3,990 matches
-
cu creșterea cornutelor mari și mici, ca urmare a existenței unor mari suprafețe de pășune și fânețe naturale. Din punct de vedere forestier, orașul Breaza se încadrează în subzona forestieră a gorunului, care, în majoritatea cazurilor, este în amestec cu fagul. În sectorul nordic este limita sudică a făgetelor montane, iar în sectorul sudic se situează limita nordică a fagului. Pădurile nu formează masive mari, ci, din cauza despăduririlor efectuate în favoarea terenului agricol, se prezintă sub forma unor trupuri răspândite mai ales
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
punct de vedere forestier, orașul Breaza se încadrează în subzona forestieră a gorunului, care, în majoritatea cazurilor, este în amestec cu fagul. În sectorul nordic este limita sudică a făgetelor montane, iar în sectorul sudic se situează limita nordică a fagului. Pădurile nu formează masive mari, ci, din cauza despăduririlor efectuate în favoarea terenului agricol, se prezintă sub forma unor trupuri răspândite mai ales pe creștetul dealurilor (Gurga - Breaza de Jos - 8, 61%) și în perimetrul localităților Gura Beliei - 20ha (2, 6%), Frăsinet
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Ele sunt situate pe stâncării, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziune și alunecări. Pădurea de pe dealul Gurga este situat pe un versant ondulat, cu expoziție sud-estică și are în compoziția ei fag, pin, molid, larice, paltin montan. Pentru pădurile din localitățile Frăsinet - Nistorești, situate pe un versant ondulat cu expoziție nord-vestică, compoziția este determinată de prezența fagului, mesteacănului, arinului negru. Indicele de apreciere a echilibrului ecologic al peisajului prin ponderea suprafețelor împădurite
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Gurga este situat pe un versant ondulat, cu expoziție sud-estică și are în compoziția ei fag, pin, molid, larice, paltin montan. Pentru pădurile din localitățile Frăsinet - Nistorești, situate pe un versant ondulat cu expoziție nord-vestică, compoziția este determinată de prezența fagului, mesteacănului, arinului negru. Indicele de apreciere a echilibrului ecologic al peisajului prin ponderea suprafețelor împădurite a scos în evidență, la nivelul localităților componente ale orașului Breaza, existența unor teritorii cu echilibru ecologic foarte puternic afectat (0-5%), pentru localitățile Surdești (0
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
numai reproșuri, ci și îndoieli amare. Cum adică? Ce zici? Tu vorbești serios? Și, în timp ce în gîndurile lor găsirea sau negăsirea comorii devenise cea mai grea problemă din lume, vaca reuși să smulgă o gură de iarbă, o rămurică de fag, apoi, ca și cum ar fi vrut să participe și ea la discuții, începu să ragă. Nea, boală! Vaca ne mai lipsea! Hai mai repede! Și jordiile începură din nou să șuiere prin aer. Întrucît singura care avea ceas era Ilinca, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
urcară puțin, trecură peste gard și se opriră drept în mijlocul ruinelor. De fapt nu mai erau decît niște urme de ziduri străvechi, multe dintre ele acoperite cu pămînt. Peste tot liniște deplină și singurătate. De jur-împrejurul cetății, pădure de brazi și fagi. Doar pe coasta ce dădea spre sat, crescuseră printre stînci și rîpe niște copaci piperniciți și strîmbi. * Ei, și acum de unde începem? întrebă nerăbdător Bărzăunul. Stați că vă arăt eu, sări imediat Virgil, sigur că presupunerile lui din noaptea trecută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
că trăiești la oraș! îl compătimi Bărzăunul. Păi uite cum, Nuțule: prinzi păstrăvii, dacă-i poți, că nu se prind deloc ușor, îi cureți, îi speli și-i sărezi bine. Buun... Pe urmă faci un foc zdravăn cu lemne de fag, dar merge și cu cepuri de brad, că pe-aici nu prea sînt fagi, iar cînd s-a făcut destul jar, pui o piatră de o parte a vetrei, alta de cealaltă parte, iar deasupra o lespede mare, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-i poți, că nu se prind deloc ușor, îi cureți, îi speli și-i sărezi bine. Buun... Pe urmă faci un foc zdravăn cu lemne de fag, dar merge și cu cepuri de brad, că pe-aici nu prea sînt fagi, iar cînd s-a făcut destul jar, pui o piatră de o parte a vetrei, alta de cealaltă parte, iar deasupra o lespede mare, dar nu prea groasă, ca să se poată înfierbînta bine. Cînd sfîrîie picătura de apă pe piatra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de stejar (Quercus Robur), în amestec cu gorun (Quercus petraea) sau cu carpen (Carpenus betulus), ulm, tei și frasin. Tranziția între vegetația central-europeană și cea est-europeană este bine evidențiată nu doar prin elementele floristice ierboase, ci și prin speciile de fag - Fagus orientalis și Fagus taurica, care vegetează alături de Fagus silvatica. În luncile râurilor Siret, Jijia, Bahlui se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie), unde cresc sălcii, plopi și arini. În arealele în care băltirea este permanentă, la marginea lacurilor, râurilor, cresc
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
5p. 4. b 5p. II. 1. 5 5p. 2. Podișul Moldovei 5p. 3. iulie 5p. 4. Crivăț 5p III. a. 502,3 6p. b. - iunie 4p. c. - februarie 4p. d. - iarna 4p. IV. a. - iarna își pierde frunza; 2p. b. - fag, stejar, carpen 6p. c. - mistreț, căprioară, vulpe 6p. d. - oferă un aer mai curat; 6poferă adăpost și hrană animalelor sălbaticeoferă omului materie lemnoasă V. a. 4p. b. 4p. c. - Marea Neagră 4p. 10 p. din oficiu Numele: Prenumele: Clasa a VIII
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
file din poveste, Dorin?a, Cr?iasă din pove?ți, Povestea teiului etc): „Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea peste noi, ?i prin somn auzi-vom bucium De la stanele de oi. O, privi ?i-i cum viseaz? Visul codrilor de fagi! Amândoi ca-ntr-o poveste Ei I?i sunt a?a de dragi!" (Povestea codrului) Visul de iubire Înseamn? c?utare a unit??îi lumii, punte de leg? tur? Între natur???i Îndr?gosti?i, Înseamn? moment de echilibru, stare
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
se reflect? fă?a lini?țiț? a astrului nocturn, sau visul troienit de flori de tei din „Povestea codrului" „mic basm Încifrat cu proiec?îi mitice, În care visul eroilor, redeveni?i copii se Întâlne?te cu visul codrilor de fagi" sunt astfel de exemple În care fiin?a uman? „I?i deschide sufletul, prin iubire, ritmurilor pierdute ale naturii, puterilor magice ale p?durii, ale copil?riei, ale visului"; prin aceast? dubl? regresie În copil? rie ?i vis, ea reintr
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Cireș; - Topitorie - lângă Cărămidărie, unde era un bazin, în care lipovenii lespezeni topeau cânepa; - Trestioara - pădure în nord-vestul satului Heci, la hotarul cu comuna Tătăruși și orașul Dolhasca. Localnicii spun că numele pădurii vine de la faptul că arborii, majoritatea de fag, sunt drepți ca trestia; - Velnița - loc de pășune, la Dumbrava ; - Viișoara - pășuni de coastă la Dumbrava, la sud de familia Crăciun; - Zăton - loc de la gura de vărsare a pârâului Trestioara (Heci), unde se amenaja un baraj (ca o zătulă), pentru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
terasa de bază, fiind folosite de localnici prin cele peste 60 de fântâni. VEGETAȚIA Relieful este acoperit cu vegetație de pădure și pășuni. Pădurea ocupă suprafețe reduse în estul și vestul comunei, din cauza defrișărilor. Pădurile (178 ha) sunt formate din fag, carpen, gorun, tei, mesteacăn, stejar, iar după război s-au plantat și molizi. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei și zăvoaie de plop și răchită. Suprafața afectată de umiditate este de 120 ha. SOLURILE
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și Tătăruși (5 km) și cea dintre Lespezi și Hârlău care duce spre rezervația Pădurea Humosu, din preajma Dealului Hârlău, cu cel mai estetic codru secular de pe teritoriul țării. Rezervația, cu o suprafață de 73 ha, reprezintă un codru secular de fag, instalat pe un sol brun roșcat de pădure și o bogată floră micologică (80 de specii). O altă rezervație forestieră este Dealul Mare Tudora (593 m), care este și cel mai înalt din Podișul Moldovei. Această rezervație reprezintă pâlcuri de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
carul mi l-am umplut De țoale și de lăicere Cum îi place soacrei mele.” Sau : „Ieși afară soacră mare Că-ți aduc cheptănătoare C-o mână te-a cheptăna, Cu alta te-a scărmăna Și cu-n părișor de fag Poca, poca, peste cap.” Strigăturile erau variate, uneori atât de bogate în anumite expresii încât nu pot fi redate, dar constituiau sarea și piperul momentului respectiv. Gătitul miresei avea loc duminică dimineața, eveniment așteptat cu emoție de întreaga asistență. Mireasa
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
zonele prevăzute în anexa nr. 1. În zonele prevăzute la alin. 1 se vor executa tăieri numai în cadrul lucrărilor de conservare și îngrijire a pădurilor, de igienă și curățire. Articolul 9 În vederea conservării pădurilor valoroase de stejar, gorun, gîrnița, cer, fag, tei, brad, molid, precum și pentru obținerea unor produse industriale de calitate superioară, în special furnire estetice și lemn de rezonanță, tăierile în aceste păduri se vor putea face numai la vîrstele prevăzute în anexa nr. 2. Articolul 10 În arboretele
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
de fertilitate a solului, este stabilită în anexa nr. 3. Articolul 14 Pentru realizarea unei structuri corespunzătoare în cultura a speciilor autohtone valoroase, se va asigura: a) promovarea, prin regenerări naturale, lucrări de împădurire și completări, a stejarului pedunculat, gorunului, fagului, teiului, cireșului, nucului, frasinului, salcîmului, paltinului, gîrniței, precum și a altor specii de foioase valoroase din punct de vedere silvic și ecologic; ... b) cultură în zone corespunzătoare a molidului, bradului, laricelui, duglasului și pinilor. ... Se interzice extinderea speciilor de rășinoase, salcîmului
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
peisajului. De la regiunea de câmpie și până la crestele munților se succed zone de vegetație ca: zona de stepă și silvostepă, zone alpine[subalpin si alpin], zona padurilor care este bine reprezentată și diferențiat etajată. Astfel întâlnim etajul quercineelor și etajul fagului. Etajul quercineelor este alcătuit din cer, gârniță, tei, stejar pufos, răspândite în Dealurile Vestice, la Moldova Nouă, Bocșa, Reșița. Etajul fagului- Fagul reprezintă o specie principală în Munții Banatului. Fagul este prezent în amestec cu ulmul de munte[ Ulmus Montana
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
subalpin si alpin], zona padurilor care este bine reprezentată și diferențiat etajată. Astfel întâlnim etajul quercineelor și etajul fagului. Etajul quercineelor este alcătuit din cer, gârniță, tei, stejar pufos, răspândite în Dealurile Vestice, la Moldova Nouă, Bocșa, Reșița. Etajul fagului- Fagul reprezintă o specie principală în Munții Banatului. Fagul este prezent în amestec cu ulmul de munte[ Ulmus Montana], paltinul[Acer pseudoplatanus], iar în partea superioară se amestecă cu bradul[ Abies alba] și molidul[ Picea escelsa].Ca și fagul, bradul coboară
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
reprezentată și diferențiat etajată. Astfel întâlnim etajul quercineelor și etajul fagului. Etajul quercineelor este alcătuit din cer, gârniță, tei, stejar pufos, răspândite în Dealurile Vestice, la Moldova Nouă, Bocșa, Reșița. Etajul fagului- Fagul reprezintă o specie principală în Munții Banatului. Fagul este prezent în amestec cu ulmul de munte[ Ulmus Montana], paltinul[Acer pseudoplatanus], iar în partea superioară se amestecă cu bradul[ Abies alba] și molidul[ Picea escelsa].Ca și fagul, bradul coboară la altitudini surprinzător de mici față de condițiile climatice
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Etajul fagului- Fagul reprezintă o specie principală în Munții Banatului. Fagul este prezent în amestec cu ulmul de munte[ Ulmus Montana], paltinul[Acer pseudoplatanus], iar în partea superioară se amestecă cu bradul[ Abies alba] și molidul[ Picea escelsa].Ca și fagul, bradul coboară la altitudini surprinzător de mici față de condițiile climatice generale ale regiunii. Fauna. Prin varietatea, bogăția și originalitatea ei, fauna nu rămâne cu nimic mai prejos decât flora. Aici predomină multe specii de animale. Dintre păsări vom aminti: privighetoarea
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
luvisoluri Preluvisolurile apar pe produsele de alterare lutoase, lutoargiloase sau argiloase ale unor roci cristaline ,relativ bogate în baze sau ale unor calcare sau marne. Se întâlnesc pe versanți cu înclinare de la puternic până la domol, sub păduri de gorun sau fag sau sub pajiști secundare, la care se pretează cel mai bine, predominând bioacumularea. Condițiile climatice se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 8-9 oC și precipitații de 600-800 mm/an, favorizând alterarea materialului parental și formarea de argilă. Se găsesc
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Luvosolurile apar pe produsele de alterare ale unor roci sărace sau moderat bogate în baze (granite, gnaise sau șisturi cristaline) și pe depozite sedimentare miocene. Ocupă forme de relief variate, predominând însă versanți slab înclinați, sub păduri de gorun și fag și terase, sub pajiști secundare. Condițiile climatice sunt asemănătoare preluvosolurilor. Luvosolurile sunt relativ larg răspândite în arealul Parcului; în Munții Almăjului se întalnesc pe versanții și culmile de până la 550-600 m, sub păduri de fag și gorun, trecând către districambosoluri
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
sub păduri de gorun și fag și terase, sub pajiști secundare. Condițiile climatice sunt asemănătoare preluvosolurilor. Luvosolurile sunt relativ larg răspândite în arealul Parcului; în Munții Almăjului se întalnesc pe versanții și culmile de până la 550-600 m, sub păduri de fag și gorun, trecând către districambosoluri. De asemenea, apar sub forma unei benzi continue pe rama nordică a depresiunii Sichevița până la Berzasca, pe depozite coluviale și proluviale groase. În Munții Locvei se găsesc până la altitudini de 450-500 m, pe roci cristaline
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]