325 matches
-
totuși și aicea nu se poate ajunge o deplină frumusețe în întrebuințarea lor decât numai prin puterea fantaziei, a fantaziei care, prin costumul, prin înconjurul ei și prin poet, se simte transportat în lumea antică chiar. Fără această energie a fantaziei, care pentru ea desființează și timp și spațiu, actorul se va simți întotdeuna străin și chiar inchietat în acest costum. La mânuirea costumului antic un actor cu o fantazie bogată cade însă într-un pericol spețial, acela adică de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se simte transportat în lumea antică chiar. Fără această energie a fantaziei, care pentru ea desființează și timp și spațiu, actorul se va simți întotdeuna străin și chiar inchietat în acest costum. La mânuirea costumului antic un actor cu o fantazie bogată cade însă într-un pericol spețial, acela adică de-a ridica pitorescul drapărei, frumusețea în încrețirea și aruncarea hainelor, asupra adevărului situațiunei și de a jertfi situațiunea dorinței de-a arăta o imagine frumoasă. Însă daca în cursul reprezentărei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din costumul grec și cel roman nu au a-nsemna mult. Tot asemenea nu poate fi de importanță esactitatea istorică în deosebirea distincțiunei a costumului din evul-mediu. Ș-aicea e suficient un tip general oarecare, {EminescuOpXIV 347} care să-i permită fantaziei un teren atât de liber încît în coprinsul acestui tip ea să poată sacrifica în părți spețiale chiar esactitatea istorică, spre a face loc unei aparențe mai pitorescă. Se-nțelege că prin asta costumul nu trebuie să devie fantastic și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu-atîta actorul e mai liber în privința costumului. Marile creațiuni a lui Shakespeare, cu deosebirea dramelor istorice, se țin de categoria aceasta. Tendința esactității istorice ar fi aicea și imposibilă și ridicolă. Evul-mediu ni va da conturele costumului, pe care însă fantazia e destinată de-a-l suplini și a face din el o îmbrăcăminte pitorescă. În genere unde abia savantul trebuie să stea să judece spre a afla erorile costumului contra cutărei or cutărei epoce, acolo actorul poate să [fie] liniștit pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
facem artistului ca el să ne-arate și în ținuta corpului sau o copie adecuată cu lumea spiritului și sufletului său. Asta e cu deosebire important la caractere de-acelea cari, deja înaintea arătarei lor pe scenă, sânt gravate în fantazia noastră cu trăsuri determinate prin judecata altor oameni. Aicea stăm cu atențiune deosebită ca să vedem imaginea concretă. Această imagine trebuie să întărească intuițiunea noastră. E dătoria actorului ca, prin mască și prin o ținută care să-i corespundă, să ni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin mască și prin o ținută care să-i corespundă, să ni deie oarecum încrederea în personalitățile ce apar dinainte-ne, credința cumcă din acestea poate într-adevăr să purceadă cugetări și fapte de acelea de cari-a anticipat deja fantazia noastră după descrierile și judecata altora. Cugete-și cineva pe Philipp al II-lea or pe Alba în Egmont. Lumea pe care-o reprezintă aceste figuri e deja determinată în fantazia noastră cu trăsuri pregnante înainte de-a apărea ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și fapte de acelea de cari-a anticipat deja fantazia noastră după descrierile și judecata altora. Cugete-și cineva pe Philipp al II-lea or pe Alba în Egmont. Lumea pe care-o reprezintă aceste figuri e deja determinată în fantazia noastră cu trăsuri pregnante înainte de-a apărea ei pe scenă. În Philipp vrem să vedem pe acel mai puternic rege al creștinității, gheațos, conștiu de puterea sa; în Alba pe omul despotismului țeapăn, neînfrînt, turnat în bronz, de care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
creștinității, gheațos, conștiu de puterea sa; în Alba pe omul despotismului țeapăn, neînfrînt, turnat în bronz, de care se sparg fără putere rugăminți ca și amenințări. În Maria Stuart, a cărei figură poetul ne-o imprimă atât de clar în fantazia noastră în scenele ce precedă apărerea ei pe scenă, în Maria Stuart trebuie [să avem înainte-ne] pe femeia adânc umilită, cu toate astea însă pe femeia regină, care din suferințele ei mari s-a desprins la o resignațiune măreață
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dată deja și naturală un material aspru și crud, pe care nu-l poate muia absolut și nu-l poate întrebuința așa cum vrea întru esecuțiunea intențiunilor lui. De sub mâna pictorului personalitatea se naște liberă și ușoară ca o creațiune a fantaziei lui, creațiune care nici nu lasă a se naște închipuirea unui mijloc de realizare deosebit de idee. Vedem părerea cea frumoasă apărută cu totul în suprafață, fără de-a ne aduce aminte că între intuițiunile artistului și între materia trebuitoare realizării
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ea ridică înaintea privirei intuitive acel punct simplu de viață din care apoi se dezvoltă caracterul organic însă. Această intuițiune (concepțiune) e rezultatul adîncirei în ideea întregului op de arte și în relațiunile individelor singuratece din el. Această icoană predată fantaziei trebuie acuma să se manifeste în realitate, trebuie însă ca să se conserve prin toate fazele mișcărei sale ca o viața unitară în sine. De-aceea e înainte de toate condițiunea absolută a oricărei esecutări a unui caracter, necesitatea adică de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tonul scalei până la care o întîmplare poate să urce sau să coboare despozițiunea vieții sale. Tonul acesta a scalei sufletului e cu mult asupra cuvântului vorbit al poetului și, în frumuseța și determinațiunea lui, nu-l poate reproduce decât o fantazie creatrice care trăiește ea însăși în opul artistic; însă tonul acesta adevăratul artist dramatic trebuie să-l reproducă cu atâta energie încît să pătrundă asupră-ne și să ne lase să măsurăm oarecum gradul până la care sufletul s-a cutremurat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dezvoltă neîntrerupt, fiind însă că patosul caracterului nu se reprezintă dramatic decât numai prin cele două forme a gestului și a tonului, de-aceea nu avem decât în ele și puterile cele mari, prin cari un caracter poetic creat de fantazie poate să ne farmece cu totul în cercul vieții lui individuale. Amândouă însă se întregesc una pe alta necontenit, pentru a ni releva lumea internă a personalității. Elementul acela în care un caracter în vremea scenei se mijlocește în toate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
membru întregitor în lanțul dialogului. Jocul mut îl asigură prin urmare pe actor de-a nu lăsa să cadă nicicând caracterul însuși, de-a nu cădea el din caracter, căci îl silește de-a-l ținea bine în orce moment în fantazia sa și de-a-l toarce în ea mai departe. Tonul cu care o să se înceapă vorbirea următoare nu se poate găsi cu deplin adevăr decât din iluziunea, cu care autorul se mișcă înăuntrul rolei sale. Această iluziune însă produce jocul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unui auditoriu ce participă, Clavigo trece prin toate tonurile până la o mișcare estremă a sufletului. Și în toată scala aceasta nu trebuie sărit nici un ton, ci trebuie legate astfel unul de altul încît cel început să se audă răsunând în fantazie în cel următor. Astfel Clavigo percurge stadiile unei atențiuni încordate, dar deocamdată numai teoretice, a unei încordări penibile, a unei turburări văzute amestecată cu tendința de-a o oprima și a unei risipe a sufletului în care el însuși pierde
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și câștigă învingere inteligenței. Ce fructe însă ar ieși din o asemenea tratare a opurilor clasice ale lui Shakespeare, Calderon, Lessing, Gothe, Schiller și alții! Dacă undeva numai mâna dirigentă a unui om la înălțimea cunoștințelor științifice și dotat cu fantazie este de trebuință pentru priceperea intensivă a unui op și pentru lărgirea cunoștinței în toate adâncimile caracterului, atunci desigur că suntem în cazul acestei trebuințe cu deosebire la reprezentarea marelor poeme. Daca inteligența îi descopere artistului frumuseți pîn-acum necunoscute, dacă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
știe că chieful este partea cea mai importantă a vieței ; deci aprinzându-ne țigarele și așezându-ne pe jâlțuri americane în formă de leagăn, dăm drumul ochilor să rătăcească pe împre- giurimile Tangerului și lăsăm închipuirea să zboare în lumea fantaziei. [...] Ne rămâne însă cheful țigaretelor și murmurul veselitor al izvorului. [...] Deci, lungiți pe spate, cu ochii rătăcind pe albastrul cerului, ne facem digestia, fumând tutun de Latakie și privind în aer spiralele fumului parfumat (124, pp. 229, 237, 263). Sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un manuscris din 1766 (mss. BAR nr. 3083) -, preparate opiacee (de tipul teriacei) se importau și se găseau la „apatică”, „gata făcute și direse ori pentru ce feliu”. Ele erau lăudate că aduc „vărtoasă sănătate”, că vindecă „Melahonia” [sic !] și „fantazia sau turburarea gândurilor”, dar și că „ascuțesc și lămuresc mintea omului” (197). Un alt manuscris din epocă (1776) conține indicații de folosire pentru „Theriacul de Andromac”, o doftorie „izcodită [= inventată] de cei mai mari și aleși mediconi” (126, p. 120
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cuprinde, pe lângă actul intelectual al observației și conceperei, o lucrare de resumțiune a unor elemente preexistente din viața poporului. Sunt scriitori - și numărul lor e legiune - cari sugîndu-și condeiul în gură, scornesc fel de fel de cai verzi, creațiuni ale fantaziei pure fără corelațiune cu realitatea, creațiuni ce, prin noutatea lor, atrag poate câtva timp publicul și sunt la modă. Descriind situații factice, personaje factice sau manierate, sentimente neadevărate sau simulate, umflând un sentimentalism bolnav - în volume întregi, acești autori - - numărul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
medicul i-a prescris să înghită un hap amar. Foaia din București asigură că România nu va comite o sinucidere. Așadar primirea propunerei lui Barrere, prin care votul decisiv în cestiuni controversate se dă delegatului Comisiunei Dunărene Europene, este pentru fantazia aprinsă a românilor atât cât o sinucidere. Ciudat mod de a vedea. Nici chiar adoptarea anteproiectului austriac n-ar fi atins independența politică și demnitatea națională a României. Nici în Anglia chiar cererea Austriei de a avea președinția și votul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
asupra novelelor lui Slavici; s-a supărat în realitate pe alt pasaj și sfârșește prin a mă face bulgar și a descrie după cum îi place esteriorul și deprinderile mele. Ceea ce spune d. N. Xenopulos în privirea mea sunt creațiunile unei fantazii nervoase, escitate prin lovirea ce i-am aplicat-o în darea mea de seamă. Căci dumnealui nu s-a supărat pe ceea ce citează "Telegraful'' ci pe-un pasaj pe care nu-l citează și care e următorul: "Și noi am
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Londrei, Misterele Pușcăriei. Nu era vrun lucru mare Tilu Buhoglindă, Arghir ori Leonat din Longobarda, dar formau - de bine de rău - o atmosferă intelectuală de-un admirabil bun simț si adesea cu mult haz. În orice caz nu se corumpea fantazia oamenilor și nu li se vicia judecata. Astăzi, dac - am judeca intelectul popular după ceea ce el citește, am trebui să rămânem uimiți de corupția de fantazie și judecată care se introduce sistematic în el, dar totodată am înceta de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
admirabil bun simț si adesea cu mult haz. În orice caz nu se corumpea fantazia oamenilor și nu li se vicia judecata. Astăzi, dac - am judeca intelectul popular după ceea ce el citește, am trebui să rămânem uimiți de corupția de fantazie și judecată care se introduce sistematic în el, dar totodată am înceta de-a ne mira de ce acest ogor al creierului omenesc a devenit atât de primitor pentru orice idee suptă din degete, de ce judecata omului din popor nu mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
departe de-a fi o tăgăduire, e o confirmare a teoriei noastre, și cei ce-l dau ajung a proba contrariul de ceea ce voiau să ne probeze. Căci să ne 'nchipuim bunăoară că în secolul trecut cineva ar fi avut fantazia să trimiță 50 de chile la Paris cu carul cu boi. Deja după o mie de kilometri de cale valoarea transportului ar fi fost mai mare decât a grâului; la Paris în fine s-ar fi vândut c-o pagubă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
credem că e loc și pentru români și că nu există nici o necesitate ca ei să fie anexați la Grecia. Gazete însă cari combat un raport ce nu există, a unei misiuni ce n-a fost trimisă, luând de sprijin fantaziile etnocratice ale d-lui Paparigopolu în locul adevărului etnologic aievea și făcând analogii filologice din lună dovedesc pe de o parte o deplină ignoranță în materia ce-o tratează, pe de alta că o rea cauză susțin daca, în favorul ei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
om al stăpânirii, credincios, trecut prin toate. Apoi delegații aceștia vor majoriza colegiul I și al Ii-lea și vor alege pe cel recomandat de Escelența sa d. subprefect. Ave Caesar! În sfârșit d. Brătianu va putea să-și realizeze fantazia de-a fi singur stăpânitor în România, de-a putea face tot ce vrea și tot ce nu vrea. Tot ce nu vrea înafară. Un parlament îndărătul căruia să se ascunză în cestiuni exterioare nu va mai avea. Oricare putere
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]