172 matches
-
ca'-ul existențial-hermeneutic spre deosebire de ‚ca'-ul apofantic al enunțului."185 Prima ordine cea existențial-ontologică nu poate fi luată prin sine și nici în mod parțial: ea reprezintă însăși unitatea de existență a Dasein-ului și originarul în ordinea constituirii tuturor ipostazelor factice ale acestuia. Tocmai de aceea, ea este implicată în toate tipurile de constituire fenomenală prin intenționalitatea factică a Dasein-ului. Ceea ce ține însă de înțelegere și explicitare, de deținerea-prealabilă, privirea- prealabilă, conceperea-prealabilă, precum și de elementele intenționalității factice legate de acestea, anume
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
luată prin sine și nici în mod parțial: ea reprezintă însăși unitatea de existență a Dasein-ului și originarul în ordinea constituirii tuturor ipostazelor factice ale acestuia. Tocmai de aceea, ea este implicată în toate tipurile de constituire fenomenală prin intenționalitatea factică a Dasein-ului. Ceea ce ține însă de înțelegere și explicitare, de deținerea-prealabilă, privirea- prealabilă, conceperea-prealabilă, precum și de elementele intenționalității factice legate de acestea, anume structura ceva-ca-ceva, operatorul "ca și fenomenul "enunț", se află sub semnul neîntregului, având sens de "parte". E
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ordinea constituirii tuturor ipostazelor factice ale acestuia. Tocmai de aceea, ea este implicată în toate tipurile de constituire fenomenală prin intenționalitatea factică a Dasein-ului. Ceea ce ține însă de înțelegere și explicitare, de deținerea-prealabilă, privirea- prealabilă, conceperea-prealabilă, precum și de elementele intenționalității factice legate de acestea, anume structura ceva-ca-ceva, operatorul "ca și fenomenul "enunț", se află sub semnul neîntregului, având sens de "parte". E drept, poate fi vorba despre o parte purtătoare de întreg, cum ar spune Constantin Noica. Totuși, parțialitatea este constitutivă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca" rămas neexprimat este tocmai "ca-ul existențial-hermeneutic", propriu explicitării corespunzătoare unei înțelegeri la nivelul privirii- prealabile. De la bun început, așadar, Dasein-ul "înțelege" ceea ce se ivește în orizontul său de viață. El poate rămâne chiar la acest nivel de constituire factică a sa, deși este deja deschisă calea unei spargeri de orizont, a unei depășiri de limită către alte întruchipări ale Dasein-ului. Același element operațional este vorba despre "ca" face cu putință atât constituirea unei ipostaze a Dasein-ului corespunzătoare preluării "lucrurilor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lucrurilor" ca ființări-la-îndemână, cât și spargerea acestui orizont de constituiri pe linia "menirilor funcționale", ustensilice, a lucrurilor, în sensul trecerii înseși ființării-la-îndemână către sensul de ființare- simplu-prezentă. De aici acest sens operațional al lui "ca", el însuși sprijinit de intenționalitatea factică a Dasein-ului prin structura (de prealabil) ceva-ca-ceva. Acum ar trebui diferențiat între funcția lui "ca" în genere și aceea a lui "ca" din ceva-ca-ceva. Este clar de la "prima vedere" că primul "ca" este genul celui de-al doilea. Iar dacă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
are deja sens ontic, dacă ținem seama de faptul că "ceva" este constituit fie ca "lucru", fie ca înțelegere-prealabilă la nivelul privirii-prealabile ("stare de lucruri"), fie ca spunere despre aceasta; de asemenea, are un sens ontologic, de vreme ce ține de intenționalitatea factică a Dasein-ului. În plus, dacă admitem că toată această mișcare de constituire a enunțului (și a înțelegerii și explicitării) înseamnă cum susține, de altfel, Heidegger și trecere, în privința "obiectului" care umple locul-de-deschidere al Dasein-ului, de la ființarea-la- îndemână la ființarea-simplu-prezentă, atunci
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însuși locul-de-deschidere al Dasein-ului? 3.3.3.4. Fenomenul intențional "enunț" (Aussage); adevărul și constituirea "fenomenologică" a Dasein-ului ca întreg. Re-constituirea schematică a reducției la timp și adevăr din analitica existențială Modalitatea în care sunt constituite cele două "ca"-uri, factic și apofantic, ne-a apărut deja. Dar cum este păstrată diferența lor? Cum este aceasta așezată într-o unitate, în așa fel încât operatorul "ca" să "lucreze" chiar după trimiterele (normele) structurii intenționale prealabile ceva-ca-ceva? Acestea sunt întrebările la care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
188 În ordinea expunerii de aici, interesată de reconstituirea fenomenului "enunț" pe direcția unei reducții fenomenologice, acesta vine dinspre structura intențional-factică ceva-ca-ceva și dinspre operatorul intențional "ca". Fără îndoială, întregul complex situațional și existențial al acestor două componente ale intenționalității factice este activ în constituirea fenomenală a enunțului. Cumva, acesta este privit, la nivelul analiticii existențiale, din perspectiva condiției sale de posibilitate. Astfel, în absența unui prealabil propriu-zis fenomenal, totodată complex, alcătuit din "ceva" constituit deja, apoi a altui "ceva" de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ea nu poate fi astfel în orizontul constituirii fenomenale. În plus, veritabilele temeiuri existențiale ale enunțului țin de existențialii înțelegerii și explicitării: deținerea-prelabilă, privirea-prealabilă și conceperea- prealabilă. Acestea din urmă sunt de fapt acte cu rol constitutiv derivat din intenționalitatea factică a Dasein-ului, ceea ce reprezintă o dovadă a caracterului de "obiectualitate" al celor trei elemente intenționale: ceva-ca-ceva, "ca" și enunțul. Singura problemă pe care o putem sesiza imediat aici ține de obiectualitatea lui "ca": luat cu sens operațional, el pare a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a face deloc cu sensul de "obiect". Totuși, el însuși, pentru a deveni operațional, trebuie constituit cumva. În plus, el este, așa cum se va dovedi, timpul care timporizează, în acest fel devenind cu putință orice constituire fenomenală în orizontul intenționalității factice a Dasein-ului. Dar timpul se află, tocmai datorită operaționalității sale, în fiecare "ființare" constituită; iar acest fapt are semnificație obiectuală. Împrejurarea din urmă este deosebit de semnificativă în ordinea constituirii enunțului în aspectul său obiectual. Prin enunț, susține Heidegger, privirea ambientală
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a fi în lume, adică sensul de poziție privilegiată a Dasein-ului față de ființă; este vorba despre lucruri cu totul firești și, cumva, necesare, raportat la reconstrucția filosofică heideggeriană, aliniată convențiilor dictaturii judicativului; de fapt, Dasein-ul uman "funcționează", prin structura sa factică în unitatea sa, ca un temei absolut, altfel spus, în limbajul fenomenologiei husserliene și heideggeriene, ca un a priori universal (și originar) și numai astfel el apare, în ordinea constituirii, ca "ceva" ce este și care, spre deosebire de însăși ființa, se
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
spus, în limbajul fenomenologiei husserliene și heideggeriene, ca un a priori universal (și originar) și numai astfel el apare, în ordinea constituirii, ca "ceva" ce este și care, spre deosebire de însăși ființa, se constituie continuu sau este în curs de constituire factică. Transferul funcțional dinspre ființă către ființare, prin timporizare (dar prin acea timporizare, care, ca prezentuire, îngăduie și chemarea trecutului și survenirea viitorului, fiind valabilă pentru ființarea conștientă și pentru Celălaltul său) nu poate fi nesocotit, pentru că nu reprezintă un sens
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
angajament activ în interesul patriei. În Franța, abia pe la 1750 va căpăta această semnificație. În sfîrșit, "patriotismului de Stat"241, îi va urma, după căderea lui Napoleon, un alt tip de atașament, ostil puterii restaurate, care opune patriei legale și factice a politicienilor republicani, o patrie reală, primordială și nativă. Ar trebui să completăm acest glosar, menționînd șovi-nismul242, jingoismul britanic care îi este pereche 243 sau, întor-cîndu-ne puțin în timp, să apreciem subtilitatea germană, de exemplu, care distinge națiunea culturală și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai mare decît nivelul la care sînt exploatate și a căror finalitate constă adesea doar în a flata vanitatea conducătorilor acestor micro-state în gestație. Însă, dacă acestă dispersare costisitoare la scara întregii federații nu creează nimic altceva decît niște vitri-ne factice în regimurile cel mai puțin avansate, ea permite Croației și Sloveniei să-și extindă dispozitivul economic. Adău-gîndu-se ranchiunelor reciproce precum și unei afirmări mai pronunțate a specificităților culturale, acest factor suplimentar va finaliza terenul pe care, după dispariția lui Tito, oricînd
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
naționalismelor de tip etnic. Guvernanții europeni nu sînt singurii care se resimt în urma punerii în discuție a puterii lor reale. La rîndul lor, guvernații au înțeles că mandatarii lor și-au pierdut prerogativele și că atributele regale au devenit destul de factice. Dintre guvernanții mai luminați, cîțiva au "negat faptul că statul dispune de putere decizională ultimă, incluzînd aici și dreptul de a recurge la forță"412. Legitimitatea democratică dusă la extrem s-a trezit zdruncinată deodată și, odată cu ea, principiul unei
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
când medicul devine conștient de înșelăciunea deliberată a pacientului” (7). Supărarea (justificată) a medicului și mai ales neîncrederea reciprocă ce se instalează între pacient și medic, compromit orice colaborare îndreptată în sensul soluționării problemei medicale. De altfel, însăși esența bolii factice constă în lupta pentru boală, și nu lupta împotriva ei. Refuzul (iar justificat) al medicului de a răspunde solicitărilor aberante ale pacientului poate naște conflicte. Reclamațiile și chiar intentarea de procese (așa cum s-a întâmplat și în cazul nostru „proces
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
-
exacți. Exigența spre "exactitatea" unor concepte ambigui este și exigența spre sterilitate (neopozitivistă). Ideile filosofice și modelele de cercetare, care ar putea fi preluate de istoric, sunt mai mult în dezacord cu ceea ce oferă trecutul istoric, cu universul discursiv și factic al arhivelor. Îmi displace profund sintagma "teorie a istoriei" pentru că acest domeniu fertil, atât de important pentru școli din Germania, Olanda, Anglia, SUA, este oarecum devalorizat de o medie istoriografică (acei istorici care în viața lor nu au citit și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o face mai puțin vizibilă, preocuparea de a-l accepta pe celălalt sau teama de regrupare a potențialilor revoltați), evocarea pericolelor autoînchiderii populației celei mai sărace a reținut totuși atenția responsabililor politici ai anilor 1960, chiar mai mult decât denunțările factice ale amestecului social impus. Pentru responsabilii politici, tocmai atunci când locuința socială nu era rezervată doar celor mulți, lipsiți de resurse, putea fi creditată ca dinamizatoare a promovării sociale. "Când asociațiile familiale, organizațiile sindicale sau asociațiile de locatari (de stânga sau
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
durerii. D. Simptomul sau deficitul nu sunt produse sau imitate intenționat. E. Durerea nu se explică mai bine de o tulburare a dispozitiei, de o tulburare anxioasă sau de o tulburare psihotică și nu îndeplinește criteriile de dispareunie. 6. TULBURĂRILE FACTICE În tulburările factice pacienții produc deliberat simptome somatice sau psihologice cu scopul de a-și asuma rolul de bolnav. în aceste tulburări, bolnavii produc intenționat semne de boli medicale sau mintale și își prezintă istoricul și simptomele altfel decât în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
sau deficitul nu sunt produse sau imitate intenționat. E. Durerea nu se explică mai bine de o tulburare a dispozitiei, de o tulburare anxioasă sau de o tulburare psihotică și nu îndeplinește criteriile de dispareunie. 6. TULBURĂRILE FACTICE În tulburările factice pacienții produc deliberat simptome somatice sau psihologice cu scopul de a-și asuma rolul de bolnav. în aceste tulburări, bolnavii produc intenționat semne de boli medicale sau mintale și își prezintă istoricul și simptomele altfel decât în realitate. 7. SIMULAREA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
durerii. D. Simptomul sau deficitul nu sunt produse sau imitate intenționat. E. Durerea nu se explică mai bine de o tulburare a dispoziției, de o tulburare anxioasă sau de o tulburare psihotică și nu îndeplinește criteriile de dispareunie. 6. TULBURĂRILE FACTICE În tulburările factice pacienții produc deliberat simptome somatice sau psihologice cu scopul de a-și asuma rolul de bolnav. În aceste tulburări, bolnavii produc intenționat semne de boli medicale sau mintale și își prezintă istoricul și simptomele altfel decât în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
sau deficitul nu sunt produse sau imitate intenționat. E. Durerea nu se explică mai bine de o tulburare a dispoziției, de o tulburare anxioasă sau de o tulburare psihotică și nu îndeplinește criteriile de dispareunie. 6. TULBURĂRILE FACTICE În tulburările factice pacienții produc deliberat simptome somatice sau psihologice cu scopul de a-și asuma rolul de bolnav. În aceste tulburări, bolnavii produc intenționat semne de boli medicale sau mintale și își prezintă istoricul și simptomele altfel decât în realitate. 7. SIMULAREA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]