3,548 matches
-
acorduri din „Mulți ani trăiască"!. De atunci, de câte ori intram în local, orchestra mă saluta astfel, în semn de apreciere. Am aflat ulterior că așa mai procedau doar la sosirea primarului orașului. Vestea s-a dus repede și mi-a mărit faima! Eram mare! Am pomenit de șeful orchestrei, un virtuos acordeonist, cunoscut și în afara granițelor orașului sub numele de Păsăroiu. Era o poreclă transformată în faimă, în urma unei întâmplări pe care am aflat-o de la unul dintre membrii orchestrei lui. El
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pas_berthold_aberman_1391502788.html [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
procedau doar la sosirea primarului orașului. Vestea s-a dus repede și mi-a mărit faima! Eram mare! Am pomenit de șeful orchestrei, un virtuos acordeonist, cunoscut și în afara granițelor orașului sub numele de Păsăroiu. Era o poreclă transformată în faimă, în urma unei întâmplări pe care am aflat-o de la unul dintre membrii orchestrei lui. El, țigan tinerel, frumos foc, era un virtuos talent muzical și o atracție a femeilor. Nu de puține ori femeile rugau soții să meargă la restaurantul
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pas_berthold_aberman_1391502788.html [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
de mulți ani că fără muzică ziua nu se poate sfârși, că fără muzică nu poți avea prieteni, că fără muzică nu poți iubi!” Don Elvis George ROCA: Am aflat despre dumneavoastră din surse de pe internet. Ați câștigat o mare faimă în Italia, țara unde sunteți stabilit în prezent. Sunteți preot sfințit de Vatican(!!!) și un faimos cântăreț. O voce caldă care se apropie de cea al lui Elvis Presley. Aș dori să fac cunoscut ambele dumneavoastră preocupări. Aș începe cu
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_antoniu_petrescu_alias_don_elvis.html [Corola-blog/BlogPost/349606_a_350935]
-
-ul său, printre care și pe designer-ul său... datorită cărui fapt mi s-a facilitat contactul cu societatea și fabrica unde artistul își comanda costumele de scenă. În această perioadă am cunoscut-o pe Katiuska, o cântăreață americană de faimă internațională, foarte talentată, cu care am colaborat. George ROCA: Vedetonimul „Don Elvis” a devenit faimos în Italia. Cine v-a „botezat” cu el? Sunteți mai cunoscut sub acest nume decât sub cel real... Pr. Antoniu PETRESCU: Prima dată când am
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_antoniu_petrescu_alias_don_elvis.html [Corola-blog/BlogPost/349606_a_350935]
-
El purta ochelarii cu un aer matur, preocupat. Randamentul său școlar depășise orice așteptări. Știa orice. Avea răspuns la toate. Tânărul adolescent devenise o enciclopedie. Trecură anii gimnaziului, ai liceului, ai facultății fără probleme! Ba, dimpotrivă, încununați de succes, de faimă. Cum termină studiile superioare, fu propus pentru o bursă în străinătate. Și acolo făcu furori! Își pusese profesorii în situații umilitoare, căci îi întrecea în cunoștințe. La orizont i se iveau sumedenie de oportunități. Urma să aleagă ce să facă
OCHELARII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1422117474.html [Corola-blog/BlogPost/384504_a_385833]
-
artistul îi este un oaspete ce, harnic, așa cum este, a venit nu să stea ci să lucreze. Și lucrează, de un timp lucrează atât de mult și cu roade, încât, iată, a și realizat o expoziție de lucrări în toată faima unui vernisaj domnesc, pe care și l-ar permite atâți pictori câți pot fi numărați pe degetele de la o mână. Critici, mai mult sau mai puțin obiectivi vorbesc mai mult sau mai puțin despre această expoziție, dar bine ar fi
PAUL CIPRIAN SURUGIU. FLORI ŞI SUFLET de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1466350064.html [Corola-blog/BlogPost/385289_a_386618]
-
va sări imediat o armată, i-aș zice că de pe urma succesului său se profită dimprejur, în timp ce împotriva avântului său înaintează forța latentă a unui insucces final - aceasta dacă nu va reflecta să opteze pentru ce îi este favorabil sieși nu faimei cu profitori! În al doilea rând i-aș spune că ramele tablourilor sale nu trebuie să fie așa de bogate ca volum și ornament, precum turlele colosale ale catedralelor ce în loc să redea maiestate, iau din monumentalitate, că vernisajele trădează galantonie
PAUL CIPRIAN SURUGIU. FLORI ŞI SUFLET de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1466350064.html [Corola-blog/BlogPost/385289_a_386618]
-
Otoman. Urcat pe tron la vârsta de 26 de ani, el a urmărit să construiască un imperiu mai puternic decât cel al lui Alexandru cel Mare și să facă din armata turcă una invincibilă. Pe parcursul domniei sale de 46 de ani, faima lui de războinic și de conducător s-a răspândit de la Est la Vest. Telenovela descrie intrigile din harem și din palatul imperial Topkapî, cele mai multe întâmplări bazându-se pe ficțiune. În anul 1520, tânărul Süleyman află vestea morții tatălui său și
SERIALUL DE TELEVIZIUNE „SULTAN SULEIMAN MAGNIFICUL” de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_1402903042.html [Corola-blog/BlogPost/340913_a_342242]
-
Alois Tautu (Roma.), Prof. Dr. Emil Turdeanu, Prof. Dr. G. Uscatescu, Prof. Dr. Dr. h.c. Julius Wilhelm (Tübingen), Clifford R. Wurfel (Library Univ. of California), Dr. Jon Cepoi, și f.f. mulți alții. Ajutorul Dumneavoastră poate reda Bibliotecii din Freiburg faima, importanța și rolul pe care îl merită în acest minunat centru istoric și universitar al Germaniei și Europei, din imediata vecinătate a Franței și Elveției! Ajutați! Referință Bibliografică: PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ȘI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG / Ion Dumitru : Confluențe Literare
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Pentru_salvarea_institutului_si_bibliotecii_romane_din_freiburg.html [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
kilometri de la periferia Bucureștiului spre Șoseaua Alexandriei. Această comună, Măgurele, păstrătoarea unor comori de amintiri, are un trecut istoric remarcabil. Ea apare în documente între anii 1551 și 1625 că „ocina domneasca”, iar în zilele de acum se bucură de faima comunei capitala a fizicii atomice românești. Într-o vreme, aceasta comună și împrejurimile ei au fost moșia de zestre a Doamnei Stâncă. Mihai Vodă-Viteazul și-a așezat aici tabăra înaintea luptei de la Călugăreni în august 1595. În ajunul bătăliei aici
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
nostalgic aducându-mi aminte de Oradea, orașul copilăriei mele. Observ că am avut drumuri paralele... Din nou v-ați mutat, de data asta tot în Ardeal, la Cluj! De ce ati optat pentru a face filologia la Cluj? V-a cucerit faima universității „Babeș-Bolyai”? La ce secție ați fost studentă? Elenă BUICĂ: După căsătorie, cu un bihorean, mi-am urmat soțul. El era pilot al aeroportului din Someșeni, care aparținea Clujului. Prin căsătorie am scăpat de „originea nesănătoasă” și am putut să
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
mod poate fi analizată actrița Bianca Brad, fostă Miss România, cândva considerată „Prințesa frumuseții”, pentru frumusețea totală, afară de cea a „învelirii cu poleială”. Esența de valoare luată în considerare de juriu a fost frumusețea corporală nu acoperământul precum și inteligența, nu faima! Aceste calități etalonează și azi înfățișarea fizionomică și spirituală a actriței. Admirarea și iubirea unui om frumos nu se șoptește la ureche, de parcă ar fi vorba de o uneltire. A mărturisi și a dovedi, acestea-s criteriile adevărului inimii. Da
BIANCA BRAD. STATORNICIE FĂRĂ JURĂMINTE, DEZAMĂGIRI CU JURĂMÂNT...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1477036965.html [Corola-blog/BlogPost/364762_a_366091]
-
țara asta, râul, ramul/ Mi-e prieten numai mie/ iară ție dușman este/ Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste./ N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid/ Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid! ” Pe fruntea oamenilor care nu-și cunosc limitele -orgolioșii -, nu poate fi scris cuvântul „modestie”. Numai omul modest și înțelept cugetă mult și înfăptuiește lucruri bune. Referință Bibliografică: VREMEA ORGOLIILOR / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 530
VREMEA ORGOLIILOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vremea_orgoliilor_vavila_popovici_1339601471.html [Corola-blog/BlogPost/366206_a_367535]
-
era într-adevăr o faptă epică, o adevărată saga care ar fi imortalizat pentru totdeauna numele țiganilor. Demult doreau să taie Turnul Eiffel, dar nu din lăcomie, trecuseră demult de stadiul ăsta, se rafinară, doar erau parizieni. Aveau nevoie de faimă herostratică (1). Dar ei nu aveau baza doctrinară care să le ofere motive istorice, filosofice și morale pentru o atare temerară întreprindere. Dar eu, eu aveam. Eram singurul dintre ei care știam că turnul fusese construit cu fier românesc de la
ȚIGANII AU VÂNDUT TURNUL EIFFEL LA FIER VECHI, SAU CUM M-AM VISAT UN (H)EROSTRATUS MODERN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467544736.html [Corola-blog/BlogPost/350010_a_351339]
-
adică Lefer. Nu, Lefter personajul lui Caragiale, nu! Îl chema Lefer- fierul. Mai fusese una, poreclită Doamna de Fier. Se pare că fierul are un destin politic...Poate să creeze mitologic o națiune. Da, națiunea țigănească și-ar putea dobândi faima internațională de Națiunea de Fier. Parcă Guța avea o melodie numită „Noi sîntem garda de fier”(3). Ăsta ar putea fi imnul trupei lui Vili în timp ce vor tăia turnul, și de ce nu, chiar imnul țiganilor. A doua zi m-am
ȚIGANII AU VÂNDUT TURNUL EIFFEL LA FIER VECHI, SAU CUM M-AM VISAT UN (H)EROSTRATUS MODERN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467544736.html [Corola-blog/BlogPost/350010_a_351339]
-
Un vis frumos în care eu fusesem un Herostratus modern. Trist, am plecat spre autocar, căci aveam bilet de înapoiere în România. Nu, nu îmi dădură francezii „explodare”(5), doar mă săturasem de atâta amor francez. Mă săturasem și de faima țiganilor. Îmi amintesc cum în prima mea zi în Paris, s-a oprit brusc metroul. Și pe întuneric am întrebat în engleză: -Ce se întâmplă? Cine a făcut asta? -Țiganii din România au tăiat cablurile de cupru ale metroului. Noroc
ȚIGANII AU VÂNDUT TURNUL EIFFEL LA FIER VECHI, SAU CUM M-AM VISAT UN (H)EROSTRATUS MODERN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467544736.html [Corola-blog/BlogPost/350010_a_351339]
-
nu-ți dă nimic. Trebe să vină băieții noștri să facă un proces verbal de constatare și dup-aia. Sîmbătă e bine?” „Cucoană, eu sînt firmă, pe mine scrie luni-vineri nouă-șapteșpe, îmi trebe azi, îmi trebe acum! Pierd bani. Pierd faimă. Pierd gaz.” Apoi mă resemnez. Curentul se duce după băieți. Un doc nesalvat se duce și el. Curentul se-ntoarce, îndată sosesc și băieții. Într-adevăr, modemul se prăjise. Îmi scriu procesul verbal și pleacă, lăsând în urmă mațe de
N-ai gaz, nu poţi s-o arzi nici pe internet by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19074_a_20399]
-
de prestigiu că merită să fie susținuți și creditați cu toată încrederea. Locuri ca Harvard, Princeton, Yale, Oxford, pe care înainte le auzeam doar prin filme sau cărți, au devenit realități palpabile prin intermediul foștilor elevi de la CNVA care au dus faima Galațiului în lumea largă. Înființat în 1867, CNVA-ul închide cu grijă în istoria sa nume de mari dascăli care au predat aici sau de absolvenți de renume, referindu-ne strict selectiv la Gh. BOGDAN-DUICĂ, Nicolae LONGINESCU, Iorgu IORDAN, Petre
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Despre_brand_urile_galatiului_pompiliu_comsa_1342964242.html [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
niciodată generozitatea nu e o străină, nici un scop, e datul cel mai firesc din întreaga și permanenta sa atitudine, niciodată împotrivitor omenescului, pentru că maestra Felicia Filip e o personalitate care cu de la sine vrere, niciodată nu se relaxează pe vârful faimei! Niciodată! Iubește și respectă publicul, i se dăruie și nu e încărcată de aroganța care să îi urce un ego deasupra modestiei și căldurii umane. În prezența ei se instalează tăcerea graiului și începe vuietul sufletului și focul ochilor. Emoția
FELICIA FILIP. TIMPUL CÂNTĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412942233.html [Corola-blog/BlogPost/341069_a_342398]
-
îngrijorător pentru minunatele artiste anonime este lipsa de interes a generației tinere pentru meșteșugul ce ele l-au moștenit din străbuni. Datorită faptului că „Leftaritiko” este unul dintre cele mai reprezentative eșantioane de artă populară din Cipru dar și grație faimei sale, la 30 septembrie 2009 aceaastă capodoperă manuală fost inclusă în lista reprezentativă UNESCO - patrimoniul imaterial al culturii umanității. Doar două forme de artă tradițională de acest gen - „Leftaritiko” și un alt produs croat - se pot regăsi în listele UNESCO
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
din jur ca și cum ar fi perfecți și să îi ajutăm în orice vreme. Nu le facem niciun serviciu dacă îi vorbim de rău. Ce greu suportă unii când alții sunt apreciați și lăudați! De parcă Ii s-ar fi luat din faima lor. E greu să recunoști darurile sau calitățile semenilor tăi în contextul unei vieți care gravitează în jurul eului și intereselor proprii. Am observat cât de atenți suntem la greșelile altora, dar pe ale noastre nu le vedem și nici nu
DESPRE VORBIREA DE RĂU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1429779184.html [Corola-blog/BlogPost/374957_a_376286]
-
de RAI 1, în 1993, când, în urma invitației Papei Ioan paul al II-lea, cu ocazia Primului Concert de Crăciun la Vatican, transmis în Mondovisione, Mariana a cântat vechi colinde românești. Ne-a înnobilat neamul și limba și a dus faima țării noastre mai departe, ceea ce e cu adevărat remarcabil. Reîntoarsă în țară, apare pentru prima oară în fața publicului român, în 1991, la Ateneul Român și apoi susține concerte cu Orchestra Simfonică a Filarmonicii George Enescu, celebrând în 1993, cei 125
O MIE DE VOCI ÎNTR-UNA SINGURĂ: MARIANA NICOLESCO. OMAGIU PRIMEI DOAMNE A LIRICII ROMÂNEŞTI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_mie_de_voci_intr_una_singura_mariana_nicolesco_omagiu_primei_doamne_a_liricii_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/356774_a_358103]
-
bucuria răsplătirii la scenă a actorilor cu aplauze și ovații, iar a doua oară prin numărul necrezut de mare al spectatorilor. De aceea, la cabine, maestrul Ion Caramitru mi-a pus o întrebare de mare forță a lămuririi despre cum faima unui oraș poate crește și descrește într-o secundă prin participarea lui vie sau neparticiparea amorțită la evenimentul cultural: „toți oamenii aceia erau din Bacău?” (întreba despre spectatori). O haină frumoasă nu te ferește de frig mai bine decât o
ION CARAMITRU. DIN NECUPRINS, ÎNTR-O SINGURĂ STRÂNGERE LA PIEPT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1456095622.html [Corola-blog/BlogPost/370790_a_372119]
-
plagiat, în cartea Tinerețe fără bătrânețe. Imaginarul longevității din Antichitate până astăzi (Editura Humanitas, 2006), articolul intitulat “Longevity” din Dictionary of the History of Ideas al reputatului enciclopedist american Gerald J. Gruman (a se vedea “Dilematica”, numărul din februarie 2007). Faima Domnului Lucian Boia de “blasfemiator al Istoriei românilor” a trecut și peste Prut. Operând o radiografie a lucrării distinsului istoric în discuție: Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea și desfacerea unui mit, apărută în 2015 la Humanitas, Mihai Cimpoi, membru de
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1489955144.html [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
certitudine, de o Istorie a României ante și una post Lucian Boia. Cei care nu au capacitatea de a-l înțelege pe noul geniu al Istoriei românilor mai susțin că Dl Boia nu ar fi urmărit prin scrierile Domniei sale decât faimă, bani și blasfemierea poporului în sânul căruia s-a născut, și că, beneficiind de conivența Dlui Gabriel Liiceanu și a Editurii Humanitas, le-a și obținut pe toate trei, dar că, în schimb, ar fi pierdut statutul de istoric, cel
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1489955144.html [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]