327,624 matches
-
stîrni derută, dar și curiozitate. însă cărțile sale nu vor lăsa niciodată impresia de fals, de neautentic. Într-o cronică la Pisica ruptă (1997), Dan C. Mihăilescu remarca "teribila energie colerică" la Mircea Daneliuc și îl așeza într-o ciudată familie de spirite care se definesc prin negație: Paul Goma, Alexandru George, Mircea Zaciu, I.D.Sîrbu, Eugen Barbu. Ipoteza poate fi susținută cu multe argumente: într-adevăr, Daneliuc este un nebun care a "dat" într-o mulțime de oameni importanți, care
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
între generații, ca să nu mai vorbim de conflictul adînc între cele două genuri muzicale... Alternează persoanele I și a III-a. Dar "unghiul" nu se schimbă - tonul, atitudinea sînt cele ale personajului: gînduri misogine, depresii cauzate de vîrstă sau de familie, o fragilitate profundă etc. Este drama unei vedete care se apropie de apusul carierei și care nu știe să trăiască și altfel decît în centrul atenției. Bărbatul-macho, bărbatul puternic din romanele brebaniene este ridiculizat. Iustin Raețchi încearcă tot felul de
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
în mintea și în conștiința mea în cei aproape treizeci de ani de când mă frec zilnic de aceiași pereți semi-soioși, de când pășesc pe resturile de mâncare, pungile de plastic, bucățile de hârtie lăsate de vecini (sau chiar de membri ai familiei mele), și, mai nou, în escrementele câinilor de apartament. Încerc să-mi imaginez cum ar arăta viața mea dacă aș ajunge acasă de la serviciu călcând pe trotuare normale, și nu prin ghemul de fierăraie ruginită ce se ițește obraznic printre
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
țară, pe jumătate din leafă, și luînd cu sine jumătatea cealaltă), dl Barbu Cioculescu are primele amintiri legate de Găești. Aici a stat pînă la vîrsta școlii. "Găeștii erau și oraș, cu case luxos mobilate și cu un domeniu - al familiei Olănescu -, avea librărie, cofetărie, fotograf și un liceu mai cu seamă, în a cărui vastă curte mă simțeam în mijlocul lumii. Și mai era și sat, cu lunci de gălbenele și roiuri de fluturi, cu ogoare în spatele caselor - în curtea casei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
creștea un pîlc viguros de floarea-soarelui - pepeni, pe cîmpuri învecinate vedeam uriașe întinderi de bostani galbeni și portocalii, în curtea noastră se aflau caiși cărora căprița mea le rodea scoarța". Documentar, sînt de semnalat evocările privitoare la mizeria în care familia Ș. Cioculescu a trăit între anii '48-'58. În același număr din revista de la Târgoviște, dl Tudor Cristea consacră o cronică plină de simpatie volumului recent de memorialistică al directorului României literare. Ne-a frapat amănuntul, pe care-l reținusem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
și am aflat că nu există alți Găești pe harta țării. Bunicul matern al dlui Manolescu se trăgea cu adevărat din Dîmbovița. Revista revistelor din Litere se referă la o polemică stîrnită de dl Ion Simuț, care a protestat în FAMILIA, la pitoreștile înjurături ale dlui Luca Pițu găzduite de revistă, și a fost pus la punct de dl Ioan Moldovan, redactorul-șef. În același context, Litere citează și altă Ceartă în familie, cînd editorialul României literare a polemizat cu cronicarii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
de dl Ion Simuț, care a protestat în FAMILIA, la pitoreștile înjurături ale dlui Luca Pițu găzduite de revistă, și a fost pus la punct de dl Ioan Moldovan, redactorul-șef. În același context, Litere citează și altă Ceartă în familie, cînd editorialul României literare a polemizat cu cronicarii revistei. Aceste "certuri" nu sînt nici trucate, nici fără sens. Cronicarul vine și el cu o părere: dacă tot dorim transparență, haide să nu ne mai ascundem divergențele... sub covor! La urma
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
între indivizi și între generații pot fi nepotriviri de vederi. Ce e rău în asta? OGLINDA LITERARĂ de la Focșani (nr. 9) publică O scrisoare pierdută a dlui Virgil Panait către dl Luca Pițu în care miștocăreala moldovenească a acestuia din Familia ardeleană este drastic condamnată. Ca să vezi ecouri! Libertate și cenzură În OBSERVATOR CULTURAL (nr. 134), la, ca de obicei, bine-întocmita Revistă a presei, este reprodus din COTIDIANUL un text în care dl E. Simion protestează la cele scrise de dl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
ecouri! Libertate și cenzură În OBSERVATOR CULTURAL (nr. 134), la, ca de obicei, bine-întocmita Revistă a presei, este reprodus din COTIDIANUL un text în care dl E. Simion protestează la cele scrise de dl Luca Pițu despre d-sa în Familia. Așa dar cearta ia amploare. Tot în Observator, de semnalat amplul fragment dintr-un studiu al dlui Adrian Marino despre Începuturile (deocamdată) raporturilor dintre libertatea și cenzura presei de la noi. După o cărțulie în care cenzura românească era succint descrisă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
aflînd de proiectul legii partidelor politice a fost de acord cu el. Și pe bună dreptate. Din '90 încoace se scurg de la buget bani buni pentru finanțarea campaniei electorale a unor partide care nu există decît cu numele. Partide de familie au primit sedii care sînt de mulți ani subînchiriate unor societăți comerciale, cel mai adesea cîrciumi. Mai nou aceste partide orfane de membri își vor putea cumpăra sediile, lăsînd astfel cu buzele umflate proprietarii de drept ai imobilelor acordate cu
Bani publici pentru legea partidelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14759_a_16084]
-
repede în România, draga Gelu? Ne-am văzut, nu demult, pe 8 iunie, la Operă Națională, la sărbătorirea baletului românesc și a stelelor sale plecate peste hotare. - Cum era și normal, am venit în vacanță să-mi revăd în tihna familia. Dumnezeu mi-a dat, la frumoasă mea vârstă, cateva bucurii. Am trăit un moment important în viața mea artistică, cu ocazia unui gest excepțional al unui șef de stat, Presedintele României, care a decorat pe 8 iunie anul acesta, pe
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
baletul nostru, pe fiecare dintre noi. Eu am considerat-o pe Irinel că pe cea mai mare artista care a scris o pagină de istorie a baletului românesc, o ființă cu totul specială. De fiecare dată îmi petrec vacanțele în familia mea, în casa surorii mele și a unicului meu nepot, Andrei Barbu. Anul acesta am fost invitat de domnul Marius Martinescu, primarul orașului meu natal Lugoj, al cărui cetățean de onoare sunt, la hramul Sf. Mării, sărbătoarea orașului. La Lugoj
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
Meditația transcendentala, apar: o propunere de arestare a inginerului Gheorghe Ursu, note despre ofițeri de Securitate care ascultau Europa liberă, critici în legătură cu demolarea satelor (la Institutul de Istorie) sau un plan de urmărire informativa a foștilor deținuți politici și a familiilor lor și programe de măsuri pentru limitarea numărului celor care ascultau posturi de radio străine sau a celor care cereau azil politic la ambasadele țărilor occidentale. Așa cum și-a propus de la început, Banalitatea răului..., ca și Securiștii partidului, e o
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
iarbă/ nu-i nimeni să spună când revenim după întâlnirea cu cititorii/ copii se duc la izvor pe langă grădină/ în care am căutat miniaturile/ toamnă târziu/ timp desenat pentru hârtia pentru publicitate/ vânătorii au exersat pe proprietățile noastre/ noile familii încearcă posibilul/ în pavilionul despre care nu știe nimeni/ o rază ajunge uneori/ fără a trimite oaspeți acasă."
Intervalele poemelor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14766_a_16091]
-
ori, poate, îndemnul către furtișag din partea părinților). Să mai înșir, aici, navală drogurilor și a medicamentelor sau a alimentelor străine, încurajată de principiul că "nu capră mea moare din asta, ci dimpotrivă". Sau "copiii străzii", scoși din canale, duși la familiile care-i refuză, si revin în stradă (dar nu au mai avut "canalele"); sunt caprele "altora", nu "a mea"; cu parte din salariul unui parlamentar sau din firimiturile risipite de "cei mai bogați zece" din România s-ar putea construi
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
de pe acum tânjind la locurile natale, iar la iarnă vor simți, ca și poetul român, vântul turbat de la malul mării, unde îngheață valurile). Tot "actualitate": recent am intrebat în Italia cum de "se menține", în ciuda repetatelor "crize" de tot felul: "Familia", mi s-a spus, este "baza" - asa se țes afacerile, așa prosperă restaurantele și hotelurile, de astă nu sunt respinși copiii - adorați, fie și luați colaboratori la cerșit ori la mici găinarii - și nu comentez mai mult. Iar mai de
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
cadre. Mă reținu. Asemănarea sa cu Pașadia era așa desăvîrșită că s-ar fi zis că era chiar acesta, mai tînăr numai, costumat în urîtul port boieresc de acum o sută de ani. - E străbunicul meu, zise Pașadia. Fiind din familie singurul pentru care am simpatie nu i-am ars ca celorlalți portretul. Fu un Bergami. Mîndrețea lui, aureolată de prestigiul ce înveșmîntă în ochii femeilor pe aceia care au ucis, îl făcu să treacă de la coada butcei Domniței Ralu, la
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
dar nu de partid. Iar începutul verticalizării Jurnalului național începe cu prețul - 3.500 de lei, preț de dumping. Sub numele ziarului, care e primul subiect cu care Jurnalul vrea să-și merite verticalitatea? Cu o incursiune în viața de familie a lui Adrian Păunescu - "străbunic la 58 de ani". Știuta fiind slăbiciunea lui Marius Țuca față de poetul Adrian Păunescu, nu prea vedem prin ce și-a îndreptat editorialistul spinarea în fața lui Adrian Păunescu. Pe același drum al verticalizării Jurnalului descoperim
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
ezită să-l numească pe Cămilo José Cela "geniu", subliniindu-i talentul lingvistic de excepție și laconismul discursului, care lasă, din fericire, "nemoralizat" universul românesc. E apreciată îndrăzneala experimentelor literare, cum ar fi realismul atroce, dus pînă la suprarealism, din Familia lui Pascual Duarte, ori introducerea în literatura spaniolă a "simultaneismului" (tratarea, în paralel, a unor scene diferite) și a fragmentarismului liric, pentru a destructura narațiunea liniară (în Stupul). Nu numai scriitorul se bucură de elogii, ci și omul, căruia i
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
unul. Fiecare pasaj reface istoria de succes a unui loc comun "subcultural". Este momentul să oferim o "bibliografie" minimală extrem de necesară pentru înțelegerea unui astfel de text: Maradona, Salinger, Quentin Tarantino, Limp Bizkit, Trainspotting, Zdob și zdub, BUG Mafia, La Familia, Fight Club, Kerouac etc. Peste toți aceștia se presară din belșug înjurături grele și veți obține povestea unui grup de tineri studenți (tot de la cămin și ei, ca și fetele Ceciliei Ștefănescu) care se droghează cu ce apucă, care ascultă
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
date catalogate chiar de Ciorănescu, "lucruri noi despre Lucia" în cartea lui Xenopol despre Genealogia Calimachilor. Ca să nu mai vorbim despre fotografiile, albumele, desenele Luciei, aflate în păstrarea soților Serrat y Valera, reticenți în a pune în circulație documente de familie, ca "semn al prudenței" soției nepotului poetului spaniol, sau de casa locuită de Lucia la Paris, localizată entuziasmat. Ca și plăcerea lecturii, Alexandru Busuioceanu le gustă și pe acelea ale descoperirilor științifice, documentația și verificarea acestei documentații făcând parte din
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
de Revista revistelor consemnează apariții de poezie. Dacă nu se citește poezia, de ce s-ar citi comentarea ei, nu e așa? Răsfoind publicațiile lunii august, am dat peste destule poezii frumoase, care merită a fi aduse în atenția cititorilor. În Familia orădeană, o mai veche cunoștință: dl Traian Ștef. Cu un admirabil și trist poem. Tot acolo dl Ion Podosu, pe care Cronicarul îl citește pentru prima oară. Poeme simple și clare. În Revista română (nr. 2) de la Iași, o admirabilă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
de acțiune și asta să fie totodată o șansă de a mă distra pe cinste". E posibil ca Anthony Hopkins să se fi distrat, într-adevăr, pe cinste, intrînd în pielea unui agent CIA conceput după toate șabloanele binecunoscute (dur-eficient-solitar-fără familie-cu un umor sec-cu un fond secret generos etc.) și punîndu-și acea piele la bătaie ca să salveze omenirea, sau cel puțin New York-ul, amenințat de o bombă nucleară furată din Rusia ("Cum au adus-o? -E uimitor cîte poți
Distracție cu CIA, la Praga by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14831_a_16156]
-
în privința originii numelui s-au formulat mai multe ipoteze. Christian Ionescu, în Mică enciclopedie onomastică (1975; recent reeditată), respinge ideea - într-adevăr improbabilă - a derivării din substantivul comun rodie, dar tinde să accepte legarea sa de Irodion, Irodia (din aceeași familie cu Irod, Irodiada). E explicația pe care a impus-o N.A.Constantinescu, în Dicționar onomastic românesc (1963), în care Rodica e prezentat ca provenind din Irodica, hipocoristic de la Irodia; autorul nu acceptă nici invocarea rodiei, nici sugestia lui Pașca - de
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
-l vinde Rădița, / Rada crîșmărița") și Rădișoara ("Rado, Rădișoară"). Alături de Rădița, Răduța, Răduca poate sta și Rădica: o formă prea marcat populară pentru o poezie cultă, pentru o atmosferă stilizată. Vocala o are două avantaje: leagă numele, prin rădăcină, de familia lexicală a simbolicului rod - și marchează o pronunție "elegantă", "înaltă", care înnobilează diminutivul prea rural. Procesul s-ar fi putut petrece spontan, în mediul său social, sau ar putea fi o contribuție a lui Alecsandri; oricum, el e susținut de
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]