230 matches
-
care și-au pus sămânța saxofonul, chitara electrică ori vocea umană), baleaje și brisbiliando-uri (ce imită pedalele wah-wah), tremolo-uri și multifonice (în stare să re-personalizeze o atitudine, până mai ieri, exclusiv monodică, liniară). Un nou tip de virtuozitate la fagot! - proclamă compozitorul. Nervozitate, iritare, agresivitate! - adăugăm noi. O scriitură saturată la nivelul tuturor parametrilor spațio-temporali! - afirmă, nu fără o oarecare mândrie, Bedrossian. în fond, un mimetism al vocilor ajunse incapabile să se individualizeze și să conflictualizeze demersul sonor. Singurul conflict
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
neadaptarea ideii componistice la posibilitățile tehnice ale instrumentului. Frank Bedrossian potențează acest dezacord, recurgând la un dispozitiv electronic desprins din programele de ultimă oră ale IRCAM-ului (Max/MSP, Audiosculpt), dispozitiv ce, pe lângă faptul că amplifică, decantează și tranzitează sunetele fagotului, dezvoltă multiple procedee de ecou controlat, precum și diverse oportunități de reconversie a modurilor de atac, în variante preponderent bruitiste. (Chiar în debutul lucrării, mărturisesc fără rușine, am avut senzația deteriorării difuzoarelor de pe scenă - atât de provocatori și de violenți erau
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
și operativ adusă nouă, destinatarilor de la "Atelier répertoire - Centre Pompidou", de către fagotistul Brice Martin, eminent discipol a lui Pascal Gallois. Muzicalizarea zgomotelor (în așa fel încât să nu mai pară, vorba lui Schopenhauer, drept cele mai obraznice dintre întreruperi), acusmatizarea fagotului (deghizat într-un combatant feroce), se constituie în procese restitutive de o complexă dificultate pentru un interpret. în definitiv, Brice Martin a fost marea șansă a lucrării lui Bedrossian. Un noroc ce se insinuează, iată, tot mai frecvent, ca singurul
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
al Haosului și ordinii, al înțelepciunii și al maleficului în egală măsură -, spectacolul a beneficiat de aceeași interpretare performantă, expresivă, datorată unor instrumentiști pentru care actul interpretativ înseamnă transgresarea zonei muzicii și canoanelor specifice ei: Ana Chifu (flaut), Maria Chifu (fagot), Sorin Rotaru (percuție), coregraful și dansatorul Lucian Martin și nu în ultimul rând, soprana cu glas penetrant, consistent și un ambitus vocal aproape ireal, în interiorul căruia evoluează cu uluitoare dezinvoltură, Irina Ungureanu - în rolul „femeii spirituale”, al „Evei de Lumină
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
a Muzeului Țăranului s-a transformat, pentru câteva ore, în sală de cinematograf, proiecțiile fiind, așa cum mai spuneam, însoțite și „comentate” de muzică live, scrisă special pentru eveniment și interpretată de un cvartet alcătuit din Ana Chifu - flaut, Maria Chifu - fagot, Tamara Dica - violă și Laura Buruiană - violoncel. Conducerea muzicală i-a aparținut lui Gabriel Bebeșelea. Suita scurtmetrajelor care a urmat au oferit publicului extrem de numeros o diversitate captivantă de idei și stiluri - regizorale și muzicale. Țara de carton și vată
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
galben-verzui, devenite după o vreme roșii - despărțite de spații luminoase, ce se unduiesc ca trunchiurile gracile ale arinilor. În concordanță cu sensul imaginilor, Cristina Uruc a imaginat o muzică din sunete lungi amplasate, pe de o parte, în registrul grav - fagotul și violoncelul -, pe de altă parte, la polul opus, în cel acut - viola și flautul. Cu toate că efemeră, „suflarea” a produs totuși o vibrație sufletească plină de gingășie. Zona suprarealist-metafizică a continuat să-i inspire pe compozitorii actuali. O atare tendință
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
picturi naive - să zicem de Rousseau-Vameșul (Le Douanier) - respirând odată cu vegetația luxuriantă, cu care fac corp comun de altfel. Elaborată în privința tehnicii și limbajului componistice, piesa lui Cristian Lolea integrează și se integrează atmosferei de basm, reunind sunetele grave ale fagotului și violoncelului ce marchază, poate, densitatea pădurii, onomatopeele flautului, ce trimit la cântecul păsărilor și pasajele ascensionale ale violoncelului și violei însoțind ritmul mai lin sau mai accelerat al zborului. Eliberate de balastul teluric, imaginile finale planează deasupra copacilor și
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
realitate însă extrem de precis notat de către autor, sub formă piramidal-triunghiulară, similară formei gtriunghiulare a decadei pitagoreice. Syrinx pentru flaut solo de Claude Debussy - redat de flautul fermecat al Anei Chifu - a făcut trecerea la piesa Violetei Dinescu, Satya II pentru fagot, al cărui timbru nostalgic, cu inflexiuni arhaice a transmis ecouri din Ritualul primăverii lui Igor Stravinski. Fagotista Maria Chifu posedă rara abilitate de a transforma un instrument destinat în genere ansamblurilor orchestrale, într-unul cu valențe solistice remarcabil nuanțate. Spiritul
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
pentru a...naufragia în lumea modală și a ritmurilor repetitive, cu accente algoritmice pregnante, tipice autorului, în cea a badineriei preclasice sau a „silabisirii” discursului, echivalentă a recitării fragmentate din partitura anterioară. Vladimir Scolnic și-a dezvăluit, în Incertitudini pentru fagot (p.a.a.), preocupările referitoare la calitățile și intensitățile sunetelor și la polifuncționalitatea acestora. Timbrul de obicei morocănos al fagotului, a fost „îmblânzit”, flexibilizat de arta Mariei Chifu, dar și de iscusința autorului în a specula proprietățile registrelor instrumentului și în
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
badineriei preclasice sau a „silabisirii” discursului, echivalentă a recitării fragmentate din partitura anterioară. Vladimir Scolnic și-a dezvăluit, în Incertitudini pentru fagot (p.a.a.), preocupările referitoare la calitățile și intensitățile sunetelor și la polifuncționalitatea acestora. Timbrul de obicei morocănos al fagotului, a fost „îmblânzit”, flexibilizat de arta Mariei Chifu, dar și de iscusința autorului în a specula proprietățile registrelor instrumentului și în a aplica tehnici combinate de emisie, astfel încât să obțină efecte expresive inedite: fagotul a sunat când ca un clarinet
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
acestora. Timbrul de obicei morocănos al fagotului, a fost „îmblânzit”, flexibilizat de arta Mariei Chifu, dar și de iscusința autorului în a specula proprietățile registrelor instrumentului și în a aplica tehnici combinate de emisie, astfel încât să obțină efecte expresive inedite: fagotul a sunat când ca un clarinet sau un flaut-bas, când ca un șofar, servind periodic și ca instrument de percuție. Dublate de ecoul lor, până la a deveni aidoma unui șuierat misterios, sunetele s-au menținut mai ales în registrul acut
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
cu o subtilitate în nuanțe și culori timbrale încălzita de un har al comunicării seducător. Tot tineri, tot stăpîni pe instrumentele lor șunt și componenții trio-ului "Aulos" al Filarmonicii clujene: Dănuț Mesaros (oboi), Liviu Gocan (clarinet) și Orlando Corăbianu (fagot). Ei au propus un program de "muzică franceză din secolul XX". Piese originale pentru o asemenea formație șunt greu de găsit în catalogul marilor compozitori și de aceea dintre cei înscriși pe afiș doar Jean Français este un nume de
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
l-am auzit pe Hitler vorbind în fața unui stadion de 100.000 de oameni. În felul lui, vorbea foarte bine. Cum trăia un artist în perioada antebelică? În 1933, eu, care n-aveam un rol principal în orchestră, cântam la fagot, aveam un salariu de 9.000 de lei. Impozitul era de 500 de lei - am și acum contractul în sertar, acasă -, iar un ou costa un leu. Tata, care făcuse Dreptul și era inspector PTT, avea doar 8.000 de
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
punea accentul pe valoare. De ce nu se mai pune astăzi? În Occident se pune! Din cauza asta există șomeri, pentru că unii sunt mai slab pregătiți decât alții, chiar dacă sunt la fel de inteligenți. Eu, care am început să studiez pianul, am ajuns la fagot din cauză că, în liceu, pe care îl făceam în paralel cu Conservatorul, aveam un profesor care ne omora cu latina. N-aveam timp nici de alte materii, nici de pian, așa că profesorul mi-a sugerat să trec la fagot. Pe toți
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
ajuns la fagot din cauză că, în liceu, pe care îl făceam în paralel cu Conservatorul, aveam un profesor care ne omora cu latina. N-aveam timp nici de alte materii, nici de pian, așa că profesorul mi-a sugerat să trec la fagot. Pe toți "nătărăii" îi dădeau la fagot și la corn, unde nu prea erau elevi și profesorii riscau să li se desființeze catedra. I-am înnebunit pe cadriști cu bancurile mele În timpul regimului comunist, dv. ați vorbit întotdeauna fără să
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
care îl făceam în paralel cu Conservatorul, aveam un profesor care ne omora cu latina. N-aveam timp nici de alte materii, nici de pian, așa că profesorul mi-a sugerat să trec la fagot. Pe toți "nătărăii" îi dădeau la fagot și la corn, unde nu prea erau elevi și profesorii riscau să li se desființeze catedra. I-am înnebunit pe cadriști cu bancurile mele În timpul regimului comunist, dv. ați vorbit întotdeauna fără să luați în calcul posibilele consecințe. Pe timpul comuniștilor
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
de moarte, prin izolare. Tot despre o dramă individuală, a neadaptării, a fost vorba și în cea de a doua piesă a aceleiași compozitoare, în Onde, Ondine, interpretată tot live, de Ana Chifu la flaut și de Maria Chifu la fagot. Cele trei secvențe ale lucrării evocau legendara figură a Ondinei, care nu-și mai găsea locul niciunde, nici în locul acvatic de origine, nici în cel terestru. Coregrafa a dezvoltat în ambele lucrări o serie de module, cu evoluții de grup
Coregrafie internațională by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4788_a_6113]
-
un om sincer. Dar în această formă, nu știu cine l-ar mai putea urma la noi, în afară de N. Iorga. Sufletul lui N. Titulescu are toate elementele unei orchestre: de la jocul de pițicato al vioarei prime la înduioșarea violoncelului și de la umorul fagotului, la stridența metalurilor. Înțelegeți de ce, după fiecare discurs mare, are febră două luni de zile. După ce juca o seară teatru, Eleonora Duse cădea leșinată, căci trăise în scenă prea intens. La fel N. Titulescu trăește, „devine“ în fiecare discurs mare
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
Cutie pentru vioară 1 buc. 48 106. I106 Curea din piele pentru chitară 1 buc. 12 107. I107 Corn francez 1 buc. 3.194 108. I108 Diapazon 1 buc. 216 109. I109 Doză pentru chitară 1 buc. 1 110. I110 Fagot 1 buc. 2.918 111. I111 Filtru electronic de protecție pentru boxe muzicale 1 buc. 17 112. I112 Flaut 1 buc. 173 113. I113 Fluier 1 buc. 15 114. I114 Mandolina 1 buc. 31 115. I115 Mandolina electrică 1 buc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134193_a_135522]
-
care adîncimea era înlocuită de multiple suprafețe mate, dar alunecoase. Așa se face că am ajuns să-mi fie uneori frică să receptez un opus mozartian, chiar și atunci cînd lucrarea e mai puțin "vînturată", cum e cazul Concertului pentru fagot KV.191. Teamă de o interpretare impersonală, glacială ori, dimpotrivă, hiper-personalizată, incandescentă, marcată de voința instaurării unor noi tonalități emoționale sau de euforia unei libere plutiri, incapabilă să evite echivocul, ambiguitatea. Nici vorbă de asemenea intenții ori practici în restituirea
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
în căderea noastră orizontală? Ce trăiri, ce vertijuri poate da orizontul, Lontaneitatea? Vertijuri ale Lontaneității? Vertiges de la Lontaneité?» Ecce opus! Cinci căderi în orizont, cinci absorbții în necunoscut, cinci bătăi de inimă, redate sonor prin două oboaie, două clarinete, două fagoturi și doi corni.” În privința Dixtuorului enescian, interpreții au probat mult curaj, inițiativă și valoare interpretativă. Aceasta cu atât mai mult cu cât ultima interpretare (și înregistrare pe disc) a avut loc cu mai bine de treizeci de ani în urmă
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
sonoritate care trimite într-un fel cu gîndul al sfîrșitul ceremonios al celebrei balade a lui Ștefan Augustin Doinaș, Mistrețul cu colți de argint: „.../ cînd tòți tac și muzica tace de tot,/ de sub scaunul căruia, oare,/ se-aude-o cadență ca de fagot?" (Caragialeta p. 44) Cu minuție de orfevru își cizelează Șerban Foarță versurile în Caragialeta și Caragialeta bis. Prozodia este pe cît de îndrăzneață pe atît de proaspătă (aviz poeților actuali care consideră vetuste formele poetice cu ritm și rimă). Întîlnim
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
anghinare utagak ------ împerechere gorgona la belvedere matcă tăi căința-ngaimă non madona nix muire calafat-am până-n vama. Paradaiana sparge rană - imi făgăduisei strana lăcusta pustiei mâna nu să joci la embargo’ polka doamnei escargo și j’avais șu que fagot (în franca pardon basson) point fitil trotil amnare cum săreai échalier baladin depuis hier soț în zodii funerare. Țin rezervă în triajul dogmei codul parahodul limbajul cuplând limbaja - caija maija te fă roată licoarnă licornorată. Dulce-i takamanohara sahara din
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
avocatului. Între timp, Melania, făcând abstracție de toanele, isteriile și dereglările hormonale ce se făceau vinovate de depresiile și postdepresiile ce îi traversau viața, se hotărî să aștearnă un roman în versuri, romanul vieții ei, romanul cu „r“ mare: Tristețea fagotului meu. Trompetistul Nae Cuculeanu strâmbase din nas la auzul titlului, o trompetă, dacă vreți să înțelegeți, se impune, pe când un fagot... Auzi ce idee! Nu, nu, în nici un caz, fagotul este un instrument desuet și total nepotrivit pentru a fi
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
îi traversau viața, se hotărî să aștearnă un roman în versuri, romanul vieții ei, romanul cu „r“ mare: Tristețea fagotului meu. Trompetistul Nae Cuculeanu strâmbase din nas la auzul titlului, o trompetă, dacă vreți să înțelegeți, se impune, pe când un fagot... Auzi ce idee! Nu, nu, în nici un caz, fagotul este un instrument desuet și total nepotrivit pentru a fi personaj de roman. Dar, oricât încercă trompetistul Nae Cuculeanu să o convingă, Melania o ținu morțiș pe-a ei și sfârșiră
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]