987 matches
-
de corelație parametrici) 6,1% 1,8% Meta-analiza 1,4% 0,6% Tehnici liniare pentru criterii categoriale (regresia logistică, analiza log-liniară) 3,6% 6,9% Tehnici neparametrice și statistici exclusiv descriptive (ex. tabele de contingență) 15,5% 11,1% Analiza factorială / cluster / a discriminantului, scalarea multidimensională 8,3% 5,1% Ecuații structurale (LISREL, analize de cale) 3,6% 8,7% Alte tehnici statistice (modele liniare ierarhice, seriile temporale, Monte Carlo) 3,0% 9,6% Cu siguranță că nu pot fi epuizate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
respectivă corespunde inferențelor teoretice respective, obținute prin alte probe psihologice. Aceasta poate fi făcută prin două strategii complementare: validitatea convergentă și validitatea divergentă. O metodă complexă de testare simultană a ambelor forme este matricea multi-trăsături - multi-metode, ce apelează la analiza factorială confirmatorie. Mai simplă este estimarea distinctă a celor două strategii ale validității de construct. De exemplu, testul are validitate convergentă dacă estimează corect relația dintre două constructe teoretice, cum ar fi corelația pozitivă între tendința de a încălca regulile și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de itemi descriptivi ai funcției de conducere incluși în cadrul unui chestionar (cf. Spector, 2000). În cadrul cercetării, membrii echipelor au fost solicitați să își descrie superiorii iar șefilor li s-a cerut să se evalueze pe dimensiunile conducerii. În baza analizei factoriale a datelor colectate au fost desprinse două aspecte importante ale conducerii, numite de cercetători inițierea structurii (engl., initiating structure) și considerarea (engl., consideration). Inițierea structurii este o dimensiune care definește comportamentele de conducere preocupate în principal de stabilirea și precizarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
indicator compus din răspunsurile la mai mulți itemi. Modul de construcție al indicatorului a fost diferit în 1993, 1999 și 2005, structura indicatorului fiind condiționată de itemii avuți la dispoziție în bazele de date respective. „Tradiționalism 2005”, construit ca scor factorial din răspunsurile la întrebările „În ce măsură semănați cu o persoană pentru care este important: să trăiască în zone liniștite, sigure; să evite orice ar putea fi periculos; să-i ajute pe cei din jur, să se preocupe de bunăstarea lor; să
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
despre care ceilalți ar putea spune că e greșit; tradiția, să respecte obiceiurile transmise în familie sau religioase?” măsurate pe o scală de la 1 la 6, unde 1 seamănă în totalitate și 6 nu seamănă deloc. Variabila rezultată din analiza factorială a fost înmulțită cu -1. „Tradiționalism 1999”, indice aditiv, construit prin însumarea opțiunilor pentru variantele de răspuns la întrebările: „În general, în viața de zi cu zi preferați: ceea ce este obișnuit; să cheltuiți banii fără nici un plan?”. „Credeți în mare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
să ai un salariu mic, dar sigur decât unul mare, dar nesigur; în viață omul e bine să se călăuzească după obișnuință?”. Indicele variază de la 0 la 4, unde 0 înseamnă orientare maximă spre tradiționalism. „Tradiționalism 1993”, construit ca scor factorial din răspunsurile la întrebările: „Sunteți de acord că e bine să fii precaut când faci schimbări majore?”, versus „Nu o să obții niciodată mai mult dacă nu acționezi cu curaj; ideile care au rezistență în timp sunt cele mai bune?” versus
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și al gradului de incertitudine existențială, pornind de la premisa că persoanele care se află într-o situație de risc social crescut sunt mai nemulțumite de situația în care se află. Indicele de satisfacție față de viață a fost construit ca scor factorial din răspunsurile la întrebările: „În general, cât de satisfăcut sunteți de situația dvs. financiară/ în general, cât de mulțumit sau nemulțumit sunteți de slujba dvs. luând în considerare toate aspectele vieții dvs., în ce măsură sunteți mulțumit de ea?”, răspunsurile la întrebări
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
a tipologiilor și indicilor „România Urbană” FSD (septembrie 2005) Participarea politică variabilele p1-5 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că a realizat respectiva acțiune și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; KMO = 0,78) a rezultat un factor principal: participarea politică (varianță explicată 51%). Disponibilitatea de protest variabilele p15-20 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că este dispus
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
varianță explicată 51%). Disponibilitatea de protest variabilele p15-20 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că este dispus să participe la respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,76) au rezultat doi factori principali: disponibilitate pentru protest ilegal (varianță explicată 51%), respectiv legal (varianță explicată 22%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,76) au rezultat doi factori principali: disponibilitate pentru protest ilegal (varianță explicată 51%), respectiv legal (varianță explicată 22%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru distanță log-likelihood; criteriul de grupare BIC; număr fix de grupuri -3). Protestul efectiv variabilele p9-14 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
BIC; număr fix de grupuri -3). Protestul efectiv variabilele p9-14 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că a participat la respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,70) au rezultat doi factori principali: protest ilegal (varianță explicată 38%) respectiv legal (varianță explicată 20%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,70) au rezultat doi factori principali: protest ilegal (varianță explicată 38%) respectiv legal (varianță explicată 20%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru distanță log-likelihood; criteriul de grupare BIC; număr fix de grupuri -3). Dotarea materială a gospodăriei variabilele rm3-14 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de grupare BIC; număr fix de grupuri -3). Dotarea materială a gospodăriei variabilele rm3-14 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că a bunul respectiv și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,83) a rezultat un factor principal: dotare materială (varianță explicată 33%). Cunoașterea unei limbi străine variabilele rm36-41 (fără rm39) au fost recodate în variabile noi cu valoarea 0 dacă subiectul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fără rm39) au fost recodate în variabile noi cu valoarea 0 dacă subiectul a declarat că nu vorbește deloc limba respectivă, 1 dacă înțelege puțin, 2 dacă poate lua parte la o conversație și 3 dacă vorbește fluent. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; KMO = 0,71) a rezultat un factor principal: gradul de cunoaștere al unei limbi străine (varianță explicată 43%). Modernitatea în urma analizei factoriale a variabilelor, cunoașterea unei limbi străine și capacitatea de a utiliza PC
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
lua parte la o conversație și 3 dacă vorbește fluent. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; KMO = 0,71) a rezultat un factor principal: gradul de cunoaștere al unei limbi străine (varianță explicată 43%). Modernitatea în urma analizei factoriale a variabilelor, cunoașterea unei limbi străine și capacitatea de a utiliza PC-ul (metoda componentelor principale; KMO = 0,50) a rezultat un factor principal: modernitate (varianță explicată 73%). Nemulțumirea față de clasa politică scor factorial din afirmațiile: partidele sunt interesate mai
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
varianță explicată 43%). Modernitatea în urma analizei factoriale a variabilelor, cunoașterea unei limbi străine și capacitatea de a utiliza PC-ul (metoda componentelor principale; KMO = 0,50) a rezultat un factor principal: modernitate (varianță explicată 73%). Nemulțumirea față de clasa politică scor factorial din afirmațiile: partidele sunt interesate mai mult de câștigarea alegerilor, indiferent cine câștigă e la fel, moralitatea politicienilor este scăzută, salariile parlamentarilor sunt prea mari, parlamentarii nu susțin interesele votanților (metoda componentelor principale; KMO = 0,82; factorul rezultat explică 54
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mult de câștigarea alegerilor, indiferent cine câștigă e la fel, moralitatea politicienilor este scăzută, salariile parlamentarilor sunt prea mari, parlamentarii nu susțin interesele votanților (metoda componentelor principale; KMO = 0,82; factorul rezultat explică 54% din varianță). Preferă siguranța riscului scor factorial din afirmațiile: e mai bine să ai un salariu mic, dar sigur decât unul mare, dar nesigur, în viață omul e bine să se călăuzească după obișnuință, oamenii ar trebui să fie precauți înainte de a face schimbări importante, nu merită
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în România este puțin peste 2% iar media la nivel mondial 7% (toate datele au fost calculate raportat la populația urbană). Analiza cluster a fost realizată folosind cei doi factori dominanți ai protestului (legală și ilegală) rezultați în urma unei analize factoriale a formelor de protest. Cei care votează diferit în funcție de contextul electoral de la un moment dat, analizând comparativ spațiul partidelor și al candidaților, pot fi considerați, într-un anumit sens, votanți raționali. Prin opoziție însă, această etichetare ar putea duce la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în una și aceeași situație apar comportamente diferite? Tipul D de consistență contrariază și mai mult, întrucât de data aceasta atât situația, cât și comportamentul se schimbă între cele două momente ale analizei. Rezolvarea contradicției aparente se sprijină pe modelarea factorială a structurilor de personalitate. Se știe că fiecare factor subsumează un set de comportamente aflate în raporturi de covarianță. Astfel, orice factor, înțeles aici ca o clasă de elemente care dispun de un grad ridicat de interrelaționare, poate regiza simultan
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
În baza relațiilor de covarianță dintre indicatorii comportamentali ai acelui factor se poate prezice că, în trecerea de la un moment de timp la altul, un comportament inițial va fi succedat ulterior de către un alt comportament complementar, circumscris însă aceleiași clase factoriale, fie că situația considerată rămâne identică (tipul C), fie că aceasta se modifică (tipul D). În consecință, ceea ce trebuie remarcat este faptul că înțelegerea tipului C și D de consistență necesită efectuarea unei analize duble, care să permită cercetătorului trecerea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
este faptul că înțelegerea tipului C și D de consistență necesită efectuarea unei analize duble, care să permită cercetătorului trecerea de la aparență (indicii comportamentali obiectiv determinabili) la esență - acei factori subiacenți (inferabili științific, frecvent în baza unor tehnici de analiză factorială). Tipul C de consistență poate fi ilustrat foarte bine de situația unui examen (eventual constând într-o evaluare parțială și una finală) în cazul unei persoane cu trăsătura nevrotism accentuată . Persoana tipic nevrotică, care se va manifesta prin anxietate marcantă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
două principale nuclee ale sindromului sunt în strânsă relație cauzală: alcoolismul bărbatului duce la infidelitatea soției sau, simetric, descoperirea infidelității duce la sau accentuează consumul de alcool. Discutând despre sursele tensiunilor grave din familie, am încercat să circumscriem un nucleu factorial responsabil pentru acestea, un sindrom al incapacității de conviețuire normală. Ne putem îndreptățit întreba care ar fi constelația de factori ai reușitei familiale (ideal ar fi al fericirii familiale)? În clasamentul condițiilor unei vieți de familie reușite, pe primul loc
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
între fidelitate și respect și sinceritate etc.). Încercând câteva considerații pe tema constelației de factori și condiții ce determină reușita în viața familială, considerații ce se bazează nu numai pe răspunsurile subiecților investigați, să observăm: a) spre deosebire de sindromul tensiunilor, nucleul factorial al reușitei este mult mai greu de circumscris; b) nu există osimetrie între factorii ce conduc la tensiuni grave în familie și cei ce asigură reușita.Consumul exagerat de alcool, de exemplu, duce aproape cu necesitate la grave neînțelegeri și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o genă a divorțului, ceea ce este neîndoielnic exagerat, dar anumite resorturi biopsihologice pot să contribuie, direct sau indirect, prin atitudini și comportamente specifice la o predispoziție mai mare a unora înspre despărțirea de un partener și căutarea altuia. Din complexul factorial ce conduce la o mai mare probabilitate de divorț la familiile reconstituite, mai face parte și faptul că acestea sunt o instituție incomplet definită și susținută social. Nu există, de exemplu, reguli clare în legătură cu responsabilitățile tatălui vitreg față de copii (este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu au diferit semnificativ de cele ale nespecialiștilor (Jay, Young, 1979). Oricum, dacă facem comparații pe scara istoriei și între diferite culturi, apare clar că homosexualitatea este în primul rând un fenomen sociocultural, înscriindu-se, în mare, în același complex factorial ca și magnitudinea divorțialității, rata mică a fertilității, coabitarea heterosexuală. În tot cazul, indiferent de etiologie și dincolo de etichetările sociale, homosexualitatea (atât cea masculină, cât și lesbianismul) este o realitate masivă a zilelor noastre. Se estimează că în SUA există
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]