235 matches
-
aceasta pe vreun bătrân țăran neamț, urcat pe un butoi, înarmat cu cine știe ce rablă de instrument, din care scoate cu mare greutate cele două sunete principale...De câte ori oboiul intonează cântecul său naiv și vesel, ca o fată gătită pentru horă, fagotul cel stricat vine să-și sufle cele două note”. Deodată mișcarea se animă. Intervine un dans apăsat, care, spune tot Berlioz ...,,anunță sosirea muntenilor cu cizme grele... Muntenii au adus cu ei veselia lor zgomotoasă și caraghioasă, unii bat din
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
colorit de nuanțe sonore noi, prin orchestrație. Multitudinea combinațiilor de timbre este realizată de compozitor prin mijloace simple, dar de o extraordinară diversitate. Orchestra este alcătuită, ca și în primele două simfonii, din două flaute, două oboaie, două clarinete, doi fagoți, doi corni, două trompete, timpani și grupul coardelor. Partea II este vestitul allegreto. El a sugerat unor comentatori imaginea unui cortegiu funerar care vine din depărtare, se apropie din ce în ce mai mult și se pierde apoi iarăși, către cealaltă zare. Toată mișcarea
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
marș funebru care se naște din acest motiv ritmic, violoncelele și violele suprapun o melodie tristă. Sonoritățile cresc, întreaga orchestră ajunge să cânte în fortissimo, ca și cum cortegiul de care vorbeam a ajuns în fața noastră. Glasul duios al clarinetului, susținut de fagot, aduce către mijloc o melodie luminoasă, ca o împăcare, ca o reconfortare, ca în partea mijlocie Marșului funebru din ,,Eroica”. Dar ritmul funebru svâcnește în adâncurile orchestrei. Melodia tristă revine de astă dată în registrul acut. Către sfârșit, apare o
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
aude la viole, pe urmă la violoncele și contrabași și în sfârșit, pentru o clipă, la toată orchestra, (tema a doua nu va apărea în dezvoltare). El e preluat apoi pe rând de suflătorii de lemn, din registrul grav al fagotului către cel înalt al flautului, printre izbucnirile capricioase, în fortissimo, ale întregii orchestre. Capul temei principale, generează dezvoltarea. Dar prima secțiune a temei inițiale se aude și în forma ei incipientă, fiind înzestrată însă cu o expresie nouă, dramatică. Reexpoziția
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
întregii orchestre. Capul temei principale, generează dezvoltarea. Dar prima secțiune a temei inițiale se aude și în forma ei incipientă, fiind înzestrată însă cu o expresie nouă, dramatică. Reexpoziția începe (tema principală e readusă în întregime de corzile grave și fagoți) pe un pisc (forte fortissimo) mai înalt decât toate culmile de forță sonoră de până acum. Această secțiune aduce, ca de obicei în simfonii, schimbări de orchestrație, comprimări ale materialului muzical folosit în expoziție și transformări de ordin tonal. În
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
difuz, nelămurit; este un motiv al acțiunii eroice care va dinamiza prima parte a simfoniei. Expoziția - înfățișarea primului grup de teme - se repetă, accentuând caracterul încordat, dramatic al muzicii. Tema a doua, contrastantă prin linia ei cursivă, apare la clarinete, fagoți și flauți care e reluată imediat și de ceilalți suflători: În expoziția materialului tematic se impune și un motiv caracteristic, intonat puternic de întreaga orchestră: Semnalăm, de asemenea, dialogul cursiv dintre viorile prime și cele secunde, susținut de fagoți și
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
clarinete, fagoți și flauți care e reluată imediat și de ceilalți suflători: În expoziția materialului tematic se impune și un motiv caracteristic, intonat puternic de întreaga orchestră: Semnalăm, de asemenea, dialogul cursiv dintre viorile prime și cele secunde, susținut de fagoți și clarinet. După o parte conclusivă, revine în pianissimo fremătul de la începutul mișcării. Urmează dezvoltarea, prelucrarea materialului melodic, a temelor și motivelor. Se deslușește în această dezvoltare, spunea Bernard, când o voință severă, puternică, când o dezamăgire tragică, iar pe
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
firul melodic, în timp ce corzile fac să se audă sunete arpegiate. Acest moment evocă parcă figura unui rapsod ce-și acompaniază singur versurile. Apare pe urmă cea de-a doua idee muzicală, plină de melancolie. Melodia aceasta, legănată de contrabași și fagoți, este împletită cu o altă temă de o nespusă frumusețe. Pe bună dreptate scria Berlioz că este imposibil de zugrăvit prin cuvinte minunăția acestei pagini beethoveniene care vorbește în mod nemijlocit, prin ea însăși. Deodată se aud semnale intonate de
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
violelor 4. partida violoncelelor 5. partida contrabașilor II. Compartimentul instrumentelor de suflat, care se împarte la rândul său în două grupe, după materialul de construcție al instrumentelor: 1. Instrumentele pentru suflat construite din lemn: flautul, oboiul, cornul englez, clarinetele și fagoții. 2. Instrumentele pentru suflat construite din alamă: cornii, trompetele, trombonii și tuba. III. Compartimentul instrumentelor de percuție, alcătuit din acele instrumente care cântă prin lovire. Instrumentele de percuție: timpanii, toba mare și mică, tamburina, trianglul, xilofonul, clopotele etc. La toate
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
mână și am încercat să cânt ceva, dar nu scotea nici un sunet. Am văzut și câteva tobe cu seturile de bețe aferente, dar, după cum arătau, îmi era clar că n-aveam nici o șansă să aud ceva. Mai era și un fagot destul de măricel, dar nu dădea semne că s-ar putea sufla în el. Tânărul s-a așezat pe patul lui din lemn și mă privea. Cuvertura și perna erau frumos aranjate. — Credeți că vă găsiți vreun instrument pe care să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Educației Socialiste - Consiliul popular al sectorul 4 Centrală "România-Film" municipiului București 11. Calea Plevnei nr. 186, Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei - -''- sectorul 1 Întreprinderea de metale rare 12. Str. Petru Rareș nr. 12, Ministerul Construcțiilor Industriale Ministerul Industriei sectorul 1 (Str. Fagotului nr. Construcțiilor de Mașini 47, sectorul 1) 13. Str. Petru Rareș nr. 12/A, Comitetul de Stat al Planificării -''- sectorul 1 14. Str. Petru Rareș nr. 12/B, Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale -''- sectorul 1 și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe 15. Str.
DECRET nr. 92 din 15 aprilie 1981 privind folosirea unor spatii aparţinînd unităţilor socialiste, de stat şi cooperatiste, pentru activităţi de servicii auto şi alte prestări de servicii către populatie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173570_a_174899]
-
Agricultură ● Științele solului ● Horticultura ● Silvicultura ● Zootehnie ● Inginerie genetică în agricultură ● Biotehnologii medical - veterinare ● Medicină generală ● Fiziokinetoterapie ● Asistență medicală ● Urbanism ● Arte plastice (pictură, sculptură, grafică) ● Design ● Istoria și teoria artei ● Artele spectacolului muzical ● Muzicologie Interpretare muzicală (canto, pian, MUZICĂ │vioară, nai, fagot etc; muzică populară) ● Pedagogie muzicală ● Dirijat (orchestră sau cor academic) ● Teatrologie ● Scenografie ● Educație fizică și sport ● Geologie ● Inginerie minieră ● Geodezie ● Construcții civile, industriale și agricole ● Căi ferate, drumuri și poduri ● Construcții hidrotehnice ● Construcții miniere ● Inginerie civilă ● Instalații pentru construcții Mașini
HOTĂRÂRE nr. 896 din 10 iunie 2004 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.336/2001 privind domeniile şi specializările de referinţă din învăţământul universitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158683_a_160012]
-
Birotica ● Muzeologie ● Institutori - învățământ primar ● Economia întreprinderii ● Economia comerțului ● Dezvoltare economică regională ● Legumicultura și floricultura ● Tehnologii de exploatare forestiera ● Creșterea animalelor ● Asistență medicală generală ● Tehnică dentară ● Igienă și laborator veterinar ● Arhitectură de interior și mobilier ●Interpretare muzicală (canto, pian, vioară, fagot etc ● Foraj și extracție ȘI GAZE ● Topografie ● Tehnologia construcțiilor ● Lucrări edilitare ● Căi ferate și lucrări de artă ● Organizarea și economia constuctiilor ● Amenajarea teritoriului agricol INSTALAȚII ● Construcții și montaje nave ● Automobile ● Microtehnica și optică ● Optometrie ● Exploatarea fermelor agricole ● Exploatarea mașinilor și
HOTĂRÂRE nr. 896 din 10 iunie 2004 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.336/2001 privind domeniile şi specializările de referinţă din învăţământul universitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158683_a_160012]
-
română, cât și pentru cele în care predarea se face în limbi ale minorităților naționale. 2. În cadrul filierei vocaționale, profilul artistic, specializarea Muzică, instrumentele muzicale care pot fi studiate sunt: pian, vioară, violă, violoncel, contrabas, chitară, harpă, flaut, oboi, clarinet, fagot, saxofon, trompetă, corn, trombon, tubă, instrumente de percuție, nai, țambal, acordeon, taragot. 3. Disciplina Muzică de cameră se normează cu 2-5 elevi pe oră. 4. Ansamblul coral, instrumental, orchestral, de jazz, de muzică ușoară și folcloric se desfășoară în 3
ORDIN nr. 3.608 din 3 aprilie 2009 cu privire la aprobarea disciplinelor de specializare din curriculumul diferenţiat pentru clasele a IX-a-a XII-a, ciclurile inferior şi superior ale liceului, filiera vocaţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211965_a_213294]
-
română, cât și pentru cele în care predarea se face în limbi ale minorităților naționale. 2. În cadrul filierei vocaționale, profilul artistic, specializarea Muzică, instrumentele muzicale care pot fi studiate sunt: pian, vioară, violă, violoncel, contrabas, chitară, harpă, flaut, oboi, clarinet, fagot, saxofon, trompetă, corn, trombon, tubă, instrumente de percuție, nai, țambal, acordeon, taragot. 3. Disciplina Muzică de cameră se normează cu 2-5 elevi pe or��. 4. Disciplinele Ansamblu coral, orchestral, instrumental, de jazz, de muzică ușoară și folcloric se desfășoară în
ORDIN nr. 3.608 din 3 aprilie 2009 cu privire la aprobarea disciplinelor de specializare din curriculumul diferenţiat pentru clasele a IX-a-a XII-a, ciclurile inferior şi superior ale liceului, filiera vocaţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211965_a_213294]
-
Cal. Griviței - nr. 2 - 78; 1 - 117 Str. Haga Str. Hatmanul Arbore Str. Henri Coandă (fosta I.C. Frimu) Str. Iacob Negruzzi Bl. D. Iancu de Hunedoara (fosta Bd Ilie Pintilie) Str. Ing. Emil Balaban (fosta Cortului) Str. Ioan Bianu (fosta Fagotului) Str. Ioan Vodă Caragea Str. Ioan Zalomit Str. Ion Bogdan Str. Ion Brezoianu - nr. 16 - capăt; 15 - capăt Str. Ion Câmpineanu (fosta 13 Decembrie) - nr. 2 - 18; 1 - 15 Str. Ion Câmpineanu (fosta 13 Decembrie) - nr. 20 - capăt; 17 - capăt
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
întregul geniu descoperirii neîncetate a unor noi combinații ritmice și armonice și a unor îmbinări imprevizibile de instrumente, conferind un rol de prim-plan personajelor noi, destinate a-și face un loc în orchestră, precum violoncelul (27 de concerte) sau fagotul (39), fără a uita oboiul și nici flautul, pe care le trata întotdeauna într-o manieră foarte personală, și chiar alte instrumente încă mai marginale, ca mandolina sau trompeta. Din practicile de la San Marco, a moștenit atracția pentru a face
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
în partea a doua calitatea exprimării, iar în partea a treia își exprimă virtuozitatea. Dintre cele 350 de concerte scrise pentru un instrument solo cu coarde, peste 230 sunt pentru vioară. Alte instrumente solo pe care le folosește Vivaldi sunt: fagotul, violoncelul, oboiul, flautul, viola d’amoure, o vioară adoptată să sune ca o trompetă maritimă, block-flöte și mandolină. 3. Concertul cu mai mulți soliști și orchestră, unde cântă alternativ ansamblul sau orchestra. Formează o categorie mai deosebită, caracteristică stilului baroc
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
MUZICĂ PENTRU FANFARĂ • Suita nr. 6, opus 72 (1953), primă audiție, București, 1953, Fanfara Reprezentativă a Armatei, Dumitru Eremia. MUZICĂ DE CAMERĂ • Quatre novelettes, opus 4 (1925), pentru cvartet de coarde și pian, Paris; • Octet în Fa major pentru clarinet, fagot, corn și cvintet de coarde, opus 8 (1928), București, 1955; • Cvartet de coarde, opus 14 (1931), București, 1954; • Sextet pentru pian și suflători, opus 20 (1934); • Cvintet pentru coarde și pian, opus 27 (1938); Suită în trio pentru flaut, clarinet
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
și cvintet de coarde, opus 8 (1928), București, 1955; • Cvartet de coarde, opus 14 (1931), București, 1954; • Sextet pentru pian și suflători, opus 20 (1934); • Cvintet pentru coarde și pian, opus 27 (1938); Suită în trio pentru flaut, clarinet și fagot, opus 28 (1939); Suită în trio pentru oboi, clarinet și fagot, opus 34 (1944); Două piese pentru cvartet de coarde, opus 68 (1952), elegie și dans; • Cvintet nr. 7 pentru suflători, opus 77 (1955); • Cvintet nr. 2 pentru suflători, opus
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
coarde, opus 14 (1931), București, 1954; • Sextet pentru pian și suflători, opus 20 (1934); • Cvintet pentru coarde și pian, opus 27 (1938); Suită în trio pentru flaut, clarinet și fagot, opus 28 (1939); Suită în trio pentru oboi, clarinet și fagot, opus 34 (1944); Două piese pentru cvartet de coarde, opus 68 (1952), elegie și dans; • Cvintet nr. 7 pentru suflători, opus 77 (1955); • Cvintet nr. 2 pentru suflători, opus 79 (1956); • Cvintet pentru pian, 2 viori, violă și violoncel, opus
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
și dans; • Cvintet nr. 7 pentru suflători, opus 77 (1955); • Cvintet nr. 2 pentru suflători, opus 79 (1956); • Cvintet pentru pian, 2 viori, violă și violoncel, opus 80 (1956); • Octet pentru suflători, opus 90 (1959), flaut, oboi, 2 clarinete, 2 fagoți, 2 corni; Șase piese pentru muzică de cameră, opus 92 (1961); Serenadă pentru 74 instrumente, opus 99 (1961); Cvartet pentru flaut, oboi, clarinet și fagot, opus 104 (1963); MUZICĂ INSTRUMENTALĂ • Sonată pentru pian și vioară, opus 32 (1944), București, 1947
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
violoncel, opus 80 (1956); • Octet pentru suflători, opus 90 (1959), flaut, oboi, 2 clarinete, 2 fagoți, 2 corni; Șase piese pentru muzică de cameră, opus 92 (1961); Serenadă pentru 74 instrumente, opus 99 (1961); Cvartet pentru flaut, oboi, clarinet și fagot, opus 104 (1963); MUZICĂ INSTRUMENTALĂ • Sonată pentru pian și vioară, opus 32 (1944), București, 1947; Două piese pentru clarinet și pian, opus 39 (1946), calme, vif et joyeux; • Pastorală pentru oboi și pian, opus 67 (1952); • Peisagiu pentru clarinet și
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
în 1994; concerte pentru flaut și vioară înregistrate de Orchestra Simfonică din Londra; și un "Concert pentru trompetă", care a avut premiera în intepretarea Orchestrei Simfonice din Cleveland și a trompetistului principal Michael Sachs în septembrie 1996. Concertul său pentru fagot, "Five Sacred Trees", care a avut premiera în interpretarea Orchestrei Filarmonicii din New York și a lui Judith LeClair în 1995, a fost înregistrată pentru Sony Classical de către Williams împreună cu LeClair și Orchestra Simfonică din Londra. De asemenea, este și un
John Williams () [Corola-website/Science/303646_a_304975]
-
rol important în dezvoltarea acestui nou fel de simfonie l-a jucat Școala muzicală de la Mannheim, conturată în jurul compozitorului și dirijorului Johann Stamitz (1717-1757). Cele mai timpurii simfonii de concert sunt orchestrate pentru orchestră de coarde, cu clavecin și deseori fagot ca parte a grupului continuo. Deși norma conține patru instrumente( două viori, o violă și un bas) trio simfoniile pentru două viori și bas sunt destul de întâlnite în fazele timpurii ale simfoniei. Simfoniile formate sub standardul a 4 continuă să
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]