1,004 matches
-
o Înălțime = 4-5 cm o Greutate = 60-70 g o Culoare galben-rozie; mai rozie În perioada digestivă MIJLOACE DE FIXARE 1. duodenul În care se varsă ductul pancreatic principal și cel accesor 2. vasele - trunchiul celiac și vasele mezenterice superioare 3. fasciile de acolare a. Treitz dreaptă și stângă b. Fredet supra și submezocolică - pentru capul pancreasului c. Told stângăpentru corpul pancresului 4. mezocolonul transvers 5. peritoneul parietal posterior acoperă pancreasul și Îl menține În poziție RAPOARTE - Glanda poate fi Împărțită În
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
punctele de susținere a forțelor musculare propulsoare, În mod deosebit la săritura În Înălțime. Se cere ca crupa să fie bine acoperită cu mușchi puternici, care să cuprindă cât mai bine fosele iliace. Defecte: crupă teșită, când este acoperită cu fascii musculare scurte care, nu numai că este inestetică, dar Împietează mult asupra impulsionării și vitezei În mersul câinelui; crupă ascuțită, când lărgimea Între articulația coxo femurală este mai mică decât cea dintre șolduri; crupă strâmbă, când este Îngustă pe toată
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
la Neapole. De aici, după ce a chemat zadarnic pe toți sclavii la luptă pentru libertate, s-a refugiat în Sicilia. Dar, socotind nedemn faptul că nu a fost primit imediat de Sextus Pompeius, și că i s-a interzis portul fasciilor, a trecut în Achaia, la Marcus Antonius. Când triumvirii sau împăcat, sa reîntors la Roma și i-a cerut iertare lui Augustus. Mama sa Livia Drusilla, aparținea unei vechi și ilustre familii ale Romei. Descindea din Appius Claudius Caecus, faimosul
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
confort al medicului, se poate face anestezie locală sau radiculară, incizie și drenaj al abcesului. Intubația nazotraheală cu endoscop flexibil la pacienți în stare de veghe sau traheostomia se impun în obstrucțiile căilor aeriene secundare infecțiilor odontogene diseminate la nivelul fasciilor musculare profunde. Intervenția anestezistului și a medicului otorinolaringolog pot fi salvatoare. Complicațiile sistemice cu alterarea semnelor vitale sau imposibilitatea administrării medicației orale constituie criterii de internare în spital, pentru completarea investigațiilor și terapia cu antibiotice intravenoase. Indicațiile terapiei antibiotice ambulatorii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sau patologice, numărul corpusculilor Barr se calculează din numărul cromozomilor X minus cifra 1. 2) Determinarea formulei cromozomiale (cariotipul) în mod obișnuit cariotipul uman este stabilit și studiat pe: culturi de celule fibroblastice, provenite din dermul antebrațului, fosa spinoasă sau fascia lata. Prelevarea se face prin biopsie, iar creșterea culturilor durează in vitro 4-6 zile; culturile leucocitare din sângele periferic: creșterea in vitro durează 72 ore (metodă utilizată la nou născuți și copii mici); celule prelevate din măduva osoasă, în caz
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
probleme prin noncongruență). Coada pancreasului se găsește în epiplonul pancreatico-splenic, ea, coada, putînd fi scurtă sau lungă pînă în hilul splenic, lucru important în pancreatectomiile stîngi sau în splenectomii. Pancreasul este prins de peretele posterior al abdomenului, fiind despărțit de fascia decolabilă a lui Treitz. Capul pancreasului posterior are raporturi cu canalul coledoc, care este situat într-un șanț în parenchimul pancreasului, apoi cu arcadele vasculare duodeno-pancreatice, cu vena cavă inferioară, marginea internă a rinichiului drept, a ureterului și pediculului renal
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
a duodenului doi, cranial, pînă la nivelul hiatusului lui Winslow, și caudal, pînă la nivelul pediculului mezenteric superior, se secționează peritoneul parietal posterior. Timpul II - Se decolează peritoneul pe toată incizia efectuată. Găsind spațiul de clivaj dindărătul duodeno-pancreasului, la nivelul fasciei lui Treitz, se începe decolarea, fie numai cu degetul, fie cu tamponul montat pe o pensă, fie chiar și cu foarfecele. Decolarea începe din partea mijlocie a duodenului doi, după care se va lărgi cranial și caudal. După terminarea examinării zonei
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
deocamdată, la nivelul duodenului trei, în dreapta venei mezenterice superioare, dar se va continua pe marginea inferioară a duodenului trei și marginea stîngă a duodenului patru, pînă la unghiul duodeno-jejunal și prima ansă jejunală. Timpul IV - Decolarea duodeno-pancreatică, favorizată de prezența fasciei lui Treitz, va trebui întinsă pînă „departe”, pe fața dorsală a corpului pancreasului, dacă amputația glandei se întinde pînă la nivelul corpului său. Manevra aceasta se face, de obicei, fără sîngerare, cu condiția de a se face blînd și de
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
Timpul V - Se va face hemostaza îngrijită, ligaturînd toate vasele comune dintre pancreasul inelar și D2. Timpul VI - îndepărtarea extremității, mai întîi anterioară, a pancrerasului inelar de la nivelul pancreasului primitiv. Acest gest se poate face prin disecție, după secțiunea unei fascii comune a celor două pancreasuri, cînd pancreasul inelar se inserează la pancreasul primitiv sau, de cele mai multe ori prin rezecția în „ic” a pancreasului inelar, la o distanță convenabilă de pancreasul primitiv. Se va căuta și se vor lega, cu un
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
linia mediană a D2. Tehnică: Timpul I - Laparotomia mediană. Timpul II - Incizia peritoneului parietal posterior la 2 - 3 mm de marginea laterală a D2. Timpul III - Decolarea duodenopancreatică cît mai mult spre linia mediană posterioară. Timpul IV - Se va inciza fascia care acoperă D2 și extremitatea anterioară a pancreasului inelar posterior și începerea disecției, din înainte spre îndărăt a segmentului pancreatic. Disecția va merge pe fața posterioară a D2, pînă pe fața posterioară a D2, pînă acolo unde segmentul posterior al
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
diafragmatică (pleura diaphragmatica) pleura mediastinală (pleura mediastinalis) pleura apicală (cupola pleurae). La locul de trecere între pereți, pleura parietală formează funduri de sac sau recesuri (recessus pleuralis), [14,15]. 1.2.1. Mijloace de unire ale pleurei parietale la perete (Fascia endotoracică) Avasculară, fascia endotoracică constituie planul de clivaj numit plan extrapleural care poate fi urmat pentru a elibera pleura și plămânul când sunt în întregime simfizate, plan utilizat și în anumite intervenții de colapsoterapie (pneumotorax extrapleural), [16]. La nivelul sternului
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
pleura mediastinală (pleura mediastinalis) pleura apicală (cupola pleurae). La locul de trecere între pereți, pleura parietală formează funduri de sac sau recesuri (recessus pleuralis), [14,15]. 1.2.1. Mijloace de unire ale pleurei parietale la perete (Fascia endotoracică) Avasculară, fascia endotoracică constituie planul de clivaj numit plan extrapleural care poate fi urmat pentru a elibera pleura și plămânul când sunt în întregime simfizate, plan utilizat și în anumite intervenții de colapsoterapie (pneumotorax extrapleural), [16]. La nivelul sternului și al șanțurilor
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
posterioară a sternului, mușchiul transvers al toracelui, arterele toracice interne, cartilajele costale, coastele și spațiile intercostale, lanțul paravertebral simpatic și ligamentele costovertebrale anterioare. Spre deosebire de planul fibroelastic profund al pleurei costale, se prezintă ca o structură rezistentă cunoscută sub denumirea de „fascia endotoracică Luschka”. Spre fața sa viscerală, stratul lax conjunctiv subpleural o leagă de celelalte straturi ale pleurei parietale (stratul fibroelastic superficial, submezotelial și mezotelial). Versantul parietal al fasciei endotoracice aderă prin intermediul stratului lax subfascial de periostul coastelor și de fascia
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
pleurei costale, se prezintă ca o structură rezistentă cunoscută sub denumirea de „fascia endotoracică Luschka”. Spre fața sa viscerală, stratul lax conjunctiv subpleural o leagă de celelalte straturi ale pleurei parietale (stratul fibroelastic superficial, submezotelial și mezotelial). Versantul parietal al fasciei endotoracice aderă prin intermediul stratului lax subfascial de periostul coastelor și de fascia mușchilor intercostali. Fascia endotoracică joacă un rol primordial în decolările pleurale. Când planul de decolare are loc în țesutul lax subpleural, fascia endotoracică rămâne aderentă de peretele toracic
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
fascia endotoracică Luschka”. Spre fața sa viscerală, stratul lax conjunctiv subpleural o leagă de celelalte straturi ale pleurei parietale (stratul fibroelastic superficial, submezotelial și mezotelial). Versantul parietal al fasciei endotoracice aderă prin intermediul stratului lax subfascial de periostul coastelor și de fascia mușchilor intercostali. Fascia endotoracică joacă un rol primordial în decolările pleurale. Când planul de decolare are loc în țesutul lax subpleural, fascia endotoracică rămâne aderentă de peretele toracic și plămânul se detașează fără dificultate, realizându-se așazisa „decolare extrapleurală”. Când
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Spre fața sa viscerală, stratul lax conjunctiv subpleural o leagă de celelalte straturi ale pleurei parietale (stratul fibroelastic superficial, submezotelial și mezotelial). Versantul parietal al fasciei endotoracice aderă prin intermediul stratului lax subfascial de periostul coastelor și de fascia mușchilor intercostali. Fascia endotoracică joacă un rol primordial în decolările pleurale. Când planul de decolare are loc în țesutul lax subpleural, fascia endotoracică rămâne aderentă de peretele toracic și plămânul se detașează fără dificultate, realizându-se așazisa „decolare extrapleurală”. Când decolarea subpleurală se
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
submezotelial și mezotelial). Versantul parietal al fasciei endotoracice aderă prin intermediul stratului lax subfascial de periostul coastelor și de fascia mușchilor intercostali. Fascia endotoracică joacă un rol primordial în decolările pleurale. Când planul de decolare are loc în țesutul lax subpleural, fascia endotoracică rămâne aderentă de peretele toracic și plămânul se detașează fără dificultate, realizându-se așazisa „decolare extrapleurală”. Când decolarea subpleurală se limitează numai la vârful pleural poartă denumirea de „apicoliză extrapleurală”. Dacă însă decolarea se face în afara fasciei endotoracice, în
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
lax subpleural, fascia endotoracică rămâne aderentă de peretele toracic și plămânul se detașează fără dificultate, realizându-se așazisa „decolare extrapleurală”. Când decolarea subpleurală se limitează numai la vârful pleural poartă denumirea de „apicoliză extrapleurală”. Dacă însă decolarea se face în afara fasciei endotoracice, în stratul subfascial, plămânul se detașează împreună cu fascia endotoracică. În acest caz se realizează o „decolare extrafascială” [18,21]. 1.2.3. Pleura diafragmatică (Pleura diaphragmatica) Pleura diafragmatică (pleura diaphragmatica) este foarte subțire, aderentă puternic de diafragm, mai ales
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
și plămânul se detașează fără dificultate, realizându-se așazisa „decolare extrapleurală”. Când decolarea subpleurală se limitează numai la vârful pleural poartă denumirea de „apicoliză extrapleurală”. Dacă însă decolarea se face în afara fasciei endotoracice, în stratul subfascial, plămânul se detașează împreună cu fascia endotoracică. În acest caz se realizează o „decolare extrafascială” [18,21]. 1.2.3. Pleura diafragmatică (Pleura diaphragmatica) Pleura diafragmatică (pleura diaphragmatica) este foarte subțire, aderentă puternic de diafragm, mai ales la nivelul centrului frenic. Ea acoperă fața superioară a
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
parietale. Ea se mulează peste vârful plămânului luând forma unei calote și constituie cupola pleurală (cupola pleurae) sau domul pleural. Fața sa concavă, seroasă, este separată de vârful plămânului prin spațiul intrapleural. Fața sa convexă, fibroasă, este o prelungire a fasciei endotoracice care se constituie aici într-o membrană foarte rezistentă, numită de Hayek „cupola fibrosa”. Aceasta este fixată prin intermediul țesutului conjunctiv subfascial la deschiderea superioară a toracelui (apertura thoracis superior), ceea ce l-a făcut pe Bourgéry să o descrie ca
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
pleurectomiei parietale este ideea că după realizarea ei se restabilește mobilitatea cutiei toracice, ajutând astfel la recuperarea funcțională postoperatorie. Pleurectomia parietală este indicată dacă există o îngroșare importantă la acest nivel. Planul de clivaj este situat între pleura parietală și fascia endotoracică, iar dificultățile cele mai mari le întâlnim la nivelul apexului pulmonar și la nivelul mediastinului. La nivelul apexului pulmonar, putem avea aderențe dense între lobul superior și primele două coaste, ceea ce face eliberarea apexului extrem de dificilă. Uneori, cavitățile pulmonare
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
octombrie 1999. DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului CARACAL, județul OLT Descrierea stemei: Stema municipiului Caracal, potrivit anexei nr. 4, se compune dintr-un scut despicat; în dreapta, pe roșu, lupoaica capitolina; partea din stânga, albastră, este tăiată de o fascie crenelata roșie. În câmpul superior s-a plasat pălăria înaripata a zeului Mercur și două spice de grâu încrucișate, totul de aur. În partea inferioară, un turn de argint crenelat, cu poartă deschisă și o fereastră luminată albastru. Scutul este
HOTĂRÂRE nr. 790 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
din cazurile cu diabet zaharat și fasceită necrotizantă. Se poate produce bacteriemie cu septicemie consecutivă. Examinarea histopatologică arată necroza focală cu diseminare de-a lungul planurilor de separare. Necroza fibrinoidă este prezentă în arterele și venele ce trec la nivelul fasciei afectate. În zona afectată de gangrena se produce necroza de coagulare la nivelul epidermului, dermului și a fanerelor. Sunt prezente numeroase polimorfonucleare și monocite la nivelul leziunilor. 3. Dermatozele secundare tratamentului diabetului zaharat 3.1. Lipodistrofia insulinică. Este în prezent
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
extinderii bolii [4]. Rezonanța magnetică Este complementară tomografiei computerizate, furnizând delimitarea mai bună a țesuturilor moi și permite imagini în plan sagital și coronal [13]. Este complementară tomografiei computerizate în evidențierea focarelor solitare de invazie a peretelui toracic, a implicării fasciei endotoracice, a invaziei diafragmatice și în aprecierea măririi ganglionilor limfatici [21] (fig. 5.52, 5.53). Mezoteliomul pleural malign difuz produce creșterea minimă a semnalului în imaginile T1 și creșterea moderată a semnalului în imaginile T2 sau în imaginile T1
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
Mediastinita acută și-a câștigat reputația unei afecțiuni extrem de agresive și deseori cu evoluție fatală, frecvent punctul de plecare, fiind un proces supurativ la nivel cervical. Esențiale pentru înțelegerea etiopatogeniei mediastinitelor au fost studiile anatomice cu privire la antomia gâtului și definirea fasciilor și a compartimentelor de la acest nivel. Bichat (1801), Henke (1872), Paulsen (1882) în Europa și Mosher (1929), Iglauer (1935), Pearse (1938) în SUA au studiat fasciile cervicale și au descris căile de propagare spre mediastin a infecțiilor din sfera orofaringiană
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]