KorAP: Find »[drukola/base=fanariot & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...29 >

705 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

moldovenii să aibă a se judeca înaintea autorităților moldovenești. În veacul al optsprezecelea nefericitul Dimitrie Cantemir se aliază cu rușii. Toma Contacuzin, generalul de cavalerie al Domnului Valahiei, trece asemenea la ruși. Turcia pierde încrederea în Domnii pământeni și trimite fanarioți. Această alianță cu Rusia ne-a făcut să pierdem Domnia, armata, dezvoltarea noastră intelectuală și economică. Domnii fanarioți sânt numai umbrele domniei vechi. Atunci turcii pun țările noastre sub o atârnare foarte grea. Deși ele aveau autonomia lor veche în

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de ruși, ci prin fraudă. Pentru Bucovina s-a cumpărat delegații turci și un general rus, pentru Basarabia asemenea; căci delegații Rusiei primise ordin din San-Petersburg să-ncheie pace cu orice preț, de vreme ce intrase Napoleon I în Rusia. Dragomanul Porții, fanariotul Moruzi, cumpărat și sperând a veni la domnie prin ajutorul Rusiei, a-ncheiat pacea de la București. Moldova întreagă n-o putea ceda rușilor, că atunci n-ar fi avut unde domni, cedă deci jumătatea ei dintre Prut și Nistru. O flotă

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
acel loc și-l hotărnicește, deși domnia era fanariotă, deși slabă, deși locul era ocupat de trupe turcești. Dar până a sosi la capătul veacului al 17-lea și la începutul veacului al 18-lea, la slăbiciunea statelor noastre sub fanarioți, a cărei cauză e tocmai Rusia și alianța nefericitului Cantemir cu Petru cel Mare, vom stabili mai întîi drepturile țărilor pentru timpii în cari nu era vorba de precumpănire turcească la noi. Acest petec de pământ, precum îl numesc corespondenții

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
a-i răsturna iarăși, iar din când în când câte un tiran îneacă si revoltele, dar și dreptatea, într-o mlaștină de sânge și fărădelegi. Și cu toate acestea, cu toată grozăvia acestor vremi, ele nu sânt nimic pe lângă epoca fanarioților, în care toate acele patimi urieșești cari mistuiau pe oamenii din țară, în loc de a fi conduse într-o albie comună spre folosul țării, au fost secate, nimicite prin mișelie, moliciune, venalitate; în care toate instinctele barbare însă nobile au făcut

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
toate cetățile de la granițele Turciei. {EminescuOpX 68} Dar pe români i-a costat și mai mult pasul pripit al învățatului Cantemir. Constantin Brâncoveanu a fost tăiat împreună cu toată familia, iar de la 1716 încoace veni pentru noi veacul de tină al fanarioților. Tot in acest veac înrîurirea Rusiei în Principate crește din ce în ce. Deja prin art. 2 al Tratatului de la Constantinopole (5 noiemvrie 1728) Petru cel Mare își asigură oarecare înrîurire asupra creștinilor din Orient. În vremea împărătesei Anei (1730

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
dialecte deosebirile dintre noi - este acela ce trebuie cultivat. Moldoveni și munteni au tipărit în veacul al șaptesprezecelea cărți care, ca oglindă a pronunției vie, admise ca clasică, nu lasă nimic de adaos și nimic de scăzut. Abia în epoca fanarioților, sub înrîurirea nimicitoare a lor, limba începe a-și pierde unitatea ortoepică și tinerețea ei naivă care strălucește în cronicari. Dar pe la capătul domniei fanariote românii de peste Carpați încep să învețe latinește și, mișcați de o ură neînțeleasă contra bietelor

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
a vieții noastre de stat e nespusa mizerie a populațiunilor de jos, e stoarcerea lor prin nemăsuratele clase improductive, compuse mai cu seamă din străini, e ușurința și lipsa de caracter în viața publică, e putrejunea bizantină a puilor de fanarioți care, sub masca interesului general, fură de sting, fie pe calea diurnelor și lefilor nemeritate, fie prin arendarea moșiilor statului, fie pe alte mii de căi. Comedia consistă însă în minciuna vecinică a constituționalismului, în pretextarea diferitelor libertăți publice, a

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
da, încît guvernul austriac s-a văzut silit să dispenseze pe români de jurământul de fidelitate către împăratul. Când la 1812 rușii au luat Basarabia nu s-a găsit un singur român carele să fi căzut sub ispitele Rusiei. Un fanariot a vîndut-o, trădând Poarta și Moldova totdodată. Un fanariot, C. A. Rosetti, o dă și astăzi muscalilor sub o ploaie de decorații rusești; dar n-o dă singur. Azi puii de fanarioți și tot ce ulița au avut mai corupt

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
dispenseze pe români de jurământul de fidelitate către împăratul. Când la 1812 rușii au luat Basarabia nu s-a găsit un singur român carele să fi căzut sub ispitele Rusiei. Un fanariot a vîndut-o, trădând Poarta și Moldova totdodată. Un fanariot, C. A. Rosetti, o dă și astăzi muscalilor sub o ploaie de decorații rusești; dar n-o dă singur. Azi puii de fanarioți și tot ce ulița au avut mai corupt si mai înrăutățit se unesc spre a consfinți în

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
carele să fi căzut sub ispitele Rusiei. Un fanariot a vîndut-o, trădând Poarta și Moldova totdodată. Un fanariot, C. A. Rosetti, o dă și astăzi muscalilor sub o ploaie de decorații rusești; dar n-o dă singur. Azi puii de fanarioți și tot ce ulița au avut mai corupt si mai înrăutățit se unesc spre a consfinți în mod îndoit vânzarea pământului patriei. Da, în mod îndoit. O dată prin învoire, apoi prin luarea în mod silnic a Dobrogei, fără a ținea

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
luarea în mod silnic a Dobrogei, fără a ținea seamă de dorințele populației, făcîndu-se țara noastră nevinovată complicea Rusiei, justificând răpirea prin răpire, dând drept Rusiei de-a ne trata și pe viitor așa cum ne tratează astăzi. Ce-i pasă fanariotului al cărui tată nu știa o vorbă românească, ce-i pasă lui că se vinde un pământ pe care el, cosmopolitul, cetățeanul universului, antichrist, s-au născut din întîmplare numai? Nu sânt dezmoșteniți cei cari prin munca mînilor lor contribuie

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de avut: omenirea toată. Ce le pasă lor că se ia o bucată din Țara Românească Patria lor, universul, rămâne intact. Ce le pasă că se robește o parte a poporului romînesc? Poporul lor, omenirea, rămâne intactă. Ce-i pasă fanariotului, ce nu este nici grec, nici român, nici francez, nici neamț, că se rupe patria noastră în bucăți, poporul nostru în fîșii? A găsi destui de o seamă și de o origine cu dânsul cari, pentru diurna de doi galbeni

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
s-au purtat soldații noștri degerați și flămânzi pe câmpiile Bulgariei, nu destul că și-au vărsat sângele pentru cauze și interese străine; acum România e menită a intra în cuibul de viespi pregătit în Dobrogea, unde tot după zisa fanariotului se vor vărsa milioanele noastre pentru a face șosele pe apă și poduri pe uscat, căci visteria geme de bani, birnicul nostru nu mai știe ce să-și facă capului de mulțimea bogăției și nu mai avem altă treabă decât

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Iată cauza sigură a restanțelor. Pentru a le încasa va trebui să li se vânză oamenilor ceaunele de mămăligă și cenușa din vatră. Ce le pasă d-lor roșii de starea economică a unui județ pricinuită de chiar dumnealor? Regula fanarioților este: să scoți lapte din piatră. Se va găsi deci ienicerul care să aplice {EminescuOpX 118} administrația d-lor financiară și acestui județ, secătuit până la măduvă de rechizițiuni, de epizootie și de nenorociri elementare. Nu persoanele d-lor liberali sânt

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
veacul de mijloc, să-și aducă aminte că amândouă țările noastre dunărene n-au avut de la fondarea lor și până în suta a optsprezece nici un cod scris (codicele Vasile Lupu și Matei Basarab nu s-au aplicat niciodată) și că abia fanarioții, stricând țara din temelie și corumpând până în măduvă simțul de drept al românului, au fost siliți să-ntroducă norme scrise într-o societate în care totul era putred, iar șiretlicul, sofisma și neadevărul se introdusese în locul sentimentului înnăscut de dreptate și

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
când ne rugam lui Dumnezeu să facă a trece păharul acesta de dinaintea noastră și a nu ne împlini ceea ce vedeam apropiindu-se ca fatalitatea, în [ale] cărei unde pluteau cu mulțumire roșii, atunci eram acuzați că vorbim rău de partidul fanarioților și de nobilul său aliat. De aceea era evident că oricât de identice ar fi îndealtmintrelea principiile fundamentale ale partidului conservator, numească-se el dreapta, numească-se centru, nu ne-am putut asocia la darea unui bil de indemnitate pentru

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
zămislită nu pentru ca românia să exercite atracțiune asupra Ardealului, ci viceversa, pentru ca Ardealul să exercite atracțiune asupra Principatelor dunărene. Noi din parte-ne am protestat totdauna contra ideii acesteia. Născută la Blaj, în secolul trecut, pe când la noi domneau încă fanarioții și nu era umbră de școală și de cultură națională, literați catolici crescuți în colegiul De propaganda fide, în fața cetății zidite pe șapte pături de ruine, în fața Romei, au dat-o poporului de dincolo de Carpați ca o învățătură protejată pe

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
este impunitatea crimelor, este necesara lipsă de respect cătră autoritatea statului născută din această impunitate, din care rezultă apoi slăbiciunea absolută a statului înlăuntru și-n afară. Noi susținem că slăbiciunea statului român înlăuntru e mai mare decât în vremea fanarioților și cu mult mai mare decât în zilele lui Mihai Sturdza sau a lui Vodă Știrbei. Cităm un caz din vremea lui Vodă Caragea. Vestitul George Lazăr trecuse în Țara Românească, deschisese școală și i se deduse numaidecât o boierie

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
care-l reprezintă, să vorbească limpede în cestiunea aceasta. [17 mai 1879] ["CINE CUNOAȘTE CÎTUȘI DE PUȚIN ISTORIA... "] Cine cunoaște câtuși de puțin istoria Țărilor românești nu poate să se mire de cele ce se petrec în zilele noastre. Pe timpul fanarioților, mai nainte, ba chiar numaidecât după epoca lui Ștefan cel Mare, scaunele domnești au început a fi cumpărate cu bani. Fanarioții nu erau decât oamenii care au luat acest principiu al cumpărării scaunului domnesc drept bază pentru organizarea unui sistem

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de puțin istoria Țărilor românești nu poate să se mire de cele ce se petrec în zilele noastre. Pe timpul fanarioților, mai nainte, ba chiar numaidecât după epoca lui Ștefan cel Mare, scaunele domnești au început a fi cumpărate cu bani. Fanarioții nu erau decât oamenii care au luat acest principiu al cumpărării scaunului domnesc drept bază pentru organizarea unui sistem de exploatare publică. Mai mulți greci din Constantinopol și din țară se uneau între dânșii, compuneau din economiile lor un capital

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
au luat acest principiu al cumpărării scaunului domnesc drept bază pentru organizarea unui sistem de exploatare publică. Mai mulți greci din Constantinopol și din țară se uneau între dânșii, compuneau din economiile lor un capital însemnat, se grupau pe lângă vreun fanariot cu oarecare trecere la Poartă și cumpărau tronul vreuneia dintre Țările românești. Venind apoi în țară, Domnul înde obște nu înapoia banii, ci lua cu sine pe membrii companiei și le da funcțiuni înalte, din care să-și poată scoate

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
legiuite și nelegiuite, vindeau funcțiunile și făceau negoț cu posturile atârnate de dânșii. Acest sistem s-a păstrat în Țările românești aproape una sută și cincizeci de ani. După documentele istorice cari ne sânt cunoscute, la companiile de exploatare ale fanarioților au luat parte și alți străini, zarafi din Constantinopol, mai mulți ambasadori ai Franței și ai Veneției; nu ne este însă cunoscut nici un caz în care boieri pământeni, fie chiar și de origine străină, să-și fi băgat capitalurile în

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
acești doi venetici, strâns uniți între dânșii și profitând de slăbiciunea unui Domn cu trecut glorios, au știut să curme o viață atât de binecuvântată cum a fost cea începută pe timpul lui Matei Basarab și să pregătească țara pentru epoca fanarioților. Nu-i vorbă, oricare alt Domn cu trecut mai puțin glorios ar fi căzut jertfă slăbiciunei sale. Nimic nou sub soare! Ce se petrece astăzi s-a petrecut sub forme deosebite mereu în timp de mai multe sute de ani

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
luptă de exploatare fără de milă - atât de favorizată de legislațiunea liberală - care s-a operat înainte de câteva decenii în California între rasa spaniolă si cea anglosaxonă și care s-a sfârșit prin esterminarea pe calea economică a rasei spaniole. Domnia fanarioților a fost o epocă de aur în comparație cu domnia de tină a evreilor și să nu uite nimeni că, evreii fiind clasă de mijloc și legislațiunea liberală fiind esclusiv în favorul acestei clase, ei vor deveni aci stăpânii privilegiați și românul

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
roșii pentru împămîntenirea ovreilor. Alăturarea pur și simplu a unor asemenea două antiteze ar cuprinde osânda roșilor în istoria României, ca a unor oameni cari au deschis porțile unei epoce cu mult mai triste, mai umilitoare, mai scârboase decât epoca fanarioților. Ce însemnează aceste amenințări cu soarta chedivului și cu lovitura de stat? Sânt într-adevăr pericolele internaționale atât de mari încît țara, pentru a exista, să aibă neapărat nevoie de asemenea leacuri drastice? Noi n-o credem sau cel puțin

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]