325 matches
-
mai-nainte de toate trebuie să-ți spui că țin prea mult la garderopă, iaca vă aduc {EminescuOpVIII 431} numai o probuliță de marele meu garderop de haine. Eu cred că mai neci o ființă din lume n-a avut fantazii croitorești mai cutezătoare decât mine, eu îl urmăresc cu foarfecele și cu acul pe bietul poet cu mare fidelitate, încît nu-mi scapă neci o idee de panglică sau materie; nu-i așa, ce-ar mai fi bieții poeți daca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
LISET[TA] Auzi? Asta-i pentru ăla străinul... da' și face, sărmanu. UNUL Iată-l, vine! Să-l așteptăm aci. Urra Dallma! TOȚI Urra Dallma! {EminescuOpVIII 440} HISTRIO O, D-zeul meu! aud eu bine? Nu este asta numai o fantazie sălbatecă de friguri, un delir? Doamne Dumnezeule! Capul și inima mi se sparg de bucurie. TOȚI Să trăiască Dallma! Urra! HlSTR[IO] Lizetto, du-mă la banca aceea. LIZET[TA] Doamne! Te-ai făcut ca peretele, nu ți-e bine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-o, îndată. Ia arată-mi pânza. ZUGRAVUL Bună icoană. POETUL Așa e. Minunat și frumos reiese. ZUGRAVUL Așa ș-așa. POETUL Admirabil. Grația icoanei vorbește de sine. Câtă putere de înțelegere sclipește din ochii aceștia. Cât de mult se mișcă fantazia pe buza aceasta. Ai sta să tălmăcești în cuvinte fizionomia asta mută. ZUGRAVUL Nu-i vorbă, binișor e maimuțată viața. Iată o-ncondeiere - bună-i, cum o găsești? POETUL Eu? Aș zice de ea că descălește natura. Întrecerea cu natura, care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
singur, și nu primea neciodată străini. Caracterul său nu atrăgea pe nimeni, îi respingea pe toți, căci puțini pricepeau sau cunoșteau valoarea sa, și încă mai puțini puteau să aibă plecarea de-a-i urma în zborul său curagios în sferele fantaziei. Pinguinii adevărului fără aripi și lipiți de pământ nu pot să urmeze pe vulturul geniului, care zboară cătră soare, ei par chiar a nu vrea să-i urmeze; ei sunt mulțămiți și mândri dacă au găsit în mlaștină un grăunte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
înghițită de gura șerpelui... era repauzata ei maică care o înghițea... vuuu!... era înspăimîntători să vezi, și neci o rază de lumină și speranță nu mergea în jos prin aburul de sînge!... haha! hahaha! părinte, era numai un joc al fantaziei... însă totuși o imagine a adevărului. Maică-sa și soțul ei o omorâră... înțelegeți acuma? Cam în astfeli urma nenorocitul de-a vorbi mai multe zile. Eu rămăsei acolo, căci speram că va fi mai bine. Chemasem un medic. El
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Bietul Pergoleze! El, atât de bun, atât de generos, atât de smerit și atât de curat și călduros, să sufere singur, părăsit, necunoscut, uitat poate, când eu îi sânt datoare viața, mă aflu fericită și când cea mai mică din fantaziile mele este o poruncă pentru fiecare aci!... Oh, nu, nu poci, nu trebuie a mă face complice a soartei lui ce îl gonește după urmă, a aceștii fatalități ce apasă atât de greu ființa lui... Căci pentru mine el sufere
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și cu rochiță, Pantaloni și căciuliță, își mai fac și fustă strâmtă Să nu intre stambă multă.” Femeile râseră, și, cu mare coraj din damigeană, cumătrul Gafton adăogă : „Iar acuma, dacă vreți, Să vă zic despre băieți, Că sunt tare fantazii, Ca cucoșii cei târzii. Au și ei ceva luxos, Zic că este de folos : Pantofi cu vârf ascuțit Parcă-s muche de cuțit, Frizură la periuță, Parcă-i ceafa la maimuță. La anul și la mulți ani !” ură cumătrul și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
comuna turistică Vama, supranumită Mica Sinaie, datorită formelor de relief ce dau impresia unui ceaun tapetat cu brazi și molizi, parcă sunt rupte dintr-un rai ipotetic, așa cum îl descriu cele două genii naționale, Mihai Eminescu și Vasile Alecsandri : „În fantazii mândre, ea își face cale Peste munți cu codri, peste deal și vale Mână al ei dor. Mână doru-i tainic colo, înspre tine, Ochiul îmi sclipește, genele-mi sunt pline, Inima mi-e grea; Astfel, totdeauna când gândesc la tine
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
că o respingere prea aspră îl poate face să se îndoiască de sine însuși și că poate e rar un om care să se descurajeze mai lesne ca Dimitrescu. Altfel veți fi băgat de seamă cumcă are mult talent, deși fantazia îneacă reflecțiunea. Numai, drept vorbind, mama imaginelor - fantazia - mie-mi pare a fi o condițiune esențială a poeziei, pe când reflecțiunea nu e decât scheletul, care-n opere de arte nici nu se vede; deși palidele figuri ale unor tragediani își
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
să se îndoiască de sine însuși și că poate e rar un om care să se descurajeze mai lesne ca Dimitrescu. Altfel veți fi băgat de seamă cumcă are mult talent, deși fantazia îneacă reflecțiunea. Numai, drept vorbind, mama imaginelor - fantazia - mie-mi pare a fi o condițiune esențială a poeziei, pe când reflecțiunea nu e decât scheletul, care-n opere de arte nici nu se vede; deși palidele figuri ale unor tragediani își arată mai mult oasele și dinții decât formele
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
pe șfoara lui sigiliul acestui revizurat. Vă observ că consonante duple (ss, tt, rr ș. a. ) nu se întrebuințează {EminescuOpXVI 123} în scrierea limbei românești și că cuvintele "regisstru" și "obsservațiunile" sunt prost scrise. Altă dată să nu vă mai permiteți fantazii ortografice. 73 [TITU MAIORESCU] Iași, în 27 sept. 1875 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 250 Domnule Ministru, Conformîndu-mă cu telegrama d-voastre N-o 7992, am onoarea a observa următoarele în privința tabloului de reorganizare a școalelor rurale din
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ideea sa cosmică) lumea sa ideală (Weltanschauung). Pentru o adevărată dezvoltare a artei de reprezintațiune dramatică trebuie să se (întrunească) împreune c-un simț simbolioc cari simte lucrurilor și formelor însemnătatea lor suprasensuală (ubersinnlich) și impresiunile adânce asupra sufletului, o fantazie rodită (befruchtet) de mari esperiințe artistice și inteligință filozofică. Cea din urmă, adică inteligența filozofică, (dă formă formulează) monetiză (munzen) tezaurele pe cari i le aduce nemijlocirea vieței artistice și simțul simbolic și le imprimă timbrul care le face (să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fiindcă drama are de fundament individualitățile ce se desfășoară dinaintea noastră prin a cărora exemplu (Ineinandergreifen ) reciproc apare ideea poetică a întregului, de aceea artea dramatică își propune (înfățișarea) manifestarea artistică și-n sensul poetului a (formelor) figurelor create de fantazia liberă. Așadar artea dramatică (crează) constituie, cum s-ar zice, corpul cel viu al poeziei dramatice, aducând la claritate sensibilă și la viață caracterele dramatice născute de fantazie pentru fantazie. La fiecare arte avem de-a distinge întîi ideea, adică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
înfățișarea) manifestarea artistică și-n sensul poetului a (formelor) figurelor create de fantazia liberă. Așadar artea dramatică (crează) constituie, cum s-ar zice, corpul cel viu al poeziei dramatice, aducând la claritate sensibilă și la viață caracterele dramatice născute de fantazie pentru fantazie. La fiecare arte avem de-a distinge întîi ideea, adică acel ceva al cărui (împlinire) esecuțiune artea și-o propune de țintă și, a doua, mijloacele prin care ea ajunge la ținta propusă. Amândouă părțile însă sânt neseparabili
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
artistică și-n sensul poetului a (formelor) figurelor create de fantazia liberă. Așadar artea dramatică (crează) constituie, cum s-ar zice, corpul cel viu al poeziei dramatice, aducând la claritate sensibilă și la viață caracterele dramatice născute de fantazie pentru fantazie. La fiecare arte avem de-a distinge întîi ideea, adică acel ceva al cărui (împlinire) esecuțiune artea și-o propune de țintă și, a doua, mijloacele prin care ea ajunge la ținta propusă. Amândouă părțile însă sânt neseparabili una de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sensibilă. Artea dramatică schimbă (verwandelt) așadar formele spirituale concrete (geistig-concret) a poeziei dramatice în carne și sânge și le insuflă viața aceea prin care ele ajung la cea mai deplină prezintă sensibilă. Astă arte pune figurile poetice ce plutesc pe dinaintea fantaziei să bea din sângele infernului (Unterwelt ) omeric, prin a căruia efect ele îmblă pe dinaintea noastră și ne transportă în acea iluziune în care privim desfășurată înainte-ne o lume întreagă, sensibile-văzută, a vieței și acțiunei omenești care cu toate astea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Unterwelt ) omeric, prin a căruia efect ele îmblă pe dinaintea noastră și ne transportă în acea iluziune în care privim desfășurată înainte-ne o lume întreagă, sensibile-văzută, a vieței și acțiunei omenești care cu toate astea e numai un product al fantaziei libere. Astfel reprezentațiunea dramatică ne (provocă) vrăjește (hinzaubern) o lume a fantaziei ca o lume a realităței sensibile, și printr-aceea ne înalță totodată din as din urmă în regiunea imaculată a celei dentăi. Artea dramatică împreunînd contrastele cele mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
transportă în acea iluziune în care privim desfășurată înainte-ne o lume întreagă, sensibile-văzută, a vieței și acțiunei omenești care cu toate astea e numai un product al fantaziei libere. Astfel reprezentațiunea dramatică ne (provocă) vrăjește (hinzaubern) o lume a fantaziei ca o lume a realităței sensibile, și printr-aceea ne înalță totodată din as din urmă în regiunea imaculată a celei dentăi. Artea dramatică împreunînd contrastele cele mai disparate (desperecheate) spre a da operelor fantaziei libere o realitate sensibilă, spre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vrăjește (hinzaubern) o lume a fantaziei ca o lume a realităței sensibile, și printr-aceea ne înalță totodată din as din urmă în regiunea imaculată a celei dentăi. Artea dramatică împreunînd contrastele cele mai disparate (desperecheate) spre a da operelor fantaziei libere o realitate sensibilă, spre a concede (leihen) opului autorului dramatic iluziunea deplină a unei întîmplări reale, face un fel de efecte cari întrec prin tăria și zguduirile lor pe toate acelea a tuturor celorlalte arți. Privitorul nu trece el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
produce efectele sale, căci printr-asta abia cunoaștem o arte în preciziunea și putința ei (Bestimmtheit und Vermogenheit). Materialul muzicei e tonul, a poeziei cuvântul (vorba). Aceasta, materia în sine cea mai spirituală, pe care ea-l întrebuințează pentru dezvelirea fantaziei poetice, face din ea cea mai înaltă și cea [mai] coprinzătoare (copioasă) din arți. Artea înfățișări dramatice, ca realizatoarea (Verwirklicherin) celei mai nalte specii de poezie, are întreagă personalitatea omului de material al ei. Prin mijlocul aceleia ea (rezolvă) dezleagă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fizionomie, prin ținută, prin gest 318 v și ton întrupează (încorporă) (întru) cu adevăr viu și frumusețe caracterele create de poet. Așadar eventuala sa individualitate deosebită (besondere) actorul o face instrument pentru arte, întrebuințînd-o (întru) la înfățișarea formelor create din fantazia liberă. Așadar personalitatea dată de natură trebuie formată, cultivată (Gebilde), făcută capabilă spre sensualizarea imaginelor poetului. Docamdată ea ni se arată așadar ca material când pe care omul trebuie a și-l supune și a-l face (semn) mediu (Zeichen
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
adevărată. Cele zise conțin dezlegarea a două fenomene însemnate. În artea dramatică 319 r omul face din individualitatea sa particulară un mijloc pentru un scop artistic. El o ascunde așadar și o sacrifică pentru una a doua, cea născută de fantazie. Așadar toată personalitatea adevărată devine purtătoarea unei personalități poetice, adică numai (cugetate) închipuite. Aceasta însă o poate actorul numai întru măsura aceea întru cât poate ascunde și transforma propria sa individualitate și de-a și-o (scădea) dezidera, cum am
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
espu[ne] această mascare a ființei sale celei mai proprii la privirea unei mulțimi. Însă pentru ce transformă el individualitatea sa? Doară nu pentru un scop final. El o preface așadar într-un organ pentru o idee, spre realizarea formelor fantaziei libere, cari, nesupuse finirei și trecerei, capătă de la el sigiliul cel din urmă a vieței lor. Actorul așadar transformă fără îndoială personalitatea sa întreagă și ne ascunde particularitatea ei, spre a forma din ea o a doua figură, răsărită din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
înainte să fi ridicat la libertate și universalitate cugetarea lor naturală prin educațiunea cugetărei filozofice; tot așa cred cei mai mulți cari se-ncearcă în artea dramatică că au găsit deja într-o elasticitate oarecare a simțirei, într-o iritațiune momentană a fantaziei, mijloace pentru reprezintarea unui caracter poetic. Eu înțeleg sensul situațiunilor, eu simt după poet dispozițiunile sufletești a caracterelor singulare, cum dar aș putea să nu redau aceea ce mi se dă de poet? Cu această simplă iritare a simțului și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poetice, în plenitudinea gândirilor profunde ce îngreună cum am [zis] toată atmosfera spirituală, subiectul nu are-n urmă decât a prinde cu mâna și adesea nu esercită altă activitate decât reenumeră piesele de aur (deja gata) ale limbei și ale fantaziei. E dar o urmare naturală că trebuie să dispară mai cu totul diferința între diletantism și arte (Kuenstlerschaft) într-o arte unde obiectivul a înăbușit obiectivul unei arhitectonice solide și a unei educațiuni orânduite și treptate (stufenmaessig). La neci o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]