416 matches
-
un factor fundamental în evoluția realității. Știința este astfel condusă spre o nouă paradigmă. "Anomaliile", misterele pe care actuala paradigmă nu le poate explica împing lucrurile într-acolo, devin motoarele acestei căutări. Oamenii de știință investighează noi moduri de abordare, "fabulează" științific și produc idei noi și concepte-cheie care conduc spre o nouă paradigmă. De fapt, conduc spre o realitate pe care marii mistici și înțelepți o cunoșteau încă din Antichitate, și anume, existența unui cîmp cosmic ce leagă totul la
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de istorie, care au un pronunțat caracter de popularizare, traduce din greacă și germană povestiri și istorioare moralizatoare, redactează știri privind viața culturală din Principate, informații bibliografice (Izvorul cărților), liste cu prețul mărfurilor ș.a. Literatură originală s-a publicat puțină: fabula Guzganul de cetate și cel de câmp de Gh. Asachi, poezia Ruinurile Târgoviștii de V. Cârlova. Un articol, Literatura, încercând o definiție a literaturii, discută și situația poeziei românești la 1830. Mai colaborează, cu o Cuvântare de rugăciune, Emanoil Gojdu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285731_a_287060]
-
altă parte, trebuie să se înțeleagă că întreaga teorie prezentată aici este un dispozitiv "lizibil", un instrument euristic ce atrage atenția către așteptările cu care cititorii prelucrează narațiunea. În consecință, am inversat ordinea în care am prezentat cele trei nivele fabula, povestirea textul în condițiile anterioare. Prin intermediul textului cititorul are acces la povestire, a cărei fabulă este o urmă mnezică ce rămîne cu cititorul după terminarea lecturii. "Remarcile și sursele" de la sfîrșitul fiecărui capitol sînt o noutate absolută în această ediție
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
într-un anumit mod. Deși această diviziune pare plauzibilă și este și foarte folositoare în practică trebuie specificat că nici cititul nici scrisul nu se desfășoară în această ordine. De fapt, logic vorbind, cititorul "vede" mai întîi textul, și nu fabula. Fabula este într-adevăr rezultatul interpretării de către cititor, o interpretare influențată atît de întîlnirea sa inițială cu textul, cît și de manipulările povestirii. Iar cum procedează scriitorii nu putem ști. Nici nu avem nevoie și nici măcar nu vrem să știm
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
19. așa se întîmplă acum și așa se va întîmpla mereu! 20. Dl Alexander și dra Ann se comportă ca orice oameni obișnuiți. 21. Și astăzi e ziua nunții lor! 22. Primarul așteaptă cuplul la primărie. În mod intuitiv, rezum fabula de pe această pagină astfel: Danny privește sosirea mirilor. Concentrîndu-mă pe actori și pe acțiunile lor, aș rezuma ceea ce vede Danny astfel: cuplul sosește, primarul așteaptă. Ce spunem despre acele aspecte ale textului care dispar dacă îl rezumăm în acest fel
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o replică la "efectul de real". De exemplu, folosește duble rapide, evitînd incursiunea acoperitoare în relația de putere și în sadism; imaginile vizuale concurează cu acompaniamentul muzical persistînd, uneori chiar obsesiv, pentru a monitoriza astfel tranzițiile de la istoria ce redă fabula cîtorva personaje la istoria evenimentelor de masă. Textul filmului prezintă un număr excesiv de închideri care obturează și pun în umbră fețele, evitînd astfel o experiență vizuală plăcută. Utilizarea scenelor alb-negru, deseori confundată cu pretenția istorică, poate fi considerată, și ea
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ocupa cea mai mare parte a unei cărți, așa cum se întîmplă de obicei în cazul povestirilor moralizatoare de acest tip. Fabula primară este minimă aici, deoarece numărul evenimentelor este mic: cerere în căsătorie-expunere-respingere. În acest exemplu, povestirea în ramă explică fabula primară. Relația dintre cele două fabule a fost pur și simplu explicativă. Situația era ireparabilă. Faptul că femeia își spune povestea nu influențează efectul fabulei primare. Fabula-în-ramă explică și determină fabula primară În alte cazuri, totuși, o explicație a situației
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
stă pus în perspectiva regresului la infinit nu este totalitatea unei imagini, ci numai o parte a textului sau un anumit aspect. Pentru a evita complicații inutile, sugerez folosirea termenului de "text-oglindă" pentru mise en abyme. Indicații pentru cititor Cînd fabula primară și fabula în ramă pot fi parafrazate astfel încît ambele parafraze să aibă unul sau mai multe elemente în comun, subtextul este un semn al textului primar. Locul textului înrămat textul-oglindă în textul primar determină funcția sa pentru cititor
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
perspectiva regresului la infinit nu este totalitatea unei imagini, ci numai o parte a textului sau un anumit aspect. Pentru a evita complicații inutile, sugerez folosirea termenului de "text-oglindă" pentru mise en abyme. Indicații pentru cititor Cînd fabula primară și fabula în ramă pot fi parafrazate astfel încît ambele parafraze să aibă unul sau mai multe elemente în comun, subtextul este un semn al textului primar. Locul textului înrămat textul-oglindă în textul primar determină funcția sa pentru cititor. Cînd textul-oglindă se
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
loc, Noua Guinee Olandeză) nu este deloc întîm-plător. Succesiunea cronologică a evenimentelor, ce a fost flagrant încălcată aici, este menținută, în linii mari, începînd cu acest fragment. Dar începutul ne-clar ne-a dat deja indicații despre confuzia care caracterizează fabula ca întreg. Nuanțe de anacronism Un lucru am omis în această analiză, și anume că deviațiile cronologice nu sînt toate de același ordin. F, de exemplu, are loc în "conștiința" actorului la persoana întîi. De fapt, evenimentul nu constă în vederea
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a percepe ceea ce este abia perceptibil. Pauza Pauzele au loc mult mai frecvent. Acest termen include toate secțiunile narative în care nu este implicată nici o mișcare a timpului fabulei. Foarte multă atenție este acordată unui singur element, și între timp fabula rămîne staționară. Cînd se continuă, mai tîrziu, constatăm că nu a înaintat. În cazul acesta avem de-a face cu o pauză. Nu mai trebuie să menționăm că pauza are un puternic efect de întîrziere; pe de altă parte, cititorul
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
elementelor de "naratologie vizuală". Ceea ce s-a spus despre narațiune în general este valabil și pentru imagini: conceptul de focalizare se referă la povestirea reprezentată, iar conceptul de narator la reprezentarea lui, funcționînd ca o perspectivă ce controlează evenimentele (sau fabula). Deși transpunerea conceptului în domeniul vizualului pare ușoară pentru că acesta este strîns legat de noțiunea de perspectivă, o asemenea transpunere pune anumite probleme. Sensul unei naratologii vizuale Aș vrea să sugerez ideea de povestiri vizuale citînd nu atît nenumăratele interpretări
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
1993). Am comentat mai pe larg exemplul din The Color Purple în 1991. Colecția de povestiri a lui Juan Muñoz poartă titlul de Silence Please!: Stories after the Works of Juan Muñoz, cu o prefață de Louise Neri (1996). 3. Fabula: Elementele 1: Comentarii preliminare " Innombrables sont les récits du monde". Astfel începe un articol de acum faimos al lui Roland Barthes care a stîrnit o serie de noi interpretări în teoria fabulei. În ciuda multiplelor forme pe care le pot lua
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
spectaculos decît cel al segmentului g), aceasta nu înseamnă că evenimentul descris în h) satisface întotdeauna criteriul. Dacă acest segment de text nu are nici o legătură cu restul fabulei, referindu-se în schimb doar la lumea în care are loc fabula accidentul poate, de exemplu, să ilustreze congestia traficului la orele de vîrf -, atunci alegerea făcută în segmentul h), între întoarcerea la stînga și traversarea străzii, nu este un eveniment funcțional. Cum se întîmplă și cu alegerea din secțiunea precedentă, o
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
suspendare temporară a predictibilității și a clarității ordinii sociale. Am menționat deja cartea lui Chamoiseau, intitulată Texaco, unde putem observa că potențialul structurant al locurilor de tranziție hrănește însăși substanța narativă a autostrăzii "Vestul în expansiune". Cu această autostradă începe fabula, dar ea nu ajunge să fie niciodată construită. În loc să devină o modalitate de conexiune, ea se dovedește a fi numai o "expansiune" a pămîntului nedesțelenit. Natura sa distructivă pentru că, spre a desăvîrși construcția autostrăzii, localitatea Texaco trebuie ștearsă de pe fața
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
propus a orbita strict în jurul narativității. Dacă în studiile inițiale formulările erau oarecum stabile - la formaliștii ruși, de exemplu, distincția între fabula (o serie de evenimente) și sjuzhet (reproducerea evenimentelor în narațiune) - nuanțările aduc confuzii năucitoare mai încolo: récit e fabula la Bremond și sjuzhet la Barthes, story e fabula la Chatman și sjuzhet la Bal ș.a.m.d.; Genette introduce, pe lîngă histoire (secvența de evenimente) și récit (prezentarea evenimentelor în discurs), un al treilea nivel, narration (enunțarea, istorisirea narațiunii
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
inițiale formulările erau oarecum stabile - la formaliștii ruși, de exemplu, distincția între fabula (o serie de evenimente) și sjuzhet (reproducerea evenimentelor în narațiune) - nuanțările aduc confuzii năucitoare mai încolo: récit e fabula la Bremond și sjuzhet la Barthes, story e fabula la Chatman și sjuzhet la Bal ș.a.m.d.; Genette introduce, pe lîngă histoire (secvența de evenimente) și récit (prezentarea evenimentelor în discurs), un al treilea nivel, narration (enunțarea, istorisirea narațiunii), dar Mieke Bal nu-i convinsă că Genette crede
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
tendința de a include în naratologie nu numai textul literar ca atare, ci și textul cultural, ba chiar și textul științific dacă prezintă el, precum discursul psihiatric, atribute naratoriale pronunțate. Delimitarea - și mă gîndesc în primul rînd la aceea esențială: fabula vs. sjuzhet, histoire vs. récit - aduce claritate conceptuală în bună tradiție aristotelică și reafirmă un adevăr indubitabil, anume că ceea ce spune cu adevărat naratorul se reduce la o „fabulă”/„istorie” cronologică, una pe care cititorul încearcă să o reconstituie în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în contra căreia conspirau felurite comunități, ligi de orașe și târguri, lideri locali. În zona Piemontului de jos, unde peste ani se va înălța Alessandria, se naște și mișună puiul de țăran Baudolino, un fantezist și jumătate, ca să nu zicem mincinos. Fabulează și născocește de mic, și culmea, cam tot ce-și imaginează produce istorie. În plus are darul limbilor (ca apostolii), dar și al vedeniilor, ca de pildă cea cu Sf. Baudolino sau cu licornul, ambele având sfârșit profitabil, fie pentru
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Referindu-se, în Implications of Narrative in Painting and Photography, la acest aspect, Emma Kafalenos disociază, cu intenția de a accentua caracterul provizoriu al narațiunii în imagine, conceptele narrative și narrative implications. În accepția ei, narațiunea implică un sjuzet, o fabula, cel puțin două evenimente și un actant recurrent. Implicațiile narative sunt atribute potențiale ale imaginii densificate în discursul scenelor statice ale vizualității. Ele înfățișează: “o întâmplare semnificativă dintr-o secvență și...actul unei prezențe antropomorfice” și valorifică acea: “bogăție ascunsă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
un moment izolat. Potrivit observațiilor lui Kafalenos, în procesul de interpretare a unei imagini uniepisodice se apelează la aceleași mecanisme de asamblare cronologică la care apelează și cititorul în procesul lecturii. Procesul acesta este un demers de construcție a unei fabula: „un procedeu hermeneutic care oferă privitorilor posibilitatea de a explora temporal și cauzal relațiile dintre evenimente și relațiile dintre un moment izolat și evenimentele anterioare sau ulterioare evenimentelor sau stărilor prezentate” Pentru exemplificarea acestui proces, Kafalenos construiește o serie de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
copilul așteaptă să plece la o întâlnire importantă sau salută un unchi care îl învață bunele maniere. Ea consideră, de asemenea, că interpretarea unei scene vizuale este, în mare măsură, un act decizional, pentru că există posibilitatea opțiunii interpretative pentru o fabula sau alta fabula și pentru că se explorează posibilitățile interpretative prin construirea mai întâi a unei fabule, apoi a alteia și se intră astfel pe teritoriul plurisemantismului imaginii. Kafalenos crede că acest plurisemantism poate fi imaginat, în studiile narative: „ca un
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
scrisă cu mai bine de jumătate de secol înaintea Istoriei naturale, Istoria ieroglifică se afla pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește reprezentarea animalelor, chiar dacă sursele lui Cantemir erau, de bună seamă, cele ale antichității și ale Evului Mediu. Iată, deci, fabula 251 din corpusul esopic, intitulată Liliacul și nevăstuicile: "Un liliac tocmai căzuse la pământ. Fu prins de o nevăstuică și, aflându-se în primejdie de a fi omorât, se rugă de ea să-i lase viața. Când nevăstuica i-a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
31 Diogene Laertios, op. cit., p. 243. Cartea a IV-a a Macabeilor, de orientare tot stoică, reia această opinie, considerând că prudența ar fi "cea mai mare virtute". (vezi Septuaginta, vol. 3, p. 634.) 32 Idem, p. 457. 33 Vezi fabula Lupii și câinii care s-au împăcat unii cu alții, în Esop, Fabule, traducere de Traian Lăzărescu, Editura Minerva, București, 1980, p. 116. 34 Albert the Great, op. cit., p. 156. 35 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 36 Aristote, Histoire des
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
430 Diogene Laertios, op. cit., p. 243. Cartea a IV-a a Macabeilor, de orientare tot stoică, reia această opinie, considerând că prudența ar fi "cea mai mare virtute". (vezi Septuaginta, vol. 3, p. 634.) 431 Idem, p. 457. 432 Vezi fabula Lupii și câinii care s-au împăcat unii cu alții, în Esop, Fabule, traducere de Traian Lăzărescu, Editura Minerva, București, 1980, p. 116. 433 Albert the Great, op. cit., p. 156. 434 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 435 Aristote, Histoire des
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]