2,023 matches
-
fără măcar să-l conștientizeze sau să-l accepte. Finalul cărții aduce marea surpriză a victoriei fiului privind detașat spectacolul rătăcirii paterne. Nici Johann Debauer, romancierul uitat, nici John De Baur, specialistul faimos în teoria dreptului, nu se apropie de imaginea făurită în copilărie despre tatăl său.
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
progres, îl cultivă, acționează în vederea construirii unei societăți comunitare, egalitariste, ieșită din menghinea abuzivelor elite. Dacă insul stingher se înșeală, rătăcind pe drumuri labirintic greșite, massele în schimb sunt infailibile, un instinct absolut le orientează întru salvgardarea propriilor interese. Ele făuresc istoria, preferând, ca mijloc de operare, revoluția - în față ies cei mai buni, care, adică îi reprezintă cel mai bine. în caz că nu trădează... Omul de stânga vede în politică instrumentul prin care cei de soartă nedreptățiți - naștere în medii defavorizate
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
de probe pus în mișcare întru convertirea interpretului devine mult mai important decît convenția instituită prin tradiție. Mijloacele substituie, evident, mesajul. Ideea operei (sau despre operă) confiscă realizarea propriu-zisă. Iată descrierea sumară a radiografiei unui opus conceptual: ambiția de a făuri o muzică în baza unui concept propriu; dorința nestăvilită a autorului de a fi un întemeietor; acoperirea prin orice mijloace și strategii, muzicale ori extramuzicale, a conceptului (nu de puține ori invocat pînă la fetișizare). "Verbiage art", "The art as
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
Italiei (fasciste, raliat guvernului Badoglio). Mi-a spus că italienii nu mai sunt aici decât simpli spectatori. în ce-l privește, unica sa misiune e aceea de a salva interesele italiene și nu de a ajuta țările estice să-și făurească un destin. Așa încât singura lui preocupare sunt societățile italiene; ca atare nu încurajează nici o manifestare italiană. Și totul spus cu o ușoară notă de zeflemea. Ba chiar îmi explică: "Francezii sunt mai puțin ironici, italienii mai puțin agresivi!" începutul lui
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
venețieni au reușit să asimileze perfect modelele lor musulmane. Într-o vitrină oarecum izolată a expoziției, două mici vase de sticlă provenite dintr-un atelier sirian din secolul al XIII-lea stau alături de altele, foarte similare ca formă și decorație, făurite la Veneția câteva decenii mai târziu. Pentru ochiul privitorului profan nu există diferențe... În cazul altor exponate - țesături, vase metalice decorate sau plăci ceramice de tip Iznik -, nici măcar specialistul nu poate distinge originalul de "imitație". "Barcelona și modernismul: De la Gaudí
Civilizații mediteraneene la Muzeul Metropolitan by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9239_a_10564]
-
în fața zilei de mîine, în vreme ce absorbiți de stihia convoiului, dirijați abil de profesioniști ai diversiunii și susținuți fățiș de neobosita propagandă naționalist-comunistă ei ilustrează cea mai cumplită întrupare a primitivismului, a aroganței și a sălbăticiei. învățați atîta vreme că ei făuresc istoria, că ei sînt avangarda societății și motorul economiei, minerii (și toți cei care mai trăiesc inerțial în această lume retardată și tragică) sînt în pragul de a făuri în România, pentru ani grei de acum înainte, chiar zorii istoriei
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
primitivismului, a aroganței și a sălbăticiei. învățați atîta vreme că ei făuresc istoria, că ei sînt avangarda societății și motorul economiei, minerii (și toți cei care mai trăiesc inerțial în această lume retardată și tragică) sînt în pragul de a făuri în România, pentru ani grei de acum înainte, chiar zorii istoriei; adică o variantă originală a comunei primitive. Unde este locul artei în aceste împrejurări și ce mai poate spune o cronică plastică? Răspunsul îl dau chiar unii artiști care
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
au învățat de atunci în Școalele Blajului. Odată trezită conștiința latinității noastre, nimeni și nimic n-a mai putut-o nimici; de generații, ea face parte din însăși conștiința noastră de Români. Limba, literatura și cultura românească modernă poartă pecetea făurită de Blaj - cu câte lacrimi, cu cât sânge și cu cât geniu o știe numai istoricul care și-a închinat viața cercetând această epocă eroică. Asemenea creații spirituale n-au moarte, căci ele s-au identificat cu însuși geniul neamului
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
călătorie l Holurile și coridoarele erau transformate în talcioc, unde se comercializau bikini, sutiene, gumă de mestecat, adidași și alte mărgele. l La tot pasul, în Istanbul, te întîmpină vestigii, datînd din urmă cu 2500 ori 500 de ani, sau făurite în ultimul deceniu. l Această priveliște mi s-a așezat pe cornee ca o lentilă de contact. l Italia, precum știe toată lumea, are forma unei cizme, ce-și are rădăcinile bine înfipte în istorie. l Clopotarul cu o mînă ține
Pescuitorul de perle by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9717_a_11042]
-
lucruri bune Violuri, adultere, bătăi, înșelăciune, Otrava, dinamita, kalașnikovul, tunul, De-atunci există-n lume alcoolul și tutunul; Păcatele-n tot locul și-au înmulțit răsadul, Cei mici mă trag de coadă; cei mari umplură iadul. Din adevăr, savanții au făurit minciuna, Escrocii sunt mai siguri decât întotdeauna, Iar ale Evei fiice dau buzna în livadă Din merele oprite să facă marmeladă! Ei, între drac și teatru sunt legături subtile Ce nu datează numai de trei sau patru zile; Căci el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
tocmai acestea două? Pentru că le găsea ca fiind singurele două lucruri cu adevărat fascinante și inepuizabile, ce pot exista (deși despre cărți nu era chiar sigur). Cu toate acestea, însă, el cunoștea mecanismele și principiile doar teoretice ale adevăratei iubiri, făurindu-și, astfel, modelul perfect de fată, la care privea cu aspirație. Își dorea să fie nici prea tânără, nici prea bătrână; nici prea înaltă, nici prea scundă; nici prea grasă, nici prea slabă ș.a.m.d. Dar era absurd și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
bun mobil. Accesiunea Înseamnă că Într-un bun principal se Încorporează un bun secundar cu valoare mai mică, deși nu Întodeauna un bun valoros este si important. Valoarea se referă la prețul bunului care depinde de materialele din care este făurit, pe când importanța unui bun este dată de utilitatea și scopul În care este folosit, ceea ce se numește valoare de utilitate, cât și de urgența de a fi folosit Într-un anumit scop care Îi satisface interesele persoanei care Îl folosește
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
două prevederi ale Codului civil: dacă bunul mobil rezultat din unirea bunurilor aduse de proprietari s-a facut cu materialele altuia; unul șia folosit munca și priceperea, iar celălalt a adus materialele necesare, acel bun aparține celui care l-a făurit (confecționat sau, poate să aparțină celui care a adus materialele, fapt ce depinde de valoarea manoperei și a materialelor folosite. Desigur că cea mai mare valoare va avea prioritate asupra dobândirii bunului mobil finit. Dar dacă valorile sunt egale sau
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
și dăruire pentru a realiza o activitate cât mai originală. Legea morală, mereu prezentă În conștiința omului, sporește acestuia valoarea intelectuală, Însemnătatea, Înălțându-l deasupra tuturor lucrurilor. Cultura este cea care te ajută să-ți găsești adevărata identitate, să-ți făurești un chip În ochii lumii, un destin Într-o lume a tenebrelor, Într-o lume labirintică... (Thomas Mann). Pentru a deveni un bun orator este nevoie de cunoștere, de purificarea spiritului, de educație literară. Omul, această ființă superior Înzestrată, este
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
mă copleșea. “Dacă nu este așa cum mi-l imaginasem! Dacă apariția mea nu va avea același farmec pe care l-a perceput În discuțiile purtate la telefon.?” Nu. Mai bine, nu. „E preferabil să accepți visul pe care ți-l făurești decât să suferi din pricina unei realități prea Îndepărtată de acest vis.” Da, mult mai bine așa. Încercam să mă conving de acest lucru, Încercam să mă amăgesc, de fapt. Până la urmă, cine este el pentru mine!? Un necunoscut, apărut așa
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
anume! Bulibașa strigă o fată din cort: - Zițo, ia adă tu pentru domnu’ o pernă din acelea frumoase! Poate dacă stăm de vorbă mai mult, vom negustori și vreo afacere. - Deocamdată n-am trebuință de nimic. Știu că toți căldărarii făuresc multe obiecte trebuitoare pentru casa omului, dar acum... - Poate, vă mai gândiți! V-am spus că avem niște meșteri! Din cort răsări o fetișcană de-o șchioapă, cu o fustă înflorată și o bluziță cu multe culori luate din curcubeu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
privi întrebător dar, în același timp, îi arătă tigaia ce prinsese în interior un contur imaginar, pe care mama sa o privi cu un interes aparte. Rafira văzuse la viața ei atâtea obiecte de aramă, dar aceasta era prima lucrare făurită de feciorul său. Încercă să-l încurajeze cu ochii în care mărgelele bucuriei își jucau nestingherite horele. Gândi numai pentru ea: Meseria aceasta trebuie bine învățată cu toate secretele ei fiindcă mâine, poimâine, va trebui să-și întemeieze o familie
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
se desfăceau spre a fi admirate și pipăite. Conducta de Încălzire era o altă minune a lumii. Zgrunțurii și petele de rugină o făceau să semene cu o columnă având pictate scene eroice, iar din coturile și niplurile ei Îmi făuream arc de triumf la Întoarcerea acasă. Ochiul, astru Închegat din căldura lacrimilor, Își parcurgea orbita Încet, asemenea geamănului din Înălțimi. Într-o dimineață, am văzut cum În radele de vopsea crăpată din tocul ferestrei se desfășura o activitate febrilă. Câteva
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
m-a Întrebat Într-o zi de ce scriu aceste Memorii, cui se adresează ele și dacă, În general, ar putea schimba cursul istoriei. Este, trebuie să recunosc, o Întrebare Înțeleaptă și de bun-simț, la care nu mă așteptam. Istoria o făuresc desigur masele largi populare, dar este necesar să acordăm o importanță deosebită rolului personalității În istorie, care acționează ca un catalizator În momentele ei cruciale. Personal, am pus Întotdeauna În centrul preocupărilor mele omul, cu năzuințele și idealurile lui. Deși
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
străine, Îi spuneam tovarășei Elena: ticăloșii ăștia mă vor vinde, Într-o bună zi, pentru un pachet de țigări Kent. Pentru ei, lupta de clasă e numai un pretext, Își bat joc de ea. Și atunci, cu cine să mai făurești omul nou? Uneori, atunci cînd sunt profund dezamăgit de modul În care oamenii muncii din țara noastră Înțeleg să se pună În slujba idealurilor socialismului, citesc anumite cărți, cu scopul de a-mi restabili optimismul și spiritul vizionar. Într-adevăr
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
zise Alexander făcând lumina să danseze peste sculptură și scoțând în evidență un obraz. Totuși, în mod fundamental suntem reprezentați de cap, este încununarea ființei noastre. Cred că partea cu adevărat minunată din munca Creatorului Suprem este aceea de a făuri capete. — Să-ți spun drept, capul sculptat separat nu-mi place, am spus. Parcă i se conferă un avantaj nemeritat, reprezentând o relație ilicită și incompletă. — O relație ilicită și incompletă, repetă Alexander. Da. Poate chiar o obsesie. Freud despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
trebuit să-i trageți o mamă de bătaie sau să-i dați câțiva pumni fratelui meu; dar nu era cazul să-l împingeți pe unul în brațele celuilalt. Amândoi sunt niște persoane cu o mare capacitate de autoamăgire. Și-au făurit visuri care i-au făcut să creadă în această legătură. Dar amândoi sunt măcinați de îndoieli. Nu vor să-și asume povara de a lua decizia finală. Așteaptă să le vină un ajutor de la dumneavoastră. Nu v-ați dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mă-ntreb: cum să mă-nsor cu o persoană pe care o „iubesc“, când știu preabine că în cinci-șase-șapte ani o să umblu ca turbatul pe străzi la vânătoare de fofoloance proaspete - timp în care devotata mea consoartă, care mi-a făurit un cămin atât de încântător etc., își îndură cu bravură singurătatea și abandonul? Cum să dau ochii cu lacrimile ei îngrozitoare? N-aș putea face una ca asta. Cum să-mi privesc în ochi copiii care mă adoră? Și ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
nu înseamnă că, vezi, Doamne, trebuie să-i fac neapărat pe plac. În septembrie, nemernicule, fac treizeci de ani! Corect, Maimuțo, corect. Și tocmai de-aia, tu ești vinovată, nu eu, pentru speranțele și visurile pe care ți le-ai făurit! E clar? Tu! — O să te spun la toată lumea, mătărângă nesimțitoare ce ești! O să spun la toată lumea ce pervers împuțit ești și ce chestii murdare m-ai pus să fac! A dracului pizdă! Se cheamă baftă curată c-am scăpat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
gemenilor, întorcînd puțin privirea. Asta-i bună! Lasă cîinele și dă-i drumul spune cu vocea-i tărăgănată țăranul. Dumneata să taci! i-o retează șoferul. Ești obraznic! spune scurt profesorul. "Ne-am adunat din tîrguri și din sate/Să făurim Republicii un drum de fier" cîntă încet Lazăr, spre hazul fetei de alături. Ce-ai zis? întreabă țăranul calm, aruncîndu-și sumanul printr-o zvîcnire a umerilor, săltîndu-se domol de pe scaun. "Nimeni pe lume nu ne va abate,/ Ești brigadier, ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]