O recuperare prin artă a unui trecut utopic închis în antologii de folclor sau în pictura naivilor.” (Valentin Ciucă) „Tablourile lui Costică Onuță arată că pictorul se respectă pe sine, ca făurar de frumos, și își respectă publicul. Maniera în care concepe imaginea - și nu e greșit să vorbim de „manieră” într-o artă ce contează pe un inventar de priceperi limitat - e frapantă. Sugestia de feeric e obținută cu puzderie de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Supraviețuire, Iași, 1994 (în colaborare cu Lucian Vasiliu). Traduceri: Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, pref. Em. Condurachi, București, 1980 (în colaborare cu Maria Ivănescu), Eseuri. Mitul eternei reîntoarceri. Mituri, vise și mistere, București, 1991 (în colaborare cu Maria Ivănescu), Făurari și alchimiști, București, 1996 (în colaborare cu Maria Ivănescu), Mituri, vise și mistere, București, 1998 (în colaborare cu Maria Ivănescu), Mitul eternei reîntoarceri, București, 1999 (în colaborare cu Maria Ivănescu); Magia și vrăjitoria în Europa din Evul Mediu până astăzi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
set de teme funerare, pe care nu le-a fixat, însă, într-un scenariu de sine stătător, cum era de dorit, ci le-a găsit loc, totdeauna în mod justificat și credibil, în lucrările de mitologie generală, de pildă în Făurari și alchimiști, Nașteri mistice, Tratatul de istorie a religiilor. Este o pagubă, un cîștig? Greu de spus în ce direcție înclină balanța. Pe de o parte, o carte nu s-a scris. Ea poate fi, cel mult, reconstituită; pe de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se manifestă mai ales după război 1. Iar acei topoi care ar fi putut fuziona cu elemente din recuzita interioară a războinicului, exaltarea mistică, trăsătura inițiatică a comportamentului său, investirea sacră a violenței, de regăsit în morfologia metalurgiștilor antici și făurarilor, sunt ingrediente pe care Eliade le-a dezvoltat independent de orice ideologie imperială germanică. Faptul că nu l-a întâlnit pe Wikander mai devreme (deși ar fi fost posibil, chiar în Germania anilor ’35-’37), nici nu a găsit demnă
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
75-119; VI (2002), fasc. 3-4, pp. 325-362. Encyclopedia of Religion - Mircea Eliade (editor in chief), Encyclopedia of Religion, Macmillan, New York, 1986-1987. Europa, Asia, America - Mircea Eliade, Europa, Asia, America... Corespondență A-H, Humanitas, București, 1999, ediție îngrijită de M. Handoca. Făurari și alchimiști - Mircea Eliade, Făurari și alchimiști, Humanitas, București, 1996, traducere de M. și C. Ivănescu. Fragmentarium - Mircea Eliade, Fragmentarium, Humanitas, București, 1994. Imagini și simboluri - Mircea Eliade, Imagini și simboluri. Eseu despre simbolismul magico-religios, Humanitas, București, 1994, traducere de
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
pp. 325-362. Encyclopedia of Religion - Mircea Eliade (editor in chief), Encyclopedia of Religion, Macmillan, New York, 1986-1987. Europa, Asia, America - Mircea Eliade, Europa, Asia, America... Corespondență A-H, Humanitas, București, 1999, ediție îngrijită de M. Handoca. Făurari și alchimiști - Mircea Eliade, Făurari și alchimiști, Humanitas, București, 1996, traducere de M. și C. Ivănescu. Fragmentarium - Mircea Eliade, Fragmentarium, Humanitas, București, 1994. Imagini și simboluri - Mircea Eliade, Imagini și simboluri. Eseu despre simbolismul magico-religios, Humanitas, București, 1994, traducere de A. Beldescu. Insula lui Euthanasius
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
în sfârșit un articol pentru a vă prezenta marelui public din țara mea și pentru a provoca traduceri - este curios cum se traduc multe lucruri lipsite de interes din domeniul istoriei religiilor, dar se neglijează lucrurile importante... Cartea dvs. despre făurari și alchimie va fi poate și mai atrăgătoare. S-a descoperit în sfârșit că vrăjitoria este o problemă religioasă și nu doar una de psihiatrie: dar rămân de explicat rațiunile de a fi ale alchimiei și știu că aveți de
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
251. 5. Ca și în Le baptême de feu, în Ignis divinis, 1949 (lucrarea la care se referă Wikander), Edsman utilizează cu precădere materiale gnostice, patristice, doar fragmentar documente iraniene, de unde, foarte probabil, și critica „specializată” a lui Wikander. În Făurari și alchimiști, Eliade citează, bunăoară, după Edsman (Ignis divinis), o legendă europeană avându-l ca protagonist pe Iisus camuflat în făurar - vezi „Făurari,războinici, maeștri ai inițierii”, op. cit., pp. 107-108. Pentru literatura iraniană, Eliade folosește pasaje cosmogonice din BundahiÍn despre
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
cu precădere materiale gnostice, patristice, doar fragmentar documente iraniene, de unde, foarte probabil, și critica „specializată” a lui Wikander. În Făurari și alchimiști, Eliade citează, bunăoară, după Edsman (Ignis divinis), o legendă europeană avându-l ca protagonist pe Iisus camuflat în făurar - vezi „Făurari,războinici, maeștri ai inițierii”, op. cit., pp. 107-108. Pentru literatura iraniană, Eliade folosește pasaje cosmogonice din BundahiÍn despre etiologia mitologică a metalelor - vezi „Sacrificiile umane aduse cuptoarelor”, op. cit., pp. 69-70. Ar fi interesantă o hermeneutică a partiției trifuncționale a
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
materiale gnostice, patristice, doar fragmentar documente iraniene, de unde, foarte probabil, și critica „specializată” a lui Wikander. În Făurari și alchimiști, Eliade citează, bunăoară, după Edsman (Ignis divinis), o legendă europeană avându-l ca protagonist pe Iisus camuflat în făurar - vezi „Făurari,războinici, maeștri ai inițierii”, op. cit., pp. 107-108. Pentru literatura iraniană, Eliade folosește pasaje cosmogonice din BundahiÍn despre etiologia mitologică a metalelor - vezi „Sacrificiile umane aduse cuptoarelor”, op. cit., pp. 69-70. Ar fi interesantă o hermeneutică a partiției trifuncționale a simbolisticii metalului
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
a ocurenței acestei terminologii. Rămân doar referințele implicite la coeziunea însemnelor focului și armelor, elemente principale ale recuzitei dioscurilor epici din Mah³bh³rata, în cadrul celei de-a treia funcțiuni - vezi S. Wikander, „Nakula et Sahadeva”, OS VI (1957). Variațiuni asupra tipologiei făurarului și simbolismului metalelor în tradiția religioasă iraniană se pot găsi în Pierre Sauzeau și André Sauzeau, „Le symbolisme des métaux et le mythe des races métalliques”, RHR 219 (2002), 3, pp. 259-297, și Touraj Daryace, „K³ve the Black-Smith: An Indo-Iranian
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
u imitoare. Declară specialiștii. Manifestând un semn de prețuire aleasă, consu matorul îl degustă în cupe transparente, savurând, totodată, aurul culorii... Bogat în istorie, acest aur lichid poartă în el pe lângă lumina soarelui și bunătatea pământului și ceva din sufletul făurarului. Adevărata artă este constituită a tât din alegerea cât și din savurarea vinului la o masă îmbelșugată - locul unde omul întâlnește vinul (adaugă cunoscătorii). Cotnariul face parte din istoria locului și a țării. Este păcat să treci prin zona Moldovei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
imaginativă în ordinea sensibilă, de vreme ce nu suntem dotați cu facultatea artei. Geniul se ridică peste nivelul comun prin îndoita capacitate excepțională a viziunii imaginative și a realizării ei în forme sensibile. El e vizionarul unei noi ordini de existență și făurarul unor miracole de frumusețe, prin care ne ridică la întrezărirea idealităților posibile, văzute de el. După cum am spus, contemplația sensibilă e forma cea mai rudimentară de cunoaștere și se găsește la îndemâna tuturor. Contemplația imaginativă însă, ca dar estetic, ca putere
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe care le-au moștenit toate limbile romanice: lat. febr(u)arius (< Februarius [mensis]), de pildă, a fost moștenit ca fr., lad. février, prov. febriers, cat. febrer, it. febbraio, dial. tosc. ferraio, sd. frearzu, sp. hebrero, port. fevereiro, rom. pop. făurar; lat. martius provenind din sintagma Martius [mensis] "luna lui Marte", ieșită din uz în latina târzie s-a perpetuat în fr., cat. mars, it. marzo, rom. pop. marț, prov. martz, sd. martu ~ maltu ~ martzu ~ maltzu; lat. aprilis ~ pop. aprilius (< Aprilis
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
două bucăți de fier, după topire se confecționau nouă unelte în miniatură: cosor, suprag, lance, topor, sfredel, săpăligă, coasă și sapă, toate prinse într-o verigă. La fel ca și alte meșteșuguri, fierăria tradițională se practică din ce în ce mai rar. Printre urmașii făurarilor tradiționali putem să-i numim astăzi doar pe Ion Bucătaru și Vasile Ciofu. Meșteșugurile prelucrării lemnului și al fierului, obiceiuri tradiționale odinioară, au ajuns o amintire. Pe ici pe acolo, parcă ascunși de lume, meșteșugari precum numiții Chirilă sau Movilă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
funcție cu a sindicatelor de astăzi, dar cultivau tradiția mistică încă de atunci. Ca țel al ordinului era transformarea interioară prin desăvârșirea spirituală a omului în venerație față de Dumnezeu. Pentru că masonii erau de religii diferite, acest Dumnezeu era numit "Marele Făurar universal". Alte indicii se află în scrierile necrologice din Egipt, Zeul Toth fiind considerat odinioară Marele Maestru, funcție ce-i conferă calitatea de conducator suprem. Pentru a comunica, masonii foloseau simboluri, alegorii și ritualuri. Cel mai important simbol al multor
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]